Ministerul Justitiei colaboreaza cu Biserica Ortodoxa Romana pentru detinuti (Documente)

Ministerul Justitiei – condus de Catalin Predoiu (foto dreapta) colaboreaza cu Biserica Ortodoxa Romana – al carei intai-statator este Patriarhul Daniel (foto stanga) – pentru detinuti.

Mai precis, ministerul a lansat in consultare publica vineri, 13 decembrie 2019, proiectul de hotarare privind aprobarea Strategiei nationale de reintegrare sociala a persoanelor private de libertate. Este vorba despre noua strategie, aferenta perioadei 2020-2024.

Propunerile, sugestiile si opiniile cu valoare de recomandare privind proiectul de act normativ supus dezbaterii pot fi transmise in scris pe adresa Ministerului Justitiei, str. Apolodor, nr.17, sector 5, Bucuresti, pe fax, la nr. 037 204 1160 sau la adresele de e-mail dpc@just.ro si secretariat-tehnic@anp.gov.ro.

MJ precizeaza ca strategia presupune crearea unui grup de lucru interinstitutional in care vor fi cooptati, alaturi de Ministerul Justitiei si Autoritatea Nationala a Penitenciarelor, autoritati publice locale, organizatii neguvernamentale, agenti economici, precum si Ministerul Muncii si Protectiei Sociale, Ministerul Educatiei, Ministerul Sanatatii, ANOFM si, pe anumite componente ale programului, Biserica Ortodoxa Romana.

Pasajele din proiectul de hotarare referitoare la implicarea BOR:

„Avand in vedere procentul crescut al populatiei de rit ortodox (89,57% din persoanele custodiate), implicarea Bisericii Ortodoxe Romane, alaturi de reprezentatii altor culte religioase recunoscute la nivel national, este relevanta si din perspectiva actiunilor de diminuare a marginalizarii sociale si de sprijinire a persoanelor care au executat pedepse privative de libertate, la intoarcerea in mediul de provenienta. Colaborarea preotului capelan de penitenciar cu parohiile, centrele social-filantropice si manastirile ortodoxe, prin valorificarea retelei de suport social-filantropic a BOR, ar putea contribui semnificativ la sustinerea persoanelor aflate in detentie, care urmeaza sa revina in comunitatile de provenienta. (...)

Nevoile privind facilitarea reintegrarii sociale au fost identificate, in cadrul studiului, la nivelul urmatoarelor dimensiuni: al persoanei aflate in detentie, al comunitatii, al institutiilor, precum si la nivel legislativ, fiind formulate o serie de recomandari de ordin general, dupa cum urmeaza:

La nivelul persoanei aflate in detentie:

- construirea unui plan de interventie post-liberare, care sa cuprinda nevoile persoanei si masurile pe care aceasta trebuie sa le intreprinda;

- informarea persoanelor care urmeaza sa fie eliberate din detentie, cu privire la furnizorii publici sau privati de servicii sociale existenti in comunitate;

- accesarea unor servicii sociale inca din perioada detentiei;

- incurajarea persoanelor care urmeaza sa fie eliberate din detentie de a accesa serviciile publice de asistenta sociala, din cadrul autoritatilor administratiei publice locale sau a unor servicii de consiliere sau supraveghere ale serviciilor de probatiune.

La nivel comunitar:

- construirea unei retele de voluntari, care pot acompania persoana, in perioada imediat urmatoare eliberarii din detentie;

- implicarea organizatiilor religioase si a cultului de care apartine persoana, in vederea sprijinirii in perioada post-liberare;

- valorificarea centrelor de zi pentru integrare/reintegrare sociala si a centrelor de informare, prevazute de H.G. nr. 867/2015 pentru aprobarea Nomenclatorului serviciilor sociale, a regulamentelor-cadru de organizare si functionare a serviciilor sociale, precum si a serviciilor sociale si medicale ale Bisericii Ortodoxe Romane;

La nivel institutional:

- construirea unei baze de date privind angajatorii, mai ales a celor dispusi sa angajeze persoane care au executat masuri privative sau neprivative de libertate;

- transmiterea unor informatii privind perioada detentiei, in vederea stabilirii ariilor prioritare de interventie post-liberare si, dupa caz, urmarirea evolutiei persoanei de catre serviciile de probatiune;

- responsabilizarea serviciilor publice de asistenta sociala de la nivelul autoritatilor locale pentru sprijinirea persoanelor care se libereaza, conform atributiilor legale ce le revin;

- valorificarea exemplelor de buna practica identificate la nivel local, privind reintegrarea sociala;

La nivel legislativ:

- modificarea legislatiei, in vederea acordarii unor facilitati fiscale pentru angajatori;

- intarirea serviciilor de probatiune vs. infiintarea la nivelul ministerului justitiei, a unei structuri cu atributii specifice privind acordarea de servicii de consiliere/supraveghere pentru toate persoanele liberate care au nevoie de sprijin.

Raportul grupului de lucru interinstitutional abordeaza, de asemenea, importanta asigurarii accesului, in mod reciproc, la baze de date gestionate de diferite institutii, cu relevanta pentru problematica asistarii adecvate si reintegrarii persoanelor aflate in detentie sau care au fost puse in libertate”.

>> Proiectul de hotarare

>> Nota de fundamentare