HOGEA vs. ROMANIA – Limitarea semnificativa a dreptului la aparare, prin incalcarea principiului nemijlocirii (Art. 6.1 din Conventie). Omisiunea Curtii de Apel Alba Iulia de a audia martorii inainte de a-l condamna pe reclamant in rejudecare, in conditiile in care aceleasi probe testimoniale pe care instanta de recurs a esuat sa le administreze nemijlocit au determinat instantele inferioare, Judecatoria Alba Iulia si Tribunalul Alba, sa adopte solutii de achitare

Data: 16 September 2015, 17:10 | autor: A.P. | 0 comentarii | 2310 afisari

In cauza Petrica Hogea contra Romaniei, Curtea Europeana a Drepturilor Omului a constatat ca a existat o incalcare a dreptului la un proces echitabil, garantat de Art. 6.1 din Conventie.


Curtea a stabilit ca solutia de condamnare aplicata lui Petrica Hogea in rejudecarea recursului dupa admiterea contestatiei in anulare de catre Curtea de Apel Alba Iulia, in conditiile neaudierii nemijlocite a martorilor ale caror declaratii au determinat instantele de fond si de apel sa adopte solutii de achitare, i-au restrans semnificativ reclamantului dreptul fundamental la aparare.

>>Hotararea CEDO in cauza Petrica Hogea contra Romaniei (cererea nr. 31912/04; Sectia a III-a, 29 octombrie 2013)

Extras din hotarare:

"46. Curtea reaminteste ca modalitatile de aplicare a Art. 6 din Conventie in privinta procedurilor de apel depind de caracteristicile procedurii despre care este vorba; trebuie sa se tina seama de ansamblul procedurii interne si de rolul atribuit instantei de apel in ordinea juridica nationala. Atunci cand o sedinta publica a avut loc in prima instanta, absenta dezbaterilor publice in apel se poate justifica prin particularitatile procedurii in cauza, tinand seama de natura sistemului de apel intern, de intinderea competentelor instantei de apel, de modul in care au fost realmente prezentate si protejate interesele reclamantului in fata acesteia si mai ales de natura chestiunilor pe care trebuia sa le solutioneze (Botten vs. Norvegia, par. 39).

47. Pe de alta parte, Curtea a hotarat ca atunci cand o instanta de control judiciar este competenta sa analizeze deopotriva situatia de fapt si chestiunile de drept si sa studieze in ansamblu problema vinovatiei, ea nu poate, din motive ce tin de echitatea procedurii, sa transeze asupra chestiunilor respective fara o apreciere nemijlocita a declaratiilor persoanei care sustine ca nu a comis actul considerat ca infractiune (a se vedea Ekbatani vs. Suedia, par. 32; Constantinescu vs. Romania, citata anterior, par. 55; mutatis mutandis, Igual Coll vs. Spania, par. 36, si Almenara Alvarez vs. Spania, par. 42).

48. Curtea reaminteste, de asemenea, ca admisibilitatea probelor este o chestiune ce tine in primul rand de reglementarile interne, ca - in principiu - instantele nationale au obligatia de a aprecia probele obtinute de acestea, precum si ca rolul incredintat Curtii prin Conventie consta in a cerceta daca procedura considerata in ansamblul sau, inclusiv modul de prezentare a mijloacelor de proba, a avut un caracter echitabil (Garcia Ruiz vs. Spania, Marea Camera, par. 28). Astfel, 'desi, in principiu, este de competenta instantei nationale sa se pronunte cu privire la necesitatea sau oportunitatea citarii unui martor [...], circumstante exceptionale ar putea determina Curtea sa concluzioneze ca Art. 6 este incompatibil cu neascultarea unei persoane ca martor' (Bricmont vs. Belgia, par. 89).

49. Revenind la faptele cauzei, Curtea observa in primul rand ca, dupa redeschiderea procedurii in 2007, reclamantul a fost ascultat de catre Curtea de Apel Alba Iulia. Pe de alta parte, reclamantul a fost condamnat de curtea de apel fara o noua audiere a martorilor. Prin urmare, pentru a stabili daca a fost incalcat Art. 6.1 din Conventie, este necesar sa se examineze rolul Curtii de Apel Alba Iulia si natura problemelor asupra carora aceasta trebuia sa se pronunte.

50. Curtea observa ca, in speta, intinderea competentelor instantelor de recurs este definita la art. 385/15 si 385/16 C. proc. pen. Conform art. 385/15, curtea de apel, judecand recursul, nu era obligata sa pronunte o noua hotarare pe fond, dar avea aceasta posibilitate. La 14 februarie 2008, curtea de apel a admis recursul parchetului, a desfiintat hotararea judecatoriei din 27 ianuarie 2003 si hotararea tribunalului din 22 septembrie 2003 si a pronuntat o noua hotarare pe fond.

51. Conform dispozitiilor legale citate anterior, rezulta de aici ca procedura in fata instantei de recurs era o procedura completa, care urma aceleasi reguli ca o procedura pe fond, curtea de apel fiind obligata sa se pronunte atat cu privire la faptele cauzei, cat si in drept. Instanta de recurs putea sa decida fie confirmarea achitarii reclamantului, fie sa il declare vinovat, dupa ce a realizat o apreciere completa a chestiunii vinovatiei sau nevinovatiei persoanei in cauza, administrand dupa caz noi mijloace de proba. In plus, aspectele pe care curtea de apel a trebuit sa le analizeze pentru a se pronunta cu privire la vinovatia reclamantului aveau un caracter faptic in esenta. Era vorba sa se stabileasca daca reclamantul ii determinase pe ceilalti participanti la licitatie sa colaboreze pentru a determina impreuna scaderea pretului de vanzare in detrimentul statului (a se vedea, de asemenea, mutatis mutandis, Danila vs. Romania, par. 39; Gaitanaru vs. Romania, citata anterior, par. 30).

52. Curtea retine ca achitarea initiala a reclamantului de catre Judecatoria Alba Iulia, mentinuta in apel de catre Tribunalul Alba, a avut loc dupa audierea mai multor martori (supra, par. 16 si 17). Aceste instante au considerat ca marturiile si inscrisurile aflate la dosar nu erau suficiente pentru a stabili vinovatia reclamantului. Pentru a pronunta hotararile, instantele au tinut seama in principal de declaratiile lui P.C., T.I. si S.S., precum si de declaratiile luate in timpul confruntarii dintre M.M. si reclamant. Pentru condamnarea reclamantului, instantele de recurs nu dispuneau de nicio informatie noua si s-au bazat exclusiv pe inscrisurile aflate la dosar. Prin urmare, Curtea de Apel Alba Iulia si-a motivat hotararea de condamnare doar in temeiul declaratiilor scrise obtinute de parchet si al notelor de sedinta ale judecatoriei, care relatau declaratiile martorilor. Astfel, curtea de apel a adoptat o pozitie opusa celei din hotararile instantelor inferioare, care l-au achitat pe reclamant, in special pe baza declaratiilor facute de acesti martori in cursul sedintelor desfasurate in fata lor. Desi este de competenta instantei de recurs sa aprecieze diversele informatii obtinute, precum si pertinenta celor pe care reclamantul doreste sa le prezinte, este la fel de adevarat ca reclamantul a fost gasit vinovat pe baza acelorasi marturii care au determinat primele instante sa il achite. In aceste conditii, omisiunea audierii martorilor de catre Curtea de Apel Alba Iulia inainte de a-l declara vinovat pe reclamant a limitat semnificativ dreptul la aparare (Destrehem impotriva Frantei, nr. 56651/00, par. 45, 18 mai 2004; Gaitanaru, citata anterior, par. 32; si Flueras, citata anterior, par. 58-59).

53. In cele din urma, in masura in care Guvernul subliniaza faptul ca reclamantul nu a solicitat curtii de apel readministrarea probelor, Curtea considera ca instanta de recurs era obligata sa adopte din oficiu masuri pozitive in acest scop, chiar daca reclamantul nu a solicitat acest lucru in mod expres (a se vedea, mutatis mutandis, Botten, citata anterior, par. 53; si Danila, citata anterior, par. 41). De asemenea, Curtea considera ca, in circumstantele cauzei, faptul ca reclamantul nu a informat-o prompt despre redeschiderea procedurii nu dovedeste intentia acestuia de a induce Curtea in eroare pentru a o impiedica sa se pronunte in deplina cunostinta de cauza (a se vedea, a contrario, Predescu impotriva Romaniei, nr. 21447/03, par. 25-27, 2 decembrie 2008).

54. Curtea considera ca hotararea de condamnare a reclamantului, pronuntata fara audierea martorilor, desi acesta fusese achitat de doua instante inferioare, contravine cerintelor unui proces echitabil. Prin urmare, in speta, a fost incalcat Art. 6.1 din Conventie".

Pentru incalcarea principiului nemijlocirii, cititi si:

>>Ilisescu si Chiforec vs. Romania

>>Vaduva vs. Romania

>>Beraru vs. Romania

>>Cutean vs. Romania

>>Spinu vs. Romania

>>Flueras vs. Romania

>>Ion Tudor vs. Romania

>>Popa si Tanasescu vs. Romania

>>Hanu vs. Romania

>>Manolachi vs. Romania

>>Nitulescu vs. Romania

>>Coniac vs. Romania

>>Moinescu vs. Romania

Adauga comentariu

*
*
laugh.giflol.gifsmile.gifwink.gifcool.gifnormal.gifwhistling.gifredface.gifsad.gifcry.gifsurprised.gifconfused.gifsick.gifshocked.gifsleeping.giftongue.gifrolleyes.gifunsure.gif

*

DISCLAIMER

Mesajele cu continut indecent nu vor fi postate. Atentie! Postati pe propria raspundere!

Inainte de a posta, cititi regulamentul: Termeni legali si Conditii

rominvent.ro Harta avocati romania Harta avocati romania Lege5
PORTAL JURISPRUDENTA RELEVANTA
ULTIMELE ACTE NOUTATI
ABONEAZA-TE!

Introdu-ti adresa de email pentru a te abona la Lumea Juridica si vei primi notificari cu cele mai noi stiri si articole.