INFRACTIUNI CONTRA UMANITATII. CAZUL ION FICIOR - CAB, sentinta nr. 58/30.03.2016: „Ideologia comunista a justificat atacul impotriva populatiei civile, a pluralismului social si economic, nimicirea partidelor democratice, distrugerea pietei libere, exterminarea prin asasinate, deportari, munca fortata, intemnitarea a sute de mii de oameni. In spatele umanismului socialist, s-a ascuns cel mai profund dispret fata de om, ca fiinta sociala”. Tratamentele neomenoase (art. 358 CP 1969)

Data: 29 august 2016, 16:22 | autor: A.P. | 0 comentarii | 648 afisari

Prin sentinta penala nr. 58/30.03.2016 pronuntata in dosarul nr. 5202/2/2014, Curtea de Apel Bucuresti-Sectia a II-a penala a dispus schimbarea incadrarii juridice a faptei din infractiuni contra umanitatii in infractiunea de tratamente neomenoase in forma continuata si condamnarea inculpatului Ion Ficior, fost loctiitor de comandant (1958-1960) si apoi comandant (1960-1963) al Coloniei de Munca Periprava, la o pedeapsa de 20 ani inchisoare. Instanta de fond a dispus, ca pedeapsa complementara, degradarea militara a inculpatului, precum si prelevarea de probe biologice de la inculpat, in vederea introducerii profilului genetic al acestuia in Sistemul National de Date Genetice Judiciare, si a admis in parte actiunile civile formulate de partile civile Mokar Ianos, Mihai Dionisie, Nicolae Ghita, Ileana Doina Budimir, Caius Eugen Vladimir Mutiu, Ion Radu, Mirel Marin Stanescu si Manuela Hagiopol, obligand inculpatul in solidar cu partile responsabile civilmente Statul Roman (reprezentat prin Ministerul Finantelor Publice), Ministerul Afacerilor Interne si Administratia Nationala a Penitenciarelor, sa plateasca partilor civile 310.000 euro daune morale.


Sentinta nr. 58/30.03.2016. Curtea de Apel Bucuresti-Sectia a II-a penala

pres. Luminita CRISTIU-NINU

Obiectul dosarului: infractiuni contra umanitatii (art. 439 CP).

Faptele deduse judecatii: tratamentele neomenoase in forma continuata - art. 358 alin. (1) cu aplicarea art. 41 alin. (2) CP 1969.

Solutia: „Respinge cererea inculpatului Ficior Ion privind schimbarea incadrarii juridice a faptei, in infractiunea prevazuta de art. 231/4 alin. (1) si (3) Cod penal de la 1936, cu aplicarea art. 5 Cod penal. Incuviinteaza cererea formulata de Ministerul Public privind schimbarea incadrarii juridice a faptei pentru care a fost trimis in judecata inculpatul Ficior Ion. In baza art. 386 alin. (1) Cpp, schimba incadrarea juridica a faptei inculpatului Ficior Ion din infractiunea prevazuta de art. 439 alin. (1) litera j), cu aplicarea art. 5 Cod penal, in infractiunea prevazuta de art. 358 alin. (1) si (3), cu aplicarea art. 41 alin. (2) Cod penal de la 1968, astfel cum acest cod a fost in vigoare, in perioada cuprinsa intre modificarile aduse prin Decretul-Lege nr. 6/1990 si Legea nr. 140/1996, cu aplicarea art. 5 Cod penal. In baza art. 358 alin. (1) si (3), cu aplicarea art. 41 alin. (2) Cod penal de la 1968 (astfel cum dispozitiile au fost in vigoare in perioada cuprinsa intre modificarile aduse prin Decretul-Lege nr. 6/1990 si Legea nr. 140/1996), cu aplicarea art. 5 Cod penal, condamna pe inculpatul Ficior Ion la pedeapsa de 20 de ani inchisoare, pentru infractiunea de tratamente neomenoase. Interzice inculpatului, in baza art. 65 Cod penal de la 1968, drepturile prevazute de art. 64 alin. (1) literele a), b), c) si e) din acelasi cod, pe o perioada de 7 ani, ca pedeapsa complementara, dupa executarea pedepsei principale a inchisorii sau considerarea acesteia ca fiind executata. In baza art. 67 alin. (1) si (2) Cod penal de la 1968, dispune degradarea militara a inculpatului, ca pedeapsa complementara. Interzice inculpatului, in baza art. 71 Cod penal de la 1968, drepturile prevazute de art. 64 alin. (1) literele a), b), c) si e) din acelasi cod, pe perioada executarii pedepsei principale a inchisorii, ca pedeapsa accesorie. In conformitate cu art. 7 alin. (1) si art. 4 alin. (1) din Legea nr. 76/2008, modificata, dispune prelevarea de probe biologice de la inculpat, in vederea introducerii profilului genetic al acestuia in Sistemul National de Date Genetice Judiciare. Admite in parte actiunile civile formulate de partile civile Mokar Ianos, Dionisie Mihai, Ghita Nicolae, Budimir Ileana Doina, Mutiu Caius Eugen Vladimir, Radu Ion, Stanescu Mirel Marin si Hagiopol Manuela. Obliga inculpatul in solidar cu partile responsabile civilmente Statul Roman (reprezentat prin Ministerul Finantelor Publice), Ministerul Afacerilor Interne si Administratia Nationala a Penitenciarelor sa plateasca partii civile Budimir Ileana Doina, suma de 20.000 Euro, partii civile Mokar Ianos, suma de 40.000 Euro, partii civile Dionisie Mihai, suma de 70.000 Euro, partii civile Ghita Nicolae, suma de 30.000 Euro, partii civile Mutiu Caius Eugen Vladimir, suma de 40.000 Euro, partii civile Radu Ion, suma de 40.000 Euro, partii civile Stanescu Mirel Marin, suma de 40.000 Euro si partii civile Hagiopol Manuela, suma de 30.000 Euro, in echivalent in lei, la cursul oficial de schimb al BNR din ziua platii, cu titlu de daune morale. Ia act ca prin incheierea din 10 decembrie 2015, s-a respins cererea formulata de numitul Andreescu Paul, privind constituirea sa ca parte civila in cauza. Ia act ca prin incheierea din 28 aprilie 2015, s-a luat act de renuntarea la cererea de constituire ca parte civila in cauza a numitului Mihaescu Emanoil. In baza art. 404 alin. (4) litera c), mentine masura asiguratorie a popririi asupra pensiei inculpatului, astfel cum a fost dispusa prin incheierea din 16 octombrie 2015, pentru garantarea platii despagubirilor si a cheltuielilor judiciare, pana la concurenta sumei de 310.000 Euro (in echivalent in lei la cursul oficial al BNR, la data platii despagubirilor), si a sumei stabilite cu titlu de cheltuieli judiciare. In baza art. 274 alin. (1) si (3) Cpp, obliga inculpatul in solidar cu partile responsabile civilmente la plata sumei de 22.000 lei, cheltuieli judiciare avansate de stat, pentru solutionarea prezentei cauze. Onorariul partial cuvenit avocatului desemnat din oficiu, in suma de 200 lei, va fi suportat din fondurile Ministerului Justitiei. Cu drept de apel in 10 zile de la comunicarea copiei minutei”.

>>Sentinta nr. 58/F/30.03.2016 pronuntata de Curtea de Apel Bucuresti-Sectia a II-a penala, in dosarul nr. 5202/2/2014

Nota: In cazul hotararilor nedefinitive, Juri.ro actualizeaza articolele in momentul redactarii solutiilor pronuntate in caile de atac.

Extras din sentinta:

CONSIDERATII CU PRIVIRE LA FAPTELE INCULPATULUI:

Ca urmare a examinarii coroborate a probelor administrate atat in cursul urmaririi penale, dar si pe parcursul cercetarii judecatoresti, Curtea retine urmatoarele:

1. Situatia socio-politica si legislativa existenta in Romania

In perioada in care se acuza a fi fost comise faptele de catre inculpatul Ficior Ion, in Romania fusese instaurat un regim comunist atroce, de factura sovietica, un regim intemeiat pe o ideologie fanatica, o ideologie care a cultivat ura sociala si pentru care lupta de clasa si dictatura proletariatului simbolizau esenta progresului istoric. Ideologia comunista a justificat atacul impotriva populatiei civile, a pluralismului social si economic, nimicirea partidelor democratice, distrugerea pietei libere, exterminarea prin asasinate, deportari, munca fortata, intemnitarea a sute de mii de oameni. In spatele umanismului socialist, s-a ascuns cel mai profund dispret fata de om, ca fiinta sociala.

In perioada regimului totalitar comunist, notiunea de libertate si-a pierdut substanta, iar pretinsul atasament fata de valorile nationale, clamat de cei care s-au instalat la putere, a constituit in fapt pregatirea terenului pentru monopolizarea puterii de catre acest grup, prin represiune, intimidare, umilire si coruptie. Asupra vietii sociale dar si intime a oamenilor s-a exercitat un control metodic, viata cotidiana a oamenilor fiind invadata de elemente propagandistice si de control dictate de partid.

In perioada 1945-1965, dominata de Gheorge Gheorghiu Dej, a fost aplicata teza 'intaririi vigilentei' si a 'intensificarii luptei de clasa', fiind un bun pretext pentru crearea Securitatii, ca institutie centrala a sistemului represiv. Partidul Comunist Roman a fost creierul sistemului represiv, iar Securitatea a fost instrumentul care a pus in practica deciziile politice. Ofiterii de securitate au actionat direct pentru supravegherea si intimidarea populatiei.

In numele luptei de clasa au fost anihilate categorii sociale intregi si cei mai de seama reprezentanti ai elitelor sociale au fost eliminati prin asasinat, prin deportare, intemnitare, munca fortata. Securitatea a obtinut si mentinut controlul asupra populatiei prin teroare, fiind eliminati oponentii si obtinuta obedienta prin inocularea fricii. Rolul oficial al Securitatii era acela de a apara cuceririle democratice si de a asigura securitatea Republicii Populare Romane impotriva uneltirilor dusmanilor interni si externi, organele Securitatii fiind singurele cu competenta sa intrumenteze infractiunile care primejduiau regimul democratic si securitatea poporului.

Investigarea infractiunilor politice impotriva oranduirii socialiste se facea de Securitate, iar judecata reprezenta o procedura formala, in urma careia era emisa hotararea de condamnare. Pentru reusita anihilarii oricarei forme de opozitie la regimul comunist, pentru trimiterea cu usurinta in lagare, pentru lungi perioade de timp, a mii de oameni, au fost demisi peste 1.000 de magistrati si au fost inlocuiti cu activisti comunisti, insarcinati cu falsificarea actului de justitie. De altfel, prin Legea 341/1947, sub aparenta unei asa-zise reforme a justitiei, organele judecatoresti au fost trecute sub control politic. Rolul justitiei, consacrat expres in cea de-a doua Constitutie a Republicii Populare Romane (1952), era acela de a 'apara regimul de democratie populara si cuceririle oamenilor muncii'.

Anihilarea opozantilor la regimul totalitar, dictatorial, chiar si a simplilor critici ai regimului, s-a facut prin condamnarea acestora pentru infractiuni politice si incarcerarea lor in penitenciare, lagare, colonii de munca.

Regimul comunist a fost impus in Romania nu doar prin teroare si violenta, dar si prin legile in vigoare si prin intermediul Constitutiei. Legile erau astfel concepute cu scopul anihilarii anumitor categorii sociale, care trebuiau indepartate din societate, exterminate, acestea fiind reprezentate de membrii partidelor istorice, simpatizanti sau membri ai Miscarii legionare, membri ai unor simple grupari anticomuniste, cetateni cu convingeri religioase, fosti deputati, senatori, profesori, judecatori, tarani care s-au opus colectivizarii, oricine avea ceva de spus in legatura cu regimul comunist si care era considerat 'dusman al poporului.'

Au fost in mod special incriminate o categorie aparte de fapte in Codul penal, astfel cum a fost modificat cu ocazia asa-zisei reforme, si anume, au fost prevazute 'crime si delicte contra sigurantei interioare a statului' (art. 207-218), iar in randul acestor infractiuni, infractiunea prevazuta de art. 209 Cod penal, 'uneltirea contra ordinii sociale', era cea care a permis eliminarea din societate practic a oricarui cetatean care era incomod pentru sistem, foarte multi din fostii detinuti din prezenta cauza fiind condamnati pentru aceasta infractiune (propovaduirea prin viu grai a schimbarii formei de guvernamant, stabilirea de legaturi cu persoane din strainatate in scopul uneltirii, participarea la organizatii de tip fascist, politice, militare si paramilitare, etc.).

Prin Decretul nr. 6/1950 au fost infiintate coloniile de munca, unde urmau sa 'fie reeducate elementele dusmanoase ale Republicii Populare Romane, in vederea pregatirii si incadrarii in viata sociala, in conditiile democratiei populare si construirii socialismului', in acestea urmand a fi internati aceia care prin faptele lor 'primejduiesc sau incearca sa primejduiasca regimul de democratie populara, ingreuneaza construirea socialismului si care defaimeaza puterea de stat sau organele sale'. Prin Ordinul 100/3 aprilie 1950 al Ministrului Afacerilor Interne s-a prevazut ca in aceste colonii vor fi internati si aceia care au fost condamnati pentru infractiuni impotriva securitatii Republicii, iar la expirarea pedepsei nu erau reeducati. Practic, chiar si dupa executarea unor pedepse, cetatenii puteau fi incarcerati in continuare, in mod abuziv, fiind la discretia exponentilor regimului, care apreciau daca acei cetateni sunt sau nu reeducati, in urma pedepsei cu inchisoarea, viata cetatenilor romani nefiind altceva decat un bun la discretia sistemului creat si mentinut la putere vreme de decenii”.

Cititi si:

TRATAMENTELE NEOMENOASE. CAZUL VISINESCU – CAB, sentinta nr. 122/F/24.07.2015: „Pe baza mijloacelor de proba, Curtea a identificat caracteristici definitorii ale regimului aplicat detinutilor politici in Penitenciarul Rm. Sarat, sub comanda inculpatului: izolarea completa si permanenta, ca forma de tortura psihica; infometarea permanenta (...); utilizarea bataii, ca mijloc de mentinere a disciplinei, dar si ca instrument de ancheta (...) tortura fizica”

Adauga comentariu

*
*
laugh.giflol.gifsmile.gifwink.gifcool.gifnormal.gifwhistling.gifredface.gifsad.gifcry.gifsurprised.gifconfused.gifsick.gifshocked.gifsleeping.giftongue.gifrolleyes.gifunsure.gif

*

DISCLAIMER

Mesajele cu continut indecent nu vor fi postate. Atentie! Postati pe propria raspundere!

Inainte de a posta, cititi regulamentul: Termeni legali si Conditii

rominvent.ro Harta avocati romania Harta avocati romania Lege5
PORTAL JURISPRUDENTA RELEVANTA
ULTIMELE ACTE NOUTATI
ABONEAZA-TE!

Introdu-ti adresa de email pentru a te abona la Lumea Juridica si vei primi notificari cu cele mai noi stiri si articole.