MENTINERE SANCTIUNE DISCIPLINARA. LIPSA IMPARTIALITATII OBIECTIVE - ICCJ, decizia nr. 97/20.02.2012, cauza jud. Gabriel Adrian Nasui vs. CSM: „Incalcarea obligatiei legale de abtinere a recurentului a avut drept consecinta lezarea unor valori fundamentale in stransa legatura cu calitatea actului de justitie, si anume, impartialitatea”. Nerespectarea dispozitiilor legale referitoare la incompatibilitati si interdictii - art. 99 lit. a) din Legea nr. 304/2004

Data: 26 October 2015, 15:39 | autor: A.P. | 0 comentarii | 1938 afisari

Prin decizia civila nr. 97/20.02.2012 pronuntata in dosarul nr. 10270/1/2011, Inalta Curte de Casatie si Justitie-Completul de 5 judecatori a respins ca nefondat recursul formulat de recurentul Gabriel Adrian Nasui, judecator in cadrul Curtii de Apel Cluj, impotriva hotararii nr. 8J/05.10.2011 a Consiliului Superior al Magistraturii-Sectia pentru judecatori.


Prin hotararea recurata, instanta de disciplina (CSM) a decis sanctionarea magistratului - diminuarea indemnizatiei de incadrare lunara bruta cu 15% pe o perioada de 3 luni -, sub aspectul savarsirii abaterii disciplinare constand in nerespectarea dispozitiilor legale referitoare la incompatibilitati si interdictii, prevazute de art. 99 lit. a) din Legea nr. 304/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor, republicata si modificata.

Decizia nr. 97/20.02.2012. ICCJ-Completul de 5 judecatori (in compunerea prev. de art. 24 din Legea nr. 304/2004)

pres. Adrian BORDEA

jud. Rodica VOICU

jud. Dana Iarina VARTIRES

jud. Cretu DRAGU

jud. Minodora CONDOIU

Obiectul dosarului: abatere disciplinara magistrati.

Solutia: Respinge, ca nefondat, recursul declarat de Gabriel Adrian Nasui, judecator la Curtea de Apel Cluj, impotriva hotararii nr. 8J din 5 octombrie 2011 a Consiliului Superior al Magistraturii – Sectia pentru judecatori. Irevocabila.

>>Decizia civila nr. 97/20.02.2012 pronuntata de ICCJ-Completul de 5 judecatori, in dosarul nr. 10270/1/2011

Extras din decizie:

"Primul motiv de recurs invocat de judecator are in vedere modul de solutionare a exceptiei nulitatii absolute a cercetarii disciplinare (iar nu 'judecatoresti' cum, in mod eronat, consemneaza recurentul).

Din acest punct de vedere, Inalta Curte constata ca motivele de nulitate invocate prin prisma modului de efectuare a cercetarii disciplinare sunt nefondate, in cauza aceasta etapa fiind realizata cu respectarea dispozitiilor art. 46 din Legea nr. 317/2004 si ale Metodologiei de efectuare a controalelor de catre Inspectia Judiciara, aprobata prin Hotararea Plenului CSM nr. 292/2010.

Astfel, in faza cercetarii disciplinare, au fost stabilite faptele si urmarile acestora, imprejurarile in care au fost savarsite, au fost analizate toate datele concludente, din care sa se poata aprecia asupra existentei sau inexistentei vinovatiei, si s-a procedat la verificarea apararii formulate, la prezentarea si administrarea probelor in aparare, precum si la sesizarea Comisiei de disciplina in termenele legal prevazute.

Nu poate fi retinuta sustinerea recurentului privind 'lipsa ascultarii celui cercetat'.

Astfel, din analiza actelor si lucrarilor dosarului de cercetare disciplinara (dosar nr 119/CSJ/2011), rezulta ca magistratul si-a exprimat pozitia cu privire la aspectele care au formulat obiectul cercetarii disciplinare, acesta depunand 'note scrise', 'completare la notele scrise' si 'completare nr. 2 la notele scrise'. Din analiza continutului notelor mentionate, rezulta ca judecatorul si-a expus punctul de vedere referitor la faptele cercetate, referitor la nota continand rezultatul verificarilor prealabile, dar si cu privire la probele administrate de inspectori in cursul cercetarii disciplinare.

Relevante in acest sens sunt mentiunile magistratului, care, in completarile la notele scrise, isi exprima opinia cu privire la aspectele relatate in declaratiile martorilor audiati in cursul cercetarii disciplinare.

Imprejurarea ca magistratul a fost ascultat in mod nemijlocit de catre inspectori rezulta si din continutul procesului-verbal incheiat la sediul Curtii de Apel Cluj (filele 592-596), semnat si de catre recurent.

In acest sens, in cuprinsul actului s-a consemnat ca: judecatorul cercetat s-a opus administrarii probei cu martori, intrucat nu ar fi utila si concludenta cauzei, a solicitat audierea ca martor a socrului sau (proba administrata in cursul cercetarii disciplinare), i s-a adus permanent la cunostinta modul de derulare a cercetarii disciplinare, inclusiv continutul probelor care au fost administrate, in raport cu care si-a formulat constant aparari pe parcursul cercetarii disciplinare. Din cuprinsul aceluiasi inscris rezulta ascultarea nemijlocita a judecatorului, fiind consemnate raspunsuri ale acestuia la intrebarile care i-au fost adresate de catre inspector.

Mai mult, in acelasi proces-verbal, s-a mentionat expres ca magistratul 'nu are alte precizari de formulat', astfel incat, avand in vedere si prevederile art. 108 alin. (4) Cpc, nu se poate retine ca recurentul nu ar fi fost ascultat, modalitatea in care s-a concretizat aceasta procedura fiind corecta in raport cu dispozitiile art. 46 din Legea nr. 317/2004.

Nu este fondata nici sustinerea recurentului privind nulitatea absoluta a cercetarii disciplinare ca urmare a incalcarii autoritatii de lucru judecat a rezolutiilor de clasare din 2005 si 2006.

Pe de o parte, trebuie observat ca recurentul si-a intemeiat acest motiv de nulitate prin raportare la punctul II din actiunea disciplinara. Actiunea disciplinara este insa un act de procedura ulterior cercetarii disciplinare si eventualele sale vicii de forma nu pot atrage nulitatea unei proceduri premergatoare, respectiv a cercetarii disciplinare.

Pe de alta parte, se putea vorbi despre incalcarea autoritatii de lucru judecat relativ la cele doua rezolutii ale Comisiei de disciplina numai in ipoteza in care, pentru aceleasi fapte, s-ar fi exercitat actiunea disciplinara, cu toate ca, prin respectivele acte, s-a dispus clasarea ambelor cauze. Aceasta situatie nu se regaseste insa in speta.

Imprejurarea ca, in circumstantiere si pentru a se raspunde unei aparari a judecatorului in sensul asigurarii garantiilor de impartialitate in dosarul la care se refera actiunea disciplinara, s-au retinut aspecte de fapt constatate anterior (fara a se stabili caracterul de abatere disciplinara al acestora) nu este de natura sa conduca la concluzia incalcarii autoritatii de lucru judecat. (...)

Este nefondat si motivul de recurs privind nelegala sesizare a instantei de disciplina, invocat din perspectiva lipsei unei solutii de clasare pentru punctul I din actiunea disciplinara. (...)

In mod eronat recurentul sustine si ca instanta de disciplina nu s-ar fi pronuntat cu privire la apararile sale formulate din aceasta perspectiva.

Sectia pentru judecatori a inalturat motivat respectivele sustineri, considerand ca exced limitelor investirii sale prin actiunea disciplinara, faptele respective nefiind retinute in continutul abaterii disciplinare supusa examinarii.

Nefondate sunt si criticile recurentului privind inalturarea nemotivata a apararilor formulate.

Ceea ce invoca, in fapt, sub acest aspect, este lipsa elementelor constitutive ale abaterii disciplinare, recurentul apreciind ca in cauza o asemenea abatere nu exista.

In contextul examinat, Inalta Curte reaminteste ca partile care adreseaza unei jurisdictii sunt indreptatite la o legala si corecta judecata care, printre altele, depinde si de impartialitatea judecatorilor.

Acestei necesitati, in raport cu care judecata trebuie sa fie mai presus de orice banuiala, legiuitorul i-a raspuns prin reglementarea, intre altele, a institutiei incompatibilitatii, in cuprinsul Titlului V al Cartii I din Codul de procedura civila.

Totodata, pentru a inlatura orice dubiu privitor la impartialitatea magistratului, legea procesuala a pus la indemana judecatorului posibilitatea de a solicita abtinerea de la solutionarea cauzei, tocmai pentru a se evita starea de incompatibilitate.

In situatia in care incompatibilitatile magistratilor reprezinta o veritabila garantie in aplicarea principiilor de drept menite sa asigure infaptuirea actului de justitie in conditii de obiectivitate si impartialitate, legiuitorul a inteles sa sanctioneze nerespectarea de catre magistrat a prevederilor legale incidente.

Astfel, potrivit dispozitiilor art 99 lit. a) din Legea nr 303/2004, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, reprezinta abatere disciplinara 'incalcarea prevederilor legale referitoare la (...) incompatibilitati si interdictii'.

In speta, s-a retinut corect angajarea raspunderii disciplinare a recurentului pentru savarsirea acestei abateri disciplinare.

Ceea ce i se imputa, in fapt, recurentului este ca, in calitate de judecator, a facut parte din completul care a solutionat o cerere de preschimbare a termenului de judecata a unei contestatii in anulare, in conditiile in care petenta contestatoare este o societate comerciala al carei administrator este socrul magistratului, iar unul dintre asociati este sotia acestuia.

Examinandu-se in ansamblu intregul material probaor avand legatura cu cauza, in cadrul controlului judiciar exercitat in calea de atac a recursului, se constata ca situatia de fapt astfel retinuta in actiunea disciplinara este reala si necontestata si ca instanta disciplinara a dat o apreciere completa elementelor probatorii rezultate din actele dosarului, reliefandu-se corect existenta faptei, a conduitei ilicite, a vinovatiei si a legaturii de cauzalitate dintre fapta ilicita si rezultatul produs.

In mod eronat sustine recurentul ca nu ar fi fost avuta in vedere apararea sa privind lipsa rezultatului, respectiv a prejudiciului faptei imputate.

Potrivit art. 4 din Legea nr. 303/2004, judecatorii si procurorii sunt obligati ca, prin intreaga lor activitate, sa asigure suprematia legii, sa respecte drepturile si libertatile persoanelor, precum si egalitatea lor in fata legii.

Prevederile legale mai sus-invocate, in concordanta cu cele ale art. 27 pct. 1 rap. la art. 25 Cpc, ale art. 2 alin. (3) si art. 5 alin. (2) din Legea nr. 303/2004 si ale art. 105 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 161/2003, creeaza pentru judecator obligatia de a se abtine in caz de incompatibilitate.

La stabilirea raspunderii disciplinare a recurentului s-a stabilit in mod corect existenta urmarilor faptei culpabile retinute in sarcina sa.

Incalcarea obligatiei legale de abtinere a recurentului a avut, intr-adevar, drept consecinta, lezarea unor valori fundamentale in stransa legatura cu calitatea actului de justitie, si anume, impartialitatea.

Inalta Curte subliniaza ca impartialitatea magistratului trebuie privita si in contextul dreptului la un proces echitabil, asa cum este reglementat de art 6 din Conventia europeana a drepturilor omului.

In acest sens, notiunea de impartialitate la care face referire art. 6 trebuie apreciata intr-un dudlu sens: pe de o parte, ea are in vedere un demers subiectiv, ce semnifica incercarea de a determina convingerea personala a unui magistrat intr-o anumita imprejurare (impartialitate subiectiva), iar pe de alta parte, aceasta notiune cuprinde un demers obiectiv, ce urmareste a determina daca magistratul ofera gatantii suficiente spre a exclude, in persoana sa, orice banuiala legitima (impartialitate obiectiva).

Particularitatile spetei releva in concret o incalcare a impartialitatii sub aceasta din urma forma.

Incalcarea obligatiei legale de abtinere in cazul dat a avut drept consecinta, pe de o parte, crearea unei suspiciuni legitime ca magistratul (n.r. - nu) a fost impartial (suspiciune evidentiata in sesizarile formulate). Pe de alta parte, o alta consecinta a faptei imputate ar putea-o reprezenta perceptia petitionarilor si a opiniei publice (a presei) asupra justitiei, aprecierile negative ale acestora fiind determinate de lipsa lor de incredere in obiectivitatea si impartialitatea judecatorului care participa la solutionarea unui dosar.

Nu pot fi retinute sustinerile recurentului potrivit carora, in speta, solutionarea cererii de preschimbare a termenului de judecata fiind o operatiune cu caracter administrativ, nu ar atrage obligatia de abtinere a magistratului.

Asa dupa cum pe buna dreptate a retinut instanta de disciplina, solutionarea acestui tip de cereri, formulate in temeiul art 153 alin. (3) din Codul de procedura civila, nu se reduce la un simplu act de administrare a dosarului, ci este rezultatul unei analize a temeiniciei acestei solicitari, pe baza deliberarii, constituind o masura care se circumscrie activitatii de judecata, concretizata atat intr-un act procesual, cat si intr-un act procedural.

In contextul examinat, Inalta Curte constata ca sustinerile recurentului referitoare la practica instantei si a completului din care magistratul a facut parte, precum si imprejurarea ca, pe fondul cauzei, contestatia in anulare formulata de societatea comerciala in discutie a fost respinsa, recurentul neparticipand la solutionarea dosarului (ca urmare a admiterii cererii sale de abtinere), ca de altfel si faptul ca ceilalti doi membri din complet, prin opiniile lor, au constituit o majoritate suficienta pentru admiterea cererii si nu au reclamat vreo ingerinta a recurentului in proces, nu au semnificatia care li se atribuie prin motivul de recurs, fiind inapte sa acopere nici situatia de incompatibilitate in care s-a aflat judecatorul si nici consecinta directa si imediata a incalcarii obligatiilor profesionale sub acest aspect si pe care recurentul incearca sa le minimalizeze".

Cititi si:

>>INLOCUIRE SANCTIUNE DISCIPLINARA - ICCJ, decizia nr. 202/23.04.2012, cauza jud. Adriana Voicu vs. CSM

Adauga comentariu

*
*
laugh.giflol.gifsmile.gifwink.gifcool.gifnormal.gifwhistling.gifredface.gifsad.gifcry.gifsurprised.gifconfused.gifsick.gifshocked.gifsleeping.giftongue.gifrolleyes.gifunsure.gif

*

DISCLAIMER

Mesajele cu continut indecent nu vor fi postate. Atentie! Postati pe propria raspundere!

Inainte de a posta, cititi regulamentul: Termeni legali si Conditii

rominvent.ro Harta avocati romania Harta avocati romania Lege5
PORTAL JURISPRUDENTA RELEVANTA
ULTIMELE ACTE NOUTATI
ABONEAZA-TE!

Introdu-ti adresa de email pentru a te abona la Lumea Juridica si vei primi notificari cu cele mai noi stiri si articole.