Memoriul avocatilor din oficiu catre Procurorul General, ministrul Justitiei si CSM

La zece zile de la initierea petitiei online adresate presedintelui Uniunii Nationale a Barourilor din Romania, Traian Briciu, Consiliului UNBR si decanului Baroului Bucuresti, Ion Dragne, prin care cereau rezolvarea problemelor privind onorariile din oficiu (click aici pentru a citi), avocatii Victor Stanila (foto dreapta) si Claudia Mardare (foto stanga) isi continua demersurile.

---

De data aceasta, cei doi avocati le-au trimis un memoriu ministrului Justitiei Catalin Predoiu, Procurorului General Bogdan Licu, precum si membrilor Consiliului Superior al Magistraturii, atragandu-le atentia asupra dificultatilor cu care se confrunta.

Mai exact, Stanila si Mardare solicita rescrierea Protocolului UNBR-PICCJ din 2019, astfel incat noul text sa prevada decontarea prestatiilor avocatiale intr-un termen rezonabil, stabilirea onorariului in functie de complexitatea cauzei si de volumul activitatilor cerute de procedurile penale.

De asemenea, avocatii ameninta ca vor declansa proteste la inceputul lunii februarie, in cazul in care doleantele nu le vor fi indeplinite.

Memoriul adresat Procurorului General (textul memoriilor catre celelalte persoane si institutii este asemanator):

„Subsemnatii, Claudia-Elena Mardare si Manuel-Victoras Stanila, avocati din Baroul Bucuresti, cu adresa electronica in vederea comunicarii av.vstanila@gmail.com, in nume propriu, dar si in numele celor 1043 de avocati semnatari ai petitiei privind rescrierea Protocolului din 14.02.2019 incheiat intre U.N.B.R., M.J. si M.P., va inaintam prezentul

MEMORIU

prin care va aducem in atentie deficientele constatate in urma aplicarii Protocolului din 14.02.2019 privind stabilirea onorariilor cuvenite avocatilor pentru furnizarea serviciilor de asistenta judiciara in materie penala, pentru prestarea, in cadrul sistemului de ajutor public judiciar, a serviciilor de asistenta judiciara si/sau reprezentare ori de asistenta extrajudiciara, precum si pentru asigurarea serviciilor de asistenta judiciara privind accesul international la justitie in materie civila si cooperarea judiciara internationala in materie penala (in continuare „Protocolul”).

Disfunctionalitatile evidente care au aparut in cele 11 luni au condus la acordarea onorariilor catre avocatii care presteaza asistenta juridica pentru faza de urmarire penala in mod discretionar si arbitrar, iar plata acestora a devenit o chestiune de noroc, astfel:

1. Cu exceptia DIICOT, referatele avocatilor din oficiu care raspund solicitarilor celorlalte parchete, uzual prin sectiile de politie, raman nesemnate pe termen incert, la dosarul de urmarire penala (la politist sau procuror), conform cutumei nou creata de a fi acordate onorariile la sfarsitul fazei de urmarire penala. Aceasta faza poate dura de la cateva luni pana la cativa ani, timp in care avocatul presteaza asistenta juridica in dosar, efectueaza cheltuieli de bani si timp.

Stabilirea onorariului de catre procuror (in alta maniera decat la momentul initial al delegarii), astfel cum a fost cutuma de-a lungul anilor, sub imperiul Protocoalelor anterioare, genereaza ideea privind subordonarea conduitei avocatului prin cointeresare materiala, suprima egalitatea de arme, plasand procurorul intr-o pozitie nepermisa de superioritate. Tot in aceasta ideea se impune precizarea ca procurorul nu este remunerat in acelasi dosar la finalul acestuia.

2. Sunt foarte multe dosare in care s-au facut solicitari pentru asistenta juridica a persoanei vatamate, fara a fi identificat suspectul, acestea ramanand cu autor necunoscut pentru o perioada lunga de timp, uneori ani, pana la implinirea termenului de prescriptie. Ceea ce inseamna ca avocatii care au raspuns solicitarilor respective vor fi remunerati cu ani intarziere sau, poate niciodata. Ce valoare vor mai avea respectivele sume peste 5-7 ani? Cine isi va mai aminti de respectivele dosare?! Poate nici avocatul, dar nici procurorul de caz. Aceasta activitate se aseamana, mai degraba, cu munca in folosul societatii decat o recunoastere a activitatii unei categorii profesionale care ar trebui respectata.

3. Au fost semnalate multe cazuri in care, desi dosarele au fost solutionate la urmarire penala, prin rechizitorii sau ordonante de clasare, au fost uitati avocatii din oficiu ale caror referate s-au ratacit prin sertare sau au fost cusute in dosarele cu pricina ca acte din dosar si trimise in instante. Unele dosare au ajuns in caile de atac fara ca avocatului din oficiu de la urmarire penala sa i se stabileasca onorariul si sa i se semneze referatul pentru a fi decontat.

4. Chiar si referatele depuse spre decontare, conform cerintelor (recente si absurde) Ministerului Public, cu exceptia DIICOT, nu au fost decontate decat in mica masura deoarece sunt verificate, dosar cu dosar, de catre Parchetul Tribunalului Bucuresti, procedura care intarzie mult platile, dar creeaza alte situatii neimputabile avocatilor, dar cu repercusiuni asupra lor. Concret, daca in rechizitoriu sau ordonanta nu se mentioneaza numele avocatului din oficiu si onorariul acestuia, este refuzat la plata si va astepta completarea de la procurorul de caz, care o va face sau nu, dupa bunul plac.

5. Au fost si situatii in care, desi avocatul din oficiu a prestat activitati specifice care s-au prelungit pana noaptea, deci dupa orele 20:00, a primit referatul la S.A.J., cu luni sau ani intarziere, cu onorariul nedublat, asa cum prevede Protocolul, cu mentiunea nereala ca activitatea s-a desfasurat pe timp de zi. Desi orele de audiere a inculpatului, mentionate in declaratie, dovedeau contrariul.

Pe cale de consecinta, se impune ca referatul avocatului din oficiu sa fie semnat si depus spre decontare la momentul initial al delegarii avocatului. O asemenea modalitate de decont reprezinta atat o pavaza impotriva oricarui abuz sau arbitrariu precum, o forma de respect si incredere a avocatului, si un mecanism eficient de asigurare a unei bune desfasurari a procesului penal, prin evitarea intocmirii unui numar inutil de acte de procedura suplimentare. Astfel, atunci cand asistenta juridica este obligatorie si se impune participarea unui avocat desemnat din oficiu, procurorul este tinut sa emita o ordonanta in vederea desemnarii unui avocat din oficiu, pe care sa o transmita catre barou, urmand ca referatul sa fie semnat dupa efectuarea actului de procedura pentru care a fost solicitata participarea respectivului avocat.

Ca urmare a lipsei de dialog eficient intre UNBR pe de o parte si M.J si M.P., pe cealalta parte, avocatii din Romania au acumulat nemultumiri si tensiuni crescute, anul 2019 fiind unul in care au muncit fara a fi remunerati decat in mica masura, la urmarire penala, dar sunt supusi la masuri arbitrare si de catre instantele de judecata, ca urmare a unor dispozitii neclare ori a unor omisiuni din actualul Protocol, situatia actuala nu poate continua, nefiind in interesul avocatilor. Acestia sunt evident pusi in situatie de umilinta si subordonare fata de procurori, parchete, Ministerul Public, dar si de unele instante de judecata.

Constatand ca in cele 11 luni de la aplicarea Protocolului disfunctionalitatile asupra carora avocatii au atras atentia in aprilie 2019 s-au concretizat, existand situatii de a presta servicii juridice gratuite ori de acordare a onorariilor pentru faza de urmarire penala in mod discretionar si arbitrar,

Deoarece structura Protocolului nici in prezent nu are in vedere complexitatea activitatilor ce le presupune un dosar: onorariu unic pe faza de urmarire penala indiferent numarul si complexitatea actului la care participa avocatul, onorariu egal indiferent de complexitatea dosarului sau numarul de termene, in faza de judecata, ori daca in legatura cu inculpatul s-a dispus o masura preventiva care urmeaza sa fie discutata repetat, distinct de dosarul de fond,

Tinand cont ca actuala structura a Protocolului suprima independenta avocatului instituind cel putin aparenta ca avocatul se subordoneaza procurorului, imprejurare care poate afecta grav actul de justitie, precum si demnitatea avocatului, in multe cazuri,

Luand in considerare faptul ca nu s-a ajuns la o rezolvare a situatiei avocatilor inscrisi in Registrul de Asistenta Judiciara,

Pentru o recunoastere corecta a importantei activitatii avocatilor ca parteneri al justitiei, va solicitam sa analizati disfunctionalitatile descrise, aratandu-va disponibilitatea implicarii in urmatoarele demersuri:

1. Rescrierea Protocolului astfel incat structura acestuia sa reflecte:

a. realitatea obiectiva a prestatiilor avocatiale cuprinse in acesta si decontarea acestora intr-un termen rezonabil, pentru faza de urmarire penala, fara efectuarea de demersuri birocratice suplimentare de natura a incarca atat activitatea organelor de cercetare penala cat si activitatea profesionala a avocatului,

b. valoarea onorariului sa fie stabilita in functie de complexitatea cauzei (cu titlu de exemplu: in raport de calificativul atribuit de sistemul ECRIS, criteriu utilizat de CSM in reglementarea incarcaturii completurilor de judecata),

c. valoarea onorariului sa fie in acord cu volumul de activitati implicate de solutionarea unei cauze in stransa corelatie cu procedurile penale (nu se poate stabili acelasi onorariu pentru o cauza care dureaza un an sau mai mult si o cauza care se judeca in procedura simplificata ori o cauza cu arestati si una fara arestati).

2. Responsabilizarea personalului implicat in aplicarea Protocolului avand in vedere iminenta ca avocatii inscrisi in Registrul de Asistenta Judiciara sa declanseze un protest ca urmare a nerezolvarii acestor disfunctionalitati pe care le sesizam prin prezentul memoriu.

Cu deosebita consideratie profesionala,

Avocat Claudia-Elena Mardare,

Avocat Victor Stanila”.