CUTEAN vs. ROMANIA – Principiul nemijlocirii. Neaudierea directa a inculpatului si a martorilor de catre noul judecator investit cu solutionarea cauzei dupa schimbarea componentei completului atrage o incalcare a dreptului la un proces echitabil (Art. 6 din Conventie)

Data: 29 June 2015, 12:06 | autor: A.P. | 0 comentarii | 7985 afisari

In cauza Emilian Vasile Cutean contra Romaniei, Curtea Europeana a Drepturilor Omului a stabilit ca a existat o incalcare a dreptului la un proces echitabil, garantat de Art. 6 din Conventie.


Curtea a constatat ca inculpatul (reclamantul) si martorii nu au fost audiati in fata noului complet de judecata investit cu examinarea cauzei in fond. De asemenea, CEDO a constatat ca instantele de apel si de recurs au esuat la randul lor sa administreze nemijlocit probele testimoniale, mentinand solutia de condamnare dispusa impotriva reclamantului de judecatorul fondului. Mai mult, Curtea a observat ca instantele superioare si-au motivat aceasta decizie pe baza probelor testimoniale retinute, de judecatorul fondului, fara o audiere directa.

>>Hotararea CEDO in cauza Emilian Vasile Cutean contra Romaniei (cererea nr. 53150/12; Sectia a III-a, 2 decembrie 2014)

Extras din hotarare:

"Curtea arata ca un aspect important al procedurii penale echitabile il reprezinta posibilitatea ca acuzatul sa se confrunte cu martorii in prezenta judecatorului care decide in cele din urma in cauza. Principiul nemijlocirii este o garantie importanta in procedura penala in care observatiile instantei de judecata asupra conduitei si credibilitatii unui martor pot avea consecinte importante pentru acuzat (a se vedea cauza Beraru vs. Romania, 18 martie 2014). Curtea considera ca, avand in vedere mizele mari ale procedurii penale, consideratiile mai sus-mentionate se aplica si in ceea ce priveste audierea directa a acuzatului insusi de catre judecatorul care in cele din urma decide in cauza.

Curtea reaminteste ca, in conformitate cu principiul nemijlocirii, intr-o cauza penala hotararea trebuie pronuntata de judecatorii care au fost prezenti pe tot parcursul procedurii si administrarii probelor (a se vedea Mellors vs. Marea Britanie, 30 ianuarie 2003). Totusi, acest lucru nu poate fi considerat o interdictie a schimbarii componentei completului de judecata in timpul cauzei (a se vedea P.K. vs. Finlanda). Se pot ivi situatii de natura administrativa sau procedurala care sa faca imposibila participarea in continuare a unui judecator. Pot fi luate masuri prin care judecatorului care continua examinarea cauzei sa i se asigure intelegerea adecvata a probelor si argumentelor, de exemplu, prin punerea la dispozitia acestuia a transcrierilor declaratiilor sau prin reascultarea argumentelor relevante sau a martorilor in fata noului complet de judecata (a se vedea Mellors vs. Marea Britanie, P.K. vs. Finlanda, citate anterior).

In prezenta cauza, Curtea considera, pe baza argumentelor si observatiilor partilor, ca esenta plangerii reclamantului o constituie schimbarea componentei completului de judecata al instantei de fond care, in cele din urma, l-a condamnat fara sa-i fi audiat pe el sau pe martori. (...)

Curtea observa ca este incontestabil faptul ca primul complet de judecata investit cu examinarea dosarului reclamantului a fost schimbat in timpul procedurii derulate in fata instantei de fond. In plus, judecatorul care l-a condamnat nu a procedat la audierea directa a reclamantului si a martorilor. Mai mult, instantele de apel si de recurs, care au mentinut solutia de condamnare dispusa impotriva reclamantului, au esuat la randul lor sa ii audieze direct pe reclamant si pe martori.

Curtea noteaza ca niciunul dintre membrii completului initial investit cu judecarea cauzei pe fond, care i-a audiat direct pe reclamant si pe martori, nu a ramas in complet pentru judecarea in continuare a dosarului.

In plus, in timp ce condamnarea reclamantului nu s-a bazat exclusiv pe propria depozitie sau pe declaratiile martorilor, Curtea noteaza ca instantele nationale au invocat intr-o anumita masura aceste probe pentru a justifica solutia de condamnare. Mai mult decat atat, reclamantul a contestat credibilitatea a trei martori ale caror declaratii au fost retinute de instanta de fond in motivarea hotararii de condamnare si a cerut instantei de apel, fara succes, ca acestia sa fie reaudiati. Desi din probele disponibile nu reiese ca reclamantul a reiterat in ultima instanta contestarea celor 3 martori sau ca a incercat sa puna in discutia instantei de apel lipsa credibilitatii celorlalti martori, Curtea nu are convingerea ca o contestare generala si repetata a reclamantului ar fi avut perspective mai bune de reusita date fiind justificarile oferite de instanta de apel pentru a respinge cererea reclamantului de audiere a celor trei martori.

Mai mult decat atat, Curtea noteaza ca judecatorul de fond care l-a condamant in cele din urma pe reclamant a avut sarcina evaluarii elementelor presupusei infractiuni, inclusiv latura subiectiva, si anume, intentia reclamantului de a comite infractiunea retinuta in sarcina sa. In aceste conditii, necesitatea audierii directe apare cu atat mai relevanta, cu cat instantele de apel si de recurs au esuat la randul lor sa ii audieze direct pe reclamant si pe martori.

Curtea retine ca, in cursul procedurii de fond, reclamantul nu a avut posibilitatea sa conteste faptul ca nu a fost audiat direct de catre cel de-al doilea complet, care l-a condamnat. Totusi, a formulat o astfel de plangere in fata instantelor de apel si de recurs, care i-a fost respinsa. (...)

Curtea observa ca nu exista nicio dovada la dosar care sa sugereze ca schimbarea completului de fond a fost facuta cu scopul de a determina o solutie nefavorabila reclamantului – sau din oricare alt motiv impropriu – ori ca judecatorul instantei de fond nu ar fi fost independent si impartial si, de asemenea, noteaza ca judecatorul instantei de fond a avut la dispozitie transcrierile declaratiilor date de reclamant si de martori. Totusi, Curtea mai observa ca aceste declaratii au constituit probe decisive pentru condamnarea reclamantului, solutie dispusa fara ca acesta sa fi fost audiat direct de catre judecatorul instantei de fond. Prin urmare, Curtea considera ca disponibilitatea transcrierilor declaratiilor nu poate compensa atingerea adusa principiului nemijlocirii probelor.

In plus, Curtea intelege ca exista posibilitatea ca, in anumite circumstante, instanta de apel sau ultima instanta sa indrepte deficientele instantei de fond (a se vedea Beraru vs. Romania). In prezenta speta, Curtea noteaza ca instantele de apel si de recurs nu doar ca au mentinut hotararea instantei de fond, dar si-au si motivat aceasta decizie pe baza probelor (declaratiilor) retinute de instanta de fond fara o audiere directa.

Prin urmare, Curtea concluzioneaza ca schimbarea completului la instanta de fond si esecul ulterior al instantelor de apel si de recurs de a-i audia pe reclamant si pe martori echivaleaza cu o privare a dreptului reclamantului la un proces echitabil.

Rezulta asadar ca a existat o incalcare a Art. 6 din Conventie".

Pentru incalcarea principiului nemijlocirii, cititi si:

>>Ilisescu si Chiforec vs. Romania

>>Beraru vs. Romania

>>Flueras vs. Romania

>>Spinu vs. Romania

>>Vaduva vs. Romania

>>Ion Tudor vs. Romania

>>Popa si Tanasescu vs. Romania

>>Hogea vs. Romania

>>Hanu vs. Romania

>>Manolachi vs. Romania

>>Nitulescu vs. Romania

>>Coniac vs. Romania

>>Moinescu vs. Romania

Adauga comentariu

*
*
laugh.giflol.gifsmile.gifwink.gifcool.gifnormal.gifwhistling.gifredface.gifsad.gifcry.gifsurprised.gifconfused.gifsick.gifshocked.gifsleeping.giftongue.gifrolleyes.gifunsure.gif

*

DISCLAIMER

Mesajele cu continut indecent nu vor fi postate. Atentie! Postati pe propria raspundere!

Inainte de a posta, cititi regulamentul: Termeni legali si Conditii

rominvent.ro Harta avocati romania Harta avocati romania Lege5
PORTAL JURISPRUDENTA RELEVANTA
ULTIMELE ACTE NOUTATI
ABONEAZA-TE!

Introdu-ti adresa de email pentru a te abona la Lumea Juridica si vei primi notificari cu cele mai noi stiri si articole.