Revolta avocatilor din oficiu privind onorariile: „Nu suntem sclavii statului”

Avocatii Victor Stanila (foto 1) si Claudia Mardare (foto 2) au initiat vineri, 24 ianuarie 2020, o petitie privind onorariile aparatorilor din oficiu.

---

In petitia adresata presedintelui Uniunii Nationale a Barourilor din Romania, Traian Briciu, Consiliului UNBR si decanului Baroului Bucuresti, Ion Dragne, cei doi avocati releva cinci nereguli care persista in relatia dintre aparatorii legali si parchete chiar si acum, la aproape un an de la semnarea Protocolului UNBR-PICCJ.

Este vorba in primul rand despre faptul ca referatele avocatilor din oficiu care raspund solicitarilor celorlalte parchete raman nesemnate pe termen incert, intervalul putand varia de la cateva luni la cativa ani.

In al doilea rand, exista numeroase dosare in care au fost facute nenumarate solicitari pentru asistenta juridica a persoanei vatamate, fara a fi identificat suspectul, acestea ramanand cu autor necunoscut chiar si timp de ani de zile, pana la implinirea termenului de prescriptie. Pe cale de consecinta, avocatii care au raspuns solicitarilor respective vor fi remurerati cu ani intarziere sau poate niciodata.

Alte cazuri se refera pur si simplu la ignorarea avocatilor din oficiu chiar si dupa solutionarea dosarelor in faza de urmarire penala (prin rechizitorii sau ordonante de clasare). In asemenea situatii, neglijenta procurorilor a mers pana intr-acolo, incat au „ratacit prin sertare” referatele avocatilor din oficiu sau le-au trimis in instanta cusute la dosare, ca acte aferente acestora.

In plus, avocatii din Capitala sunt nevoiti sa stea la mila Parchetului de pe langa Tribunalul Bucuresti, care verifica bucata cu bucata referatele depuse spre decontare, fapt ce incetineste prea mult procedura. Ca si cum nu ar fi fost de ajuns, „daca in rechizitoriu sau ordonanta nu se mentioneaza numele avocatului din oficiu si onorariul acestuia, este refuzat la plata si va astepta completarea de la procurorul de caz, care o va face sau nu, dupa bunul plac”, noteaza initiatorii petitiei.

Nu in ultimul rand, au existat unele parchete care au trimis la serviciile de asistenta judiciara (SAJ-uri) mentiuni nereale ca avocatul din oficiu nu a efectuat activitati pe timp de noapte, chiar daca respectivii aparatori legali au fost nevoiti sa asiste la audieri pana dupa ora 20:00, mai arata avocatii Victor Stanila si Claudia Mardare.

Pe cale de consecinta, cei doi avocati cer UNBR si Baroului Bucuresti renegocierea protocolului din 2019 incheiat cu Ministerul Public, precum si sprijin pentru organizarea unui nou protest, similar celui de anul trecut (click aici pentru a citi).

Textul complet al petitiei (aceasta poate fi semnata aici):

„Avocatii din oficiu nu sunt sclavii statului

Catre Uniunea Nationala a Barourilor din Romania

In atentia: Domnului Presedinte, Traian Briciu

Catre Baroul Bucuresti

In atentia: Domnului Decan, Ion Dragne

Spre stiinta: Consiliului UNBR

Spre stiinta: Consiliului Baroului Bucuresti

STIMATE DOMNULE PRESEDINTE,

STIMATE DOMNULE DECAN,

STIMATI DOMNI CONSILIERI,

Avand in vedere dispozitiile Protocolului din 14.02.2019 privind stabilirea onorariilor cuvenite avocatilor pentru furnizarea serviciilor de asistenta judiciara in materie penala, pentru prestarea, in cadrul sistemului de ajutor public judiciar, a serviciilor de asistenta judiciara si/sau reprezentare ori de asistenta extrajudiciara, precum si pentru asigurarea serviciilor de asistenta judiciara privind accesul international la justitie in materie civila si cooperarea judiciara internationala in materie penala (in continuare „Protocolul”), precum si disfunctionalitatile evidente care au aparut in cele 11 luni de la aplicarea acestuia, care au condus la acordarea onorariilor catre avocatii care presteaza asistenta juridica pentru faza de urmarire penala in mod discretionar si arbitrar, iar plata acestora a devenit o chestiune de noroc, astfel:

1. Cu exceptia DIICOT, referatele avocatilor din oficiu care raspund solicitarilor celorlalte parchete, uzual prin sectiile de politie, raman nesemnate pe termen incert, la dosarul de urmarire penala (la politist sau procuror), conform cutumei nou creata de a fi acordate onorariile la sfarsitul fazei de urmarire penala. Aceasta faza poate dura de la cateva luni pana la cativa ani, timp in care avocatul presteaza asistenta juridica in dosar, efectueaza cheltuieli de bani si timp.

Stabilirea onorariului de catre procuror (in alta maniera decat la momentul initial al delegarii), astfel cum a fost cutuma de-a lungul anilor, sub imperiul Protocoalelor anterioare, genereaza ideea privind subordonarea conduitei avocatului prin cointeresare materiala, suprima egalitatea de arme, plasand procurorul intr-o pozitie nepermisa de superioritate. Tot in aceasta ideea se impune precizarea ca procurorul nu este remunerat in acelasi dosar la finalul acestuia.

2. Sunt foarte multe dosare in care s-au facut solicitari pentru asistenta juridica a persoanei vatamate, fara a fi identificat suspectul, acestea ramanand cu autor necunoscut pentru o perioada lunga de timp, uneori ani, pana la implinirea termenului de prescriptie. Ceea ce inseamna ca avocatii care au raspuns solicitarilor respective vor fi remurerati cu ani intarziere sau, poate niciodata. Ce valoare vor mai avea respectivele sume peste 5-7 ani? Cine isi va mai aminti de respectivele dosare ?! Poate nici avocatul, dar nici procurorul de caz. Aceasta activitate se aseamana , mai degraba, cu munca in folosul societatii decat o recunoastere a activitatii unei categorii profesionale care ar trebui respectata.

3. Au fost semnalate multe cazuri in care, desi dosarele au fost solutionate la urmarire penala, prin rechizitorii sau ordonante de clasare, au fost uitati avocatii din oficiu ale caror referate s-au ratacit prin sertare sau au fost cusute in dosarele cu pricina ca acte din dosar si trimise in instante. Unele dosare au ajuns in caile de atac fara ca avocatului din oficiu de la urmarire penala sa i se stabileasca onorariul si sa i se semneze referatul pentru a fi decontat.

4. Chiar si referatele depuse spre decontare, conform cerintelor ( recente si absurde) Ministerului Public, cu exceptia DIICOT, nu au fost decontate decat in mica masura deoarece sunt verificate, dosar cu dosar, de catre Parchetul Tribunalului Bucuresti, procedura care intarzie mult platile, dar creeaza alte situatii neimputabile avocatilor, dar cu repercusiuni asupra lor. Concret, daca in rechizitoriu sau ordonanta nu se mentioneaza numele avocatului din oficiu si onorariul acestuia, este refuzat la plata si va astepta completarea de la procurorul de caz, care o va face sau nu, dupa bunul plac.

5. Au fost si situatii in care, desi avocatul din oficiu a prestat activitati specifice care s-au prelungit pana noaptea, deci dupa orele 20:00, a primit referatul la S.A.J. cu onorariul nedublat, cu mentiunea nereala ca activitatea s-a desfasurat pe timp de zi. Desi orele de audiere a inculpatului , mentionate in declaratie, dovedeau contrariul.

Pe cale de consecinta, se impune ca referatul avocatului din oficiu sa fie semnat si depus spre decontare la momentul initial al delegarii avocatului. O asemenea modalitate de decont reprezinta atat o pavaza impotriva oricarui abuz sau arbitrariu precum, o forma de respect si incredere a avocatului, si un mecanism eficient de asigurare a unei bune desfasurari a procesului penal, prin evitarea intocmirii unui numar inutil de acte de procedura suplimentare. Astfel, atunci cand asistenta juridica este obligatorie si se impune participarea unui avocat desemnat din oficiu, procurorul este tinut sa emita o ordonanta in vederea desemnarii unui avocat din oficiu, pe care sa o transmita catre barou, urmand ca referatul sa fie semnat dupa efectuarea actului de procedura pentru care a fost solicitata participarea respectivului avocat.

Ca urmare a lipsei de dialog eficient intre UNBR si M.P. (n.r. Ministerul Public, in mod special la nivelul Bucurestiului, concretizat in solutii clare, concrete, avocatii din Baroul Bucuresti au acumulat nemultumiri si tensiuni crescute, anul 2019 fiind unul in care au muncit fara a fi remunerati decat in mica masura, situatia actuala nu poate continua, nefiind in interesul avocatilor. Acestia sunt evident pusi in situatie de umilinta si subordonare fata de procurori, parchete, Ministerul Public.

Autorii si semnatarii regasiti in anexa, formulam prezenta

PETITIE

prin care, pentru o recunoastere corecta a importantei activitatii avocatilor in buna desfasurare a procedurilor din cursul urmaririi penale, solicitam respectuos urmatoarele:

1. sprijinul pentru a declansa o forma de protest constand in retragerea in bloc de la urmarire penala/refuzul de a mai desemna avocati pentru aceasta faza procesuala pana ce situatia nu se reglementeaza favorabil avocatilor din oficiu, incepand cu data de 01.02.2020;

2. angajarea organelor de conducere in renegocierea Protocolului astfel incat structura acestuia sa reflecte:

a. realitatea obiectiva a prestatiilor avocatiale cuprinse in acesta si decontarea acestora intr-un termen rezonabil, fara efectuarea de demersuri birocratice suplimentare de natura a incarca atat activitatea organelor de cercetare penala cat si activitatea profesionala a avocatului,

b. valoarea onorariului sa fie stabilita in functie de complexitatea cauzei (cu titlu de exemplu: in raport de calificativul atribuit de sistemul ECRIS, criteriu utilizat de CSM in reglementarea incarcaturii completurilor de judecata),

c. valoarea onorariului sa fie in acord cu volumul de activitati implicate de solutionarea unei cauze in stransa corelatie cu procedurile penale (nu se poate stabili acelasi onorariu pentru o cauza care dureaza un an sau mai mult si o cauza care se judeca in procedura simplificata ori o cauza cu arestati si una fara arestati)

Cu deosebita consideratie profesionala,

Claudia Mardare, Victor Stanila”.