SPINU vs. ROMANIA – Condamnarea in recurs a unei persoane achitate in apel, fara a fi audiata personal in fata Curtii Supreme de Justitie, fara audierea martorului acuzarii si fara administrarea directa a probelor. Incalcarea principiului nemijlocirii. Art. 6.1 din Conventie, privind dreptul la un proces echitabil

Data: 31 July 2015, 19:38 | autor: A.P. | 0 comentarii | 1742 afisari

In cauza Ecaterina Gabriela Spinu contra Romaniei, Curtea Europeana a Drepturilor Omului a stabilit ca a existat o incalcare a Art. 6.1 din Conventie, privind dreptul la un proces echitabil.


Curtea a constatat ca reclamanta a fost condamnata de Curtea Suprema de Justitie - dupa ce a fost condamnata la fond si achitata in apel - fara ca instanta de recurs sa-i fi audiat personal pe ea si pe martorul acuzarii.

Ecaterina Gabriela Spinu a obtinut 5.000 euro daune morale.

La recomandarea expresa a Curtii - „Curtea reaminteste ca atunci cand o persoana a fost condamnata in urma unei proceduri in care au avut loc incalcari ale cerintelor Art. 6 din Conventie, un nou proces sau o redeschidere a procedurii la cererea partii interesate reprezinta in principiu un mijloc adecvat de reparare a incalcarii constatate” -, instantele nationale au admis cererea de revizuire a deciziei de condamnare formulata de reclamanta, casand hotararea Curtii Supreme de Justitie si dispunand rejudecarea recursului (in urma rejudecarii, CSJ a mentinut solutia de condamnare dispusa de instanta de fond).

>>Hotararea CEDO in cauza Spinu contra Romaniei (cererea nr. 32030/02; Sectia a III-a, 29 aprilie 2008)

>>Hotararea CEDO in cauza Spinu contra Romaniei (versiunea in limba romana, disponibila pe site-ul CSM)

Extras din hotarare:

56. Curtea constata ca, in cazul de fata, pentru a confirma una dintre cele doua hotarari pronuntate de instantele inferioare, Curtea Suprema de Justitie a dat o noua interpretare probelor si, in special, depozitiilor reclamantei si celor ale coinculpatului M.M. (vezi par. 35 de mai sus). In concluzie, aspectele pe care Curtea Suprema de Justitie a trebuit sa le analizeze pentru a se pronunta asupra recursului se refereau la vinovatia reclamantei si aveau, asadar, un caracter esentialmente faptic. Trebuia apreciat daca reclamanta participase la talharia urmata de moartea lui N.A.

57. Or, potrivit opiniei Curtii, pentru a duce la bun sfarsit aceasta sarcina, audierea reclamantei parea cu atat mai necesara cu cat ea fusese condamnata si achitata succesiv de catre instantele inferioare si cu cat ea contesta participarea sa la faptele imputate, precum si conditiile in care facuse marturiile (mutatis mutandis, Constantinescu, citata anterior, par. 59).

58. In masura in care Guvernul subliniaza ca reclamanta nu solicitase sa fie audiata de Curtea Suprema de Justitie, Curtea apreciaza ca instanta de recurs era obligata sa ia masuri pozitive in acest scop, chiar daca reclamanta nu solicitase in mod expres o aprobare in acest sens (vezi, mutatis mutandis, Botten, citata anterior, par. 53, si Danila c. Romaniei, par. 41). Curtea mai reaminteste ca faptul ca reclamanta a luat ultimul cuvant in procesul de recurs nu exonera Curtea Suprema de Justitie de obligatia de a o audia in timpul dezbaterilor (Constantinescu, citata anterior, par. 58). Curtea apreciaza ca, in speta, Curtea Suprema de Justitie trebuia cu atat mai mult sa o audieze pe reclamanta cu cat aceasta isi sustinea nevinovatia si fusese achitata in apel din lipsa de probe (mutatis mutandis, Arnasson impotriva Islandei, nr. 44.671/98, par. 38, 15 octombrie 2003).

59. Mai mult decat atat, Curtea constata ca, in speta, Curtea Suprema de Justitie si-a intemeiat judecata pe o noua interpretare a declaratiilor reclamantei si ale lui M.M., fara sa ii fi audiat ea insasi.

60. In aceasta privinta, Curtea subliniaza ca termenul 'martor' are, in sistemul Conventiei, un sens 'autonom' (Vidal c. Belgiei; Luca c. Italiei). Astfel, din moment ce o depozitie, indiferent ca a fost facuta de un martor stricto sensu sau de un coinculpat, este susceptibila sa intemeieze, intr-un mod substantial, condamnarea invinuitului, constituie o marturie acuzatorie, iar garantiile prevazute de Art. 6.1 din Conventie ii sunt aplicabile (vezi, mutatis mutandis, Ferrantelli si Santangelo c. Italiei, par. 51-52).

61. Dupa ce a constatat o contradictie intre marturiile facute de reclamanta si de coinculpatul sau, M.M., in timpul urmaririi penale si declaratiile ulterioare in fata instantei, Curtea Suprema de Justitie a concluzionat ca primele corespundeau realitatii, deoarece se coroborau cu alte probe, fara a preciza care anume. Or, acest martor al acuzarii nu a fost audiat. Pe de alta parte, Curtea observa ca Curtea Suprema de Justitie a facut trimitere la petele de sange gasite pe vesta lui M.M., cu toate ca instantele inferioare au constatat ca aceste pete nu puteau fi analizate stiintific si ca nu se putea identifica persoana careia ii apartineau. Fara indoiala, era de datoria instantei de recurs sa aprecieze datele culese; nu este mai putin adevarat ca vinovatia reclamantei a fost stabilita pe baza acelorasi probe care i-au determinat pe judecatorii Curtii de Apel sa se indoiasca suficient de temeinicia acuzatiei pentru a motiva solutia sa de achitare.

62. Prin urmare, putem considera ca Curtea Suprema de Justitie si-a incalcat obligatia de a dispune masuri pozitive pentru a clarifica declaratiile martorului (Arnasson, citata anterior, par. 38) si de a-i da reclamantei posibilitatea sa isi apere cauza.

63. In ceea ce priveste afirmatia Guvernului conform careia ultimele modificari ale Codului de procedura penala obliga instantele care statueaza in recurs sa audieze inculpatul, Curtea observa ca aceste modificari nu au intrat in vigoare decat la data de 7 septembrie 2006, in timp ce, in speta, reclamanta a fost condamnata printr-o decizie din data de 7 noiembrie 2000.

64. Prin urmare, Curtea apreciaza ca hotararea de condamnare a reclamantei de catre Curtea Suprema de Justitie, fara sa fi fost audiata personal, fara sa fi fost audiat nici macar martorul acuzarii si in conditiile in care fusesera pronuntate hotarari contradictorii impotriva ei de doua instante inferioare, este contrara cerintelor unui proces echitabil in sensul art. 6 par. 1 din Conventie”.

Pentru incalcarea principiului nemijlocirii, cititi si:

>>Ilisescu si Chiforec vs. Romania

>>Flueras vs. Romania

>>Beraru vs. Romania

>>Cutean vs. Romania

>>Vaduva vs. Romania

>>Ion Tudor vs. Romania

>>Popa si Tanasescu vs. Romania

>>Hogea vs. Romania

>>Hanu vs. Romania

>>Manolachi vs. Romania

>>Nitulescu vs. Romania

>>Coniac vs. Romania

>>Moinescu vs. Romania

Adauga comentariu

*
*
laugh.giflol.gifsmile.gifwink.gifcool.gifnormal.gifwhistling.gifredface.gifsad.gifcry.gifsurprised.gifconfused.gifsick.gifshocked.gifsleeping.giftongue.gifrolleyes.gifunsure.gif

*

DISCLAIMER

Mesajele cu continut indecent nu vor fi postate. Atentie! Postati pe propria raspundere!

Inainte de a posta, cititi regulamentul: Termeni legali si Conditii

rominvent.ro Harta avocati romania Harta avocati romania Lege5
PORTAL JURISPRUDENTA RELEVANTA
ULTIMELE ACTE NOUTATI
ABONEAZA-TE!

Introdu-ti adresa de email pentru a te abona la Lumea Juridica si vei primi notificari cu cele mai noi stiri si articole.