FLUERAS vs. ROMANIA – Condamnarea in recurs prin reinterpretarea acelorasi declaratii de martor avute in vedere de instantele inferioare in pronuntarea solutiei de achitare. Esecul instantei de ultim control judiciar de a administra nemijlocit probele testimoniale atrage incalcarea Art. 6.1 din Conventie, privind dreptul la un proces echitabil

In cauza Cosmin Dragu Flueras contra Romaniei, Curtea Europeana a Drepturilor Omului a stabilit ca a existat o incalcare a Art. 6.1 din Conventie.

Curtea a constatat ca reclamantului Cosmin Dragu Flueras i-a fost incalcat dreptul la un proces echitabil, intrucat a fost condamnat in recurs pe baza acelorasi declaratii de martor avute in vedere de instantele inferioare in pronuntarea solutiei de achitare.

Judecatorii europeni au retinut ca instanta de ultim control judiciar si-a fundamentat decizia de condamnare pe reinterpretarea declaratiilor martorilor, fara a proceda la administrarea nemijlocita a probelor testimoniale.

Cosmin Dragu Flueras, reprezentat in fata Curtii de la Strasbourg de avocatul Gheorghita Mateut, din Baroul Arad, a obtinut 3.000 euro daune morale si 10.000 euro costuri si cheltuieli.

>>Hotararea CEDO in cauza Flueras contra Romaniei (cererea nr. 17520/04; Sectia a III-a, 9 aprilie 2013)

>>Hotararea CEDO in cauza Flueras contra Romaniei (versiunea in limba romana, disponibila pe site-ul CSM)

Extras din hotarare:

„In speta, Curtea subliniaza ca achitarea reclamantului de catre instantele din Arad a avut loc dupa audierea mai multor martori. Aceste instante au considerat ca martorii care figurau in dosar nu erau suficienti pentru a stabili vinovatia reclamantului. Pentru a inlocui achitarea cu o condamnare, instantele de recurs nu dispuneau de nicio informatie noua si s-au bazat exclusiv pe materialele din dosar - in principal, pe declaratiile facute in fata parchetului si in prima instanta. Prin urmare, Curtea de Apel Timisoara a analizat marturiile si a concluzionat caracterul lor onest si suficient pentru a sta la baza unui verdict de vinovatie doar in temeiul declaratiilor scrise obtinute de parchet si al notelor de sedinta ale judecatoriei, care relatau declaratiile martorilor.

In esenta, curtea de apel a intemeiat condamnarea reclamantului pe o noua interpretare a declaratiilor ale caror autori nu au fost audiati de aceasta. Astfel, a adoptat o pozitie opusa celei din hotararile instantelor inferioare, care l-au achitat pe reclamant, in special pe baza declaratiilor facute de acesti martori in cursul sedintelor care s-au desfasurat in fata lor. Desi este de competenta instantei de recurs sa aprecieze diversele informatii obtinute, precum si relevanta celor pe care reclamantul doreste sa le prezinte, este la fel de adevarat ca reclamantul a fost recunoscut vinovat pe baza acelorasi marturii care i-au determinat pe primii judecatori sa se indoiasca de temeinicia acuzatiei impotriva reclamantului suficient de mult pentru a motiva achitarea acestuia in prima instanta si in apel. In aceste conditii, neaudierea de catre Curtea de Apel Timisoara a acestor martori inainte de a-l declara vinovat a limitat semnificativ dreptul la aparare (Destrehem impotriva Frantei, nr. 56651/00, par. 45, 18 mai 2004, si Gaitanaru, citata anterior, par. 32).

In cele din urma, in masura in care Guvernul subliniaza faptul ca reclamantul nu a solicitat curtii de apel audierea martorilor, Curtea considera ca instanta de recurs era obligata de adopte din oficiu masuri pozitive in acest scop, chiar daca reclamantul nu a solicitat acest lucru in mod expres (a se vedea, mutatis mutandis, Botten, citata anterior, par. 53, si Danila, citata anterior, par. 41)”.

Pentru incalcarea principiului nemijlocirii, cititi si:

>>Ilisescu si Chiforec vs. Romania

>>Beraru vs. Romania

>>Cutean vs. Romania

>>Spinu vs. Romania

>>Vaduva vs. Romania

>>Ion Tudor vs. Romania

>>Popa si Tanasescu vs. Romania

>>Hogea vs. Romania

>>Hanu vs. Romania

>>Manolachi vs. Romania

>>Nitulescu vs. Romania

>>Coniac vs. Romania

>>Moinescu vs. Romania