FOLOSIREA INFLUENTEI IN SCOPUL OBTINERII UNUI FOLOS NECUVENIT. DNA vs. SORIN FRUNZAVERDE - CA Timisoara, decizia nr. 666/25.05.2016: „Contrar considerentelor primei instante, care a retinut ca voturile din turul II al alegerilor nu ar putea reprezenta folosul necuvenit, acestea neavand valoare intrinseca, instanta de apel constata ca voturile pe care inculpatii doreau sa le obtina prin mijloace ilegale realizeaza in sine scopul special cerut de norma de incriminare”

Prin decizia penala nr. 666/25.05.2016 pronuntata in dosarul nr. 2024/115/2015, Curtea de Apel Timisoara-Sectia penala a respins ca nefondat apelul formulat de inculpatii Ionesie Ghiorghioni (vicepresedinte al Consiliului Judetean Caras-Severin si prim-vicepresedinte al PNL-Caras-Severin) si Sorin Frunzaverde (presedinte al Consiliului Judetean Caras-Severin si vicepresedinte al PNL) impotriva sentintei nr. 1/14.01.2016 a Tribunalului Caras-Severin, mentinand solutiile de condamnare dispuse de instanta de fond fata de acestia, respectiv, 3 ani si 4 luni inchisoare cu executare si amenda penala in cuantum de 27.000 lei, sub aspectul savarsirii infractiunilor de folosire a influentei in vederea obtinerii unui folos necuvenit, influentare a declaratiilor, fals intelectual si uz de fals (inc. Ionesie Ghiorghioni) si 2 ani inchisoare cu suspendarea executarii pedepsei sub supraveghere pe durata unui termen de incercare de 4 ani, sub aspectul savarsirii infractiunii de folosire a influentei in vederea obtinerii unui folos necuvenit (inc. Sorin Frunzaverde). Totodata, instanta de control judiciar a admis apelul formulat de PICCJ-DNA impotriva aceleiasi sentinte, pe care a desfiintat-o numai in ceea ce priveste aplicarea art. 93 alin. (2) CP si, rejudecand, a dispus ca pe durata termenului de supraveghere, inculpatul Sorin Frunzaverde sa execute obligatia de a frecventa un program de reintegrare sociala derulat de catre serviciul de probatiune sau organizat in colaborare cu institutii din comunitate.

---

Decizia nr. 666/25.05.2016. Curtea de Apel Timisoara-Sectia penala

pres. Flavia Maria Cristina FLORENTA

jud. Florentina PARVU

Obiectul dosarului: infractiuni de coruptie (Legea nr. 78/2000).

Faptele retinute: folosirea influentei in vederea obtinerii unui folos necuvenit – art. 13 din Legea nr. 78/2000; influentarea declaratiilor – art. 272 alin. (1) CP; falsul intelectual – art. 321 alin. (1) CP; uzul de fals – art. 323 teza I CP.

Solutia: „In baza art. 421 pct. 1, lit. b) C.pr.pen., respinge ca nefondat apelul declarat de inculpatii G. I. si F. S. impotriva sentintei penale nr. 1 din data de 14.01.2016, pronuntata de Tribunalul Caras-Severin in dosar nr. 2024/115/2015. In baza art. 421 pct. 2, lit. a) C.pr.pen., admite apelul formulat de Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie – DNA impotriva aceleiasi sentinte. Desfiinteaza sentinta penala apelata numai cu privire la aplicarea art. 93 alin. (2) C.pen. si rejudecand: In baza art. 93 alin. (2) lit. b) C.p. pe durata termenului de supraveghere inculpatul F. S. va executa urmatoarele obligatii: b) sa frecventeze un program de reintegrare sociala derulat de catre serviciul de probatiune sau organizat in colaborare cu institutii din comunitate. Mentine in rest sentinta penala apelata. Dispune virarea sumei de 360 lei, reprezentand onorariu partial avocati oficiu din fondurile Ministerului Justitiei in contul Baroului de avocati Timis. In baza art. 275 alin. (2) C.pr.pen., obliga inculpatii apelanti G. I. si F. S. sa plateasca statului suma de cate 300 lei, cheltuieli judiciare avansate de stat in apel, iar in baza art. 275 alin. (3) C.pr.pen., parte din cheltuielile judiciare raman in sarcina statului. Definitiva”.

>>Decizia nr. 666/25.05.2016 pronuntata de Curtea de Apel Timisoara-Sectia penala, in dosarul nr. 2024/115/2015

In acelasi dosar:

>>Sentinta nr. 1/16.01.2016 pronuntata de Tribunalul Caras-Severin-Sectia penala, in dosarul nr. 2024/115/2015

Extras din decizia nr. 666/25.05.2016:

„Analizand criticile formulate pe fondul cauzei, se constata urmatoarele:

Instanta de fond a retinut o stare de fapt conforma cu realitatea, sprijinita pe analiza si interpretarea judicioasa a probelor administrate in cursul urmaririi penale si readministrate direct si nemijlocit in cursul judecatii in conditiile art. 374 alin. (7) C. pr. pen.

Fara a relua argumentatia extrem de detaliata a starii de fapt, redata in considerentele hotararii atacate, argumentatie pe care Curtea si-a insusit-o in intregime, astfel cum aceasta posibilitate este conferita de practica C.E.D.O. si potrivit careia poate constitui o motivare preluarea motivelor instantei inferioare (Helle impotriva Finlandei), se vor analiza criticile formulate in apel:

Din perspectiva art. 103 alin. 1 si 2 C. proc. pen. probele nu au o valoare dinainte stabilita prin lege si sunt supuse liberei aprecieri a organelor judiciare in urma evaluarii tuturor probelor administrate in cauza. In luarea deciziei asupra existentei infractiunii si a vinovatiei inculpatului instanta hotaraste motivat, cu trimitere la toate probele evaluate. Condamnarea se dispune doar atunci cand instanta are convingerea ca acuzatia a fost dovedita dincolo de orice indoiala rezonabila. De asemenea, inculpatul se bucura de prezumtia de nevinovatie garantata de prevederile art. 4 alin 2 C. proc. pen. si orice indoiala se interpreteaza in favoarea sa. Totodata, inculpatul nu este obligat sa isi dovedeasca nevinovatia [art. 99 alin. (2) C. proc. pen.].

In cauza, fata de ansamblul materialului probator administrat in cursul procesului, instanta de apel constata ca prezumtia de nevinovatie garantata de dispozitiile art. 4 C. proc. pen. si art. 99 C. proc. pen., de care se bucura inculpatii, a fost rasturnata, vinovatia acestora rezultand dincolo de orice indoiala rezonabila, din materialul probator administrat.

Critica principala formulata de inculpati este in sensul ca in cauza nu s-a putut dovedi ca ar fi actionat in scopul obtinerii unui folos necuvenit, nefiind astfel intrunita latura subiectiva a infractiunii art. 13 din Legea nr. 78/2000.

Cu privire la infractiunea prevazute de art. 13 din Legea nr. 78/2000 comiterea acesteia de catre inculpatii Y (Sorin Frunzaverde, n.r.) si X (Ionesie Ghiorghioni, n.r.) s-a probat indubitabil cu declaratiile martorilor D, E, F, G, H, I, J, K, L si M, inregistrarea ambientala din 12.11.2014 si interceptarile telefonice, transcrise la dosarul cauzei, care demonstreaza ca la data de 12.11.2014, intre cele doua tururi ale alegerilor prezidentiale, inculpatul Y, folosind influenta si autoritatea sa de vicepresedinte al Partidului National Liberal, dar si de presedinte al Consiliului Judetean Caras-Severin, i-a cerut inculpatului X, prim-vicepresedinte al Filialei Caras-Severin a PNL, sa se deplaseze in teritoriu, sa ia legatura cu toti primarii care au plecat din cadrul PNL si sa le solicite sa determine oamenii sa voteze cu A (Klaus Werner Iohannis, n.r.). Pentru a-i determina pe primari sa actioneze in sensul solicitat, inculpatul Y i-a cerut inculpatului X sa le transmita acestora ca de rezultatul votului se va tine cont la impartirea de catre Consiliul Judetean a bugetelor pe anii 2015-2016 pentru primarii.

In continuare, in zilele de 12 si 13.11.2014 inculpatul X a luat legatura cu 9 primari din judet carora le-a solicitat, folosindu-se de autoritatea si influenta sa de prim-vicepresedinte al Filialei Caras-Severin a PNL, dar si de vicepresedinte al Consiliului Judetean Caras-Severin, sa faca demersuri favorabile candidatului PNL, A. Pentru a-i determina sa procedeze in acest sens, X le-a transmis ca de rezultatul votului vor depinde alocarile bugetare efectuate de Consiliul Judetean catre primarii pentru anii 2015 si 2016 (respectiv pana la terminarea mandatului conducerii CJ Caras-Severin). Totodata, pentru a da greutate mai mare mesajului, X a dat de inteles interlocutorilor ca acesta vine si din partea presedintelui Y.

Potrivit art. 13 din Legea nr. 78/2000 (cu modificarile si completarile ulterioare), constituie infractiune fapta persoanei care indeplineste o functie de conducere intr-un partid, intr-un sindicat, patronat ori intr-o persoana juridica fara scop lucrativ, de a folosi influenta ori autoritatea sa, in scopul obtinerii pentru sine sau pentru altii de bani, bunuri ori alte foloase necuvenite.

Prin folosirea influentei sau autoritatii se intelege intrebuintarea, uzitarea capacitatii persoanei de a schimba o decizie sau hotarare ca urmare a functiei pe care o detine. Influenta, in sensul in care intereseaza, reprezinta aptitudinea/ capacitatea persoanei care exercita o functie de conducere intr-un partid, in cazul de fata, de a avea trecere, de a insufla cuiva schimbarea de atitudine, conceptie, hotarare, decizie, ca urmare a functiei pe care o detine. Autoritatea este prestigiul, consideratia, vaza, general acceptate, ale persoanei care indeplineste functia impusa subiectului activ al infractiunii.

Exercitarea de catre inculpati a influentei ca urmare a functiilor politice detinute intr-un partid politic este demonstrata de faptul ca inculpatul Y era vicepresedinte al PNL, iar inculpatul X era prim-vicepresedinte PNL Caras-Severin, functie subordonata politic celei ocupate de inculpatul Y.

Imprejurarea ca cei 9 primari nu mai erau membri PNL la data folosirii influentei fata de acestia, 6 fiind membrii PSD, iar 3 independenti, nu are valentele invederate de catre inculpat in sensul ca nu ar mai fi subiect activ al infractiunii prev. de art. 13 din Legea nr. 78/2000. In primul rand, art. 13 din Legea nr. 78/2000 cere ca subiectul activ sa detina o functie de conducere, in speta interesand functia de presedinte de partid. Legiuitorul nu impune insa conditia ca destinatarul influentei sa faca parte din acelasi partid cu subiectul activ, ci doar ca o asemenea influenta si autoritate sa rezulte din functia detinuta.

De asemenea, cu privire la cei 9 primari PSD sau independenti, inculpatii aveau autoritate, in conditiile in care toti acesti primari au facut parte din PNL, parasind partidul profitand de OUG 55/2014, care permitea acest lucru fara pierderea mandatului de primar. Cu toate acestea, influenta celor doi inculpati asupra respectivilor primari s-a mentinut, fiind recunoscuta ca atare atat de catre inculpati, cat si de catre primarii in cauza.

Astfel, din inregistrarea ambientala din 12.11.2014 vizand convorbirea inculpatului Y cu inculpatul X si martorul D, reiese ca 'fostii primari PDL si PNL' continuau sa se afle sub sfera de influenta a celor doi inculpati, aspect demonstrat de mesajul care trebuia sa li se transmita, care era in sensul ca 'noi am inteles, ca oricum raman cu noi', ca 'ei sunt tot ai nostri... Domnu presedinte a inteles, da, dar acuma e timpul sa dovediti ca ramanem impreuna...'. Influenta certa pe care inca o exercitau asupra acestora este subliniata si de solicitarea expresa a inculpatului Y de a se face apel la persoana sa in discutiile pe care cei doi mesageri, inculpatul X si martorul D, aveau a le purta cu primarii, 'domnu presedinte va roaga sa incercati sa il ajutati, importanta e si pozitia domniei sale', sau 'important pentru noi ca si judet, pentru mine... bagati-ma si pe mine...'. Aceasta influenta rezulta si din declaratia candida a inculpatului X, acesta recunoscand ca primarii erau obligati fata de el intrucat i-a sprijinit in obtinerea functiilor detinute, ca si din continutul interceptarii convorbirilor telefonice din 12 si 13.11.2014 purtate de inculpatul X cu primarii in cauza, in care inculpatul a folosit in mod recurent fata de fiecare primar afirmatia ca 'figurezi baiat de-al nostru' sau 'voi sunteti baietii nostri', fara ca vreunul dintre cei vizati sa dezavueze afirmatia.

Raspunzand altei critici din apelul inculpatului X, se constata ca, odata intrunita calitatea de subiect activ al infractiunii prev. de art. 13 din Legea nr. 78/2000, prin prisma functiilor de conducere detinute de cei doi inculpati in cadrul unui partid, in niciun caz nu se poate face abstractie de celelalte functii detinute de catre cei doi inculpati, in cazul de fata presedinte, respectiv vicepresedinte de Consiliu Judetean, acestea venind sa augmenteze influenta si autoritatea detinuta de cei doi, cum corect a constatat si prima instanta. Aceasta cu atat mai mult cu cat, in demersul de exercitare a influentei derivate din functiile de conducere din cadrul PNL, influenta care, dupa cum s-a aratat, era suficient de puternica asupra destinatarilor, inculpatii X si Y nu au ezitat sa aminteasca si de functiile de conducere in administratia publica, or, un asemenea dublu recurs la putere nu poate sa profite inculpatilor.

Analizand in continuare, se consta ca in cauza este intrunit elementul material al laturii obiective a infractiunii prev. de art. 13 din Legea nr. 78/2000, intrucat se constata ca folosirea de catre inculpati a influentei ori autoritatii derivate din functia de conducere a unui partid a fost exercitata in scopul obtinerii pentru sine sau pentru altul de bani foloase necuvenite.

Contrar considerentelor primei instante, care a retinut ca voturile din turul II al alegerilor nu ar putea reprezenta folosul necuvenit, acestea neavand valoare intrinseca, instanta de apel constata ca in cauza de fata, voturile pe care inculpatii doreau sa le obtina prin mijloace ilegale realizeaza in sine scopul special cerut de norma de incriminare pe latura subiectiva a infractiunii, reprezentand folosul necuvenit urmarit de catre acestia. Consolidarea functiilor in partid reprezinta doar mobilul, cauza interna a actiunilor inculpatilor.

Principiile generale cuprinse in art. 1 si 2 din Constitutia Romaniei reglementeaza prevalenta statului de drept si faptul ca poporul roman este singurul in drept sa exercite suveranitatea nationala prin organele reprezentative, constituite prin alegeri libere, periodice, corecte, precum si prin referendum. Dreptul la alegeri libere are si reglementare conventionala, prin art. 3 din Primul Protocol aditional la Conventia Europeana a Drepturilor Omului, Curtea E.D.O. asezand acest drept in cele cu caracter social-politic, alegerile libere, libertatea de exprimare si libertatea dezbaterilor politice formand temelia oricarei democratii. (Tanase si Chirtoaca c. Moldovei, Hotarare 18.11.2008, Boskoski c. Fostei Republici Iugoslave a Macedoniei, 02.09.2004). Alegerile constituie, prin urmare, modalitatea prin care poporul isi desemneaza organele reprezentative chemate sa exercite suveranitatea nationala in numele acestuia.

Ca un corolar al acestui drept, Legea nr. 14/2003 a partidelor politice stabileste la art. 1 si 2 ca partidele politice sunt asociatii cu caracter politic ale cetatenilor romani cu drept de vot, care participa in mod liber la formarea si exercitarea vointei lor politice, indeplinind o misiune publica garantata de Constitutie. Prin activitatea lor, partidele politice promoveaza valorile si interesele nationale, pluralismul politic, contribuie la formarea opiniei publice, participa cu candidati in alegeri si la constituirea unor autoritati publice si stimuleaza participarea cetatenilor la scrutinuri, potrivit legii.

Pe cale de consecinta, pentru orice formatiune politica obtinerea numarului necesar de voturi pentru candidatii sustinuti asigura beneficiul succesului electoral al formatiunii, fiind un scop legitim. Organele de conducere ale partidelor au ca sarcina principala obtinerea unor rezultate favorabile in cadrul oricaror alegeri, rezultate care se masoara prin numarul de voturi obtinute. Ca este asa o demonstreaza atat statutul PNL care, in aceasta privinta, nu difera de al altor partide, cat si declaratiile inculpatilor, care au aratat in aparare ca au actionat in acest mod considerand ca respecta legislatia si statutului partidului.

Este cert ca toti membrii unui partid au sarcina de a depune eforturi in campania electorala, pentru maximizarea numarului de voturi obtinute de formatiunea lor politica, actiune care, daca se desfasoara cu respectarea legii, asigura buna desfasurare a procesului democratic de desfasurare a alegerilor, drepturile electorale fiind exercitate asumat si informat de catre cetateni. Problema in cazul inculpatilor este modalitatea concreta in care au pus in practica acest deziderat. Astfel, daca pentru obtinerea voturilor necesare unui obiectiv electoral se incearca utilizarea unor mijloace nelegale, apte sa altereze liberul exercitiu democratic, scopul in care se actioneaza devine unul ilicit, iar reputatul beneficiu al succesului electoral reprezinta un folos necuvenit. Caracterul necuvenit al folosului decurge din faptul ca atingerea scopului urmarit (obtinerea unui numar mai mare de voturi pentru candidatul sustinut de catre inculpati) s-a bazat si pe mijloace interzise de lege constand in conditionarea alocarilor bugetare catre primarii care au parasit partidul si prin atragerea in aceasta actiune electorala a secretarilor unitatilor administrativ teritoriale, functionari publici carora le sunt interzise asemenea activitati. Orice rezultat, orice urmare obtinuta prin metode care contravin legii reprezinta intotdeauna un folos necuvenit, in sensul art. 13 din Legea nr. 78/2000, cum s-a aratat si in jurisprudenta ICCJ - Sectia penala, Sentinta penala 341/2015, definitiva prin Decizia 114/2016.

In concret, se constata ca inculpatii nu au avut discutii politice de mobilizare a electoratului intr-un anumit sens, cu membrii propriului partid, ci cu primarii care au parasit formatiunea P.N.L., (6 PSD, 3 independenti) in privinta carora nu mai puteau justifica actiuni legal incadrate in activitati politice specifice campaniei electorale desfasurate de membrii propriului partid, asa cum se sustine. De altfel, daca solicitarea inculpatului Y ca primarii, care nu mai faceau parte din propriul partid, sa mobilizeze electoratul intr-un alt sens, ar fi fost perceputa ca o activitate licita, de campanie electorala in limitele legii, nu s-ar mai fi justificat impunerea expresa a unui caracter conspirat al intalnirilor pe care le-a solicitat cu acesti primari: 'Intre patru ochi! Voi cu primaru, da?'.

De asemenea, din inregistrarea ambientala din 12.11.2014, coroborata cu declaratiile martorului D, rezulta ca inculpatul Y a solicitat atragerea in campania de mobilizare a electoratului inclusiv 'fiecare secretar, afara de cei de la primariile PNL'. in privinta acestora cu atat mai mult nu se puteau justifica actiuni politice specifice campaniei electorale, in conditiile in care, cum corect a constatat prima instanta, secretarii de UAT-uri sunt functionari publici, carora Legea nr. 188/1999 le interzice orice asemenea activitati cu caracter politic.

Cum pertinent a apreciat si prima instanta in urma analizarii inregistrarii ambientale din 12.11.2014, solicitarea inculpatului Y fata de martorul D secretar al Judetului Caras-Severin, a fost una imperativa, nu o simpla rugaminte, martorul confirmand ca a dat curs acestei solicitari deplasandu-se in teritoriu pentru a lua legatura cu mai multi secretari de primarie.

Criticile din apelul inculpatului Y privind analiza inregistrarilor ambientale de catre prima instanta, analiza apreciata ca neintemeiata, sunt nefondate. Prima instanta, analizand mesajul transmis catre secretarii U.A.T.-urilor, functionari publici, a apreciat in mod pertinent ca este unul manipulator, apt sa le infranga acestora eventuala rezistenta in fata indemnului de a incalca legea. Aprecierea instantei nu este o simpla ipoteza care nu s-ar baza pe probe, fiind dimpotriva, o analiza in concret a probelor administrate, respectiv a continutului inregistrarii ambientale si a declaratiei martorului D raportat la prevederile care reglementeaza statutul si obligatiile functionarilor publici. Astfel, in mod pertinent prima instanta, stabilind ca, raportat la dispozitiile Legii 188/1999 si Legii 215/2001, secretarii de UAT nu puteau desfasura nicio activitate publica politica, a analizat solicitarea adresata in mod clar acestora, de catre inculpatul Y, de a se implica in orientarea voturilor electoratului. Analiza detaliata a modului in care a fost adresata solicitarea inculpatului catre acesti functionari publici a fost in mod pertinent orientata catre deslusirea scopului imediat al actiunilor inculpatului (obtinerea unui numar mare de voturi) dar si a scopului mediat (consolidarea pozitiei in cadrul partidului), neputand fi analizata din alta perspectiva, in conditiile in care reprezinta o actiune incadrata in latura obiectiva a infractiunii de care este acuzat.

Nu este fondata nici critica in sensul ca prima instanta ar fi adus completari unei probe directe, inregistrarea ambientala. Din motivarea instantei rezulta ca formula 'Deci, adauga instanta, toti le erau datori inculpatilor si asupra tuturora ei aveau influenta', nu reprezinta o replica din conversatie adaugata de catre prima instanta, ci concluzia instantei in urma analizarii convorbirii in care inculpatul Y transmitea ca solicitarile sale sunt adresate inclusiv primarilor independenti fata de care pretindea un ascendent.

Concomitent cu destinatarii actiunilor de influentare din partea inculpatilor, mijloacele folosite de catre acestia, prin conditionarea bugetarilor pe 2015/2016, fixeaza definitiv mijloacele ilegale prin care se urmarea obtinerea unui numar mai mare de voturi, realizand scopul special in sensul art. 13 din Legea nr. 78/2000, intrucat ca rezultat obtinut prin metode care contravin legii reprezinta un folos necuvenit.

Astfel, din inregistrarea ambientala ca si din declaratiile martorului D, rezulta in mod cert ca mesajul care trebuia transmis primarilor ca si secretarilor de primarii era in sensul ca alocarile bugetare catre UAT-urile pe care ei le conduceau vor fi in functie de rezultatul votului din turul doi de scrutin. Demonstrative sunt in acest sens afirmatiile inculpatului Y, care nu lasa loc de interpretare, in sensul ca trebuie transmis primarilor ca 'suntem in relatii bune cu orice Guvern vine, dar noi dam banii pe 2015, 2016' sau ca PSD-ul nu le va mai da bani de la guvern pentru ca nu mai au de unde, sau pentru ca nu va mai exista interes, acesta punctand ca 'mai vin doua bugete... vom tine cont, ei is tot ai nostri'.

Fata de aceste afirmatii explicite, nu poate fi primita apararea inculpatilor in sensul ca bugetarea s-a facut pentru UAT-uri de catre guvern, prin mecanisme fixe fara ca inculpatii sa poata interveni, astfel incat primarii nu aveau de ce sa creada ca vor fi dependenti de bugetarea Consiliului Judetean Caras-Severin.

Pe de o parte, cum corect a constatat si prima instanta si cum se arata si prin rechizitoriu, repartizarile bugetelor primariilor direct de catre guvern urma a avea loc din 2015, la data exercitarii influentei de catre inculpati, in 2014, alocarile bugetare avand loc conform Legii 273/2006 de catre consiliile judetene. Acest aspect este confirmat si de catre martorul D care a aratat ca exceptand anul 2015 aceste alocari s-au realizat prin consiliul judetean. De asemenea, cum pertinent a constatat prima instanta, din declaratiile aceluiasi martor, care se coroboreaza partial si cu declaratiile inculpatului Y, rezulta ca la nivelul Consiliului Judetean Caras-Severin existau mecanisme legale prin care un organism colegial format din coinculpati, un functionar executiv al Consiliului Judetean Caras-Severin si al treilea vicepresedinte, decideau ordinea de prioritate a aprobarii cererilor de bugetare inainte de inaintarea sa organelor competente a aproba dispunerea finantarii. imprejurarea ca exista posibilitatea contestarii acestor decizii de catre primari nu are relevanta in conditiile in care se confirma existenta unui filtru al bugetarilor la nivelul Consiliului Judetean, filtru la care inculpatii aveau acces.

Pe de alta parte, imprejurarea invederata de catre inculpati in sensul ca nu ar fi dispus de parghiile legale pentru a conditiona alocarile bugetare sau cuantumul derizoriu al fondurilor care depindeau de Consiliul Judetean, nu permite concluzia ca mesajul transmis catre primari era unul nedemn de a fi luat in seama de catre acestia.

Dimpotriva, din inregistrarea ambientala din 12.11.2014 rezulta ca de la inceput mesajul a fost elaborat de catre inculpatul Y mizand pe tema alocarilor bugetare, pentru a avea forta de convingere, elocventa fiind in acest sens solicitarea acestuia de a se transmite primarilor ca 'suntem in relatii bune cu orice Guvern vine, dar noi dam banii pe 2015, 2016' sau ca PSD-ul nu le va mai da bani de la guvern pentru ca nu mai au de unde, sau pentru ca nu va mai exista interes, acesta punctand ca 'mai vin doua bugete...vom tine cont, ei is tot ai nostri'.

Rezultatul interceptarilor convorbirilor telefonice purtate de catre inculpatul X cu martorii E, F, G, H, I, J, K, L si M confirma punerea in practica a strategiei elaborate de catre inculpatul Y, in toate aceste convorbiri inculpatul X mentionand bugetele din anul urmator. Spre exemplu (fara a reda toate aceste discutii), in convorbirea cu martorul E incupatul X afirma explicit 'Da dragule, numa vezi... vin doua bugete, anu viitor... ', mesaj perceput de catre martor in sensul ca viza alocarile bugetare viitoare. in convorbirea cu martorul F, inculpatul afirma 'Vezi ce faceti ba, nu discrepanta aia asa mare ma, ce..., ca ziceam ca sunteti de-ai nostri, vin..bugetele anu viitor...V-am lasat de anu asta bugetele, ce..., chiar asa? ', in declaratia din cursul urmaririi penale martorul admitand ca mesajul a fost in sensul ca vor fi repercusiuni la alocarea bugetelor pentru primarie, in sensul primirii unor bugete diminuate pe 2015-2016. in convorbirea cu martorul L, inculpatul il atentioneaza in acelasi sens:'voi sunteti baietii nostri, ati plecat...v-or dat niste bani, da bugetele de anu viitor si peste doi ani, 2015,2016 is la Condsiliu.', martorul aratand in declaratia din cursul urmaririi penale, mentinuta in fata instantei, ca a perceput solicitarea ca pe o avertizare, neimplicarea sa in sustinerea candidatului PNL avand drept consecinta pe viitor alocarea unor bugete mai mici, discutia fiind una serioasa. in mod similar, inculpatul X ii transmite martorului H ca 'vin bugetele... la anu, de acu... doi ani... N-as vrea sa fiu pus in posturi de alea de... sa zic ca omu ala ca lumea nu-i cu noi.', martorul nerepudiind solicitarea, in declaratia din cursul urmaririi penale aratand ca a inteles ca erau in discutie bugetele pe urmatorii ani in schimbul lipsei de implicare in sustinerea candidatului PSD.

in concluzie, din toate aceste convorbiri rezulta ca mesajul elaborat de catre inculpatul Y in jurul alocarilor bugetare a fost transmis ca atare primarilor. De asemenea, raspunsurile interlocutorilor sunt elocvente, toti aratand ca au inteles referirea la alocarile bugetare, fara ca vreunul macar sa se declare sceptic ca ar sta in puterea inculpatului alocarea bugetara.

Prin urmare, declaratiile martorilor F, I, J, H, M din fata instantei in sensul ca nu a luat discutia cu X ca pe o amenintare pentru ca stiau ca alocarile bugetare nu ar depinde de inculpati nu pot fi apreciate decat pro causa sau, in cel mai bun caz, expresia analizarii post factum a realitatii juridice. Cu toate acestea, este cert ca la momentul convorbirilor purtate cu inculpatul X (deci la data exercitarii de catre acesta a influentei) reactia destinatarilor a fost una de achiesare.

De altfel, inclusiv in fata instantei, martorul F, intrebat fiind daca X avea influenta asupra sa, admite ca in privinta atributiilor functiilor pe care le exercitau cei doi au existat raporturi intre ei, iar martorul L in fata instantei a aratat ca a interpretat solicitarile telefonice ale lui X ca pe un santaj, chiar daca nu erau mijloace de presiune sau de razbunare la adresa sa, intrucat inculpatul i-a atras atentia sa aiba grija ca pana in 2016 tot ei sunt.

Mai mult, influenta exercitata in sensul art. 13 din Legea nr. 78/2000 nu este echivalenta cu constrangerea, ca atare este irelevant ca majoritatea primarilor nu s-ar fi simtit amenintati de posibilitatea inculpatilor de a influenta bugetele UAT-urilor.

Prin urmare, din moment ce inculpatii au folosit in mod deliberat tema conditionarilor bugetare pentru a-i influenta pe primarii care nu mai faceau parte din PNL sa se implice in campanie in favoarea reprezentantului sustinut de acest partid, imprejurarea ca in realitate, posibilitatile lor de a interveni in alocarile bugetare erau limitate, nu demonstreaza lipsa modului ilicit de actiune ci, cel mult intentia inculpatilor de a-i si induce in eroare pe destinatarii influentei.

imprejurarea ca secretarii de UAT-uri si primarii nu au cedat influentei exercitate de catre cei doi inculpati si nu au trecut la masuri de influentare a votantilor nu are nicio consecinta asupra tipicitatii infractiunii prev. de art. 13 din Legea 78/2000. Scopul special atasat laturii subiective, cum este determinant de art. 13 nu trebuie atins, fiind suficient ca acesta sa existe la momentul savarsirii actiunii de folosire a influentei. De altfel, in sarcina inculpatilor nu s-a retinut o infractiune la regimul electoral, care ar fi presupus actiuni concrete privind influentarea votului alegatorilor, infractiunea prev. de art. 13 din Legea 78/2000 avand ca obiect juridic special relatiile sociale referitoare la corecta folosire a prerogativelor conferite de functiile de conducere. Or, aceste prerogative au fost folosite intr-un mod nepermis de catre inculpati.

Analizand in continuare considerentele primei instante cu privire la imprejurarea ca inculpatii urmareau consolidarea pozitiilor de forta si de autoritate in cadrul partidului se constata ca, desi aceasta nu reprezinta folosul necuvenit urmarit de catre inculpati, folosul necuvenit fiind reprezentat de voturile pe care intentionau inculpatii sa le obtina prin mijloace ilegale, consolidarea functiilor in partid reprezinta insa mobilul actiunilor inculpatilor, cauza interna a actiunilor acestora.

imprejurarea ca, ulterior savarsirii faptei, inculpatul Y nu a mai candidat pentru o noua functie in partid nu este de natura a inlatura scopul in virtutea caruia a actionat cand a savarsit infractiunea. Mobilul infractiunii se raporteaza la data savarsirii faptei, fiind necesar si suficient ca la data exercitarii influentei, inculpatii au actionat cu scopul de a obtine foloase necuvenite reprezentate de un numar sporit de voturi pentru candidatul sustinut de catre formatiunea politica in cadrul careia detineau o functie de conducere. Neangajarea in alegerile care au urmat nu poate fi interpretata, cum solicita inculpatul, in sensul ca ab initio acesta ar fi fost dezinteresat de cariera sa politica viitoare fiind contrazisa de modul de abordre surprins in inregistrarea ambientala, in care a punctat ca este imprtanta pozitia sa: 'important pentru noi ca judet, pentru mine...' ca si 'domnu presedinte va roaga sa incercati sa-l ajutati, importanta e si pozitia domniei sale. ...foarte bine pentru un echilibru care trebuie creat la nivel national.'

Referitor la acest ultim aspect se constata, inclusiv din convorbirile purtate de inculpatul X cu martorul F (Vezi acolo mai...ca o fost cam prea...prea mult dincolo) sau martorul K (Vezi ce faceti ba, nu discrepanta aia asa mare ma, ce...), ca inculpatii erau concentrati preponderent pe imaginea personala in urma alegerilor, importanta fiind inlaturarea discrepantelor dintre cei doi candidati, nu neaparat castigul candidatului sustinut de PNL.

imprejurarea invederata in aparare in sensul ca inculpatul Y detinea deja o pozitie de putere in partid, atingand cele mai inalte functii si avand deja un aport substantial in promovarea partidului sau - cu referire la afilierea la PPE, nu este de natura a inlatura mobilul care l-a indemnat catre acest mod de actiune. Se constata ca pentru ambii inculpati implicarea in cariera politica a fost una totala, inclusiv din declaratiile din apel rezultand ca inculpatii au fost si sunt si in prezent centrati pe cariera lor politica, desi in prezent nu mai detin functii politice.

Prin urmare, cum pertinent a retinut si prima instanta, si cum rezulta si din probatiunea administrata, inregistrari ambientale, interceptari convorbiri telefonice, inclusiv din declaratiile martorilor D, E, F, G, H, I, J, K, L si M, in cariera lor politica, de care erau, in mod evident extrem de atasati, inculpatii aspirau in permanenta daca nu la o promovare, cel putin la mentinerea functiilor deja detinute si a pozitiei importante in cadrul partidului, functiile politice nebeneficiind de stabilitate.

Cum rezulta din declaratia inculpatului Y, acesta era deplin constient de eforturile depuse pentru partidul PNL, dupa fuziunea acestuia cu PDL, acesta aratand in fata instantei ca prin activitatea sa anterioara din cadrul PDL a reusit sa aduca PNL in cel mai important grup parlamentar din Parlamentul European. Aceasta atitudine centrata pe succesul in cariera sa politica, nu este o prezumtie a primei instante, rezultand din declaratiile inculpatului coroborate cu inregistrarea ambientala care demonstreaza modalitatea categorica in care pretinde din partea celorlalti subiecti conformarea pentru obtinerea rezultatului scontat in alegeri si permite concluzia ca inculpatul nu era dezinteresat de evolutia sa in cadrul partidului, dimpotriva, modalitatea in care acesta se plasa in cadrul partidului fiind in centrul preocuparilor sale.

Fata de toate aceste considerente, se constata ca in mod corect prima instanta a retinut vinovatia inculpatilor X si Y sub aspectul savarsirii infractiunii prev. de art. 13 din Legea 78/2000.

in sarcina inculpatului X s-a mai retinut si infractiunea de influentarea declaratiilor, fapta prevazuta de art. 272 al. 1 Cod penal, constand in aceea ca in data de 18.11.2014, in urma unui accident rutier provocat de autoturismul pe care il conducea, soldat cu ranirea usoara a mai multor persoane, acesta i-a determinat pe Z, B si C sa dea declaratii necorespunzatoare adevarului, in sensul ca autoturismul marca (...) ar fi fost condus de Z in data de 18.11.2014, in momentul coliziunii cu autoturismul condus de B; aceasta determinare s-ar fi realizat prin corupere, constrangere, precum si prin folosirea autoritatii si influentei sale de vicepresedinte al Consiliului Judetean, presedinte al Composesoratului Bucova si de presedinte al P.

in fata primei instante inculpatul a recunoscut aceasta acuzatie, solicitand aplicarea procedurii simplificate, cerere in mod corect respinsa de catre prima instanta, avand in vedere atat faptul ca nu a fost facuta la primul termen la care procedura de citare a fost legal indeplinita si cauza se afla in stare de judecata si nici nu a privit in totalitate faptele retinute in sarcina sa. Desi a respins cererea privind aplicarea procedurii simplificate, in mod justificat prima instanta nu a procedat la readministrarea probatiunii privind aceasta infractiune, avand in vedere ca inculpatul, dupa respingerea acestei cereri, nu a contestat probatiunea in conditiile art. 374 alin. 7 C.pr.pen.

In apel inculpatul revine asupra pozitiei de recunoastere. Desi nu contesta integral modul de desfasurare a actiunilor cum a fost retinut de catre prima instanta, arata ca nu ar fi intrunite elementele constitutive ale infractiunii de influentarea declaratiilor, fapta prevazuta de art. 272 al. 1 Cod penal, intrucat pe de o parte, initiativa declaratiilor mincinoase nu i-a apartinut, pe de alta parte ca actiunea sa nu s-ar fi realizat prin constrangere, corupere sau prin alta fapta cu efect vadit intimidant.

in declaratia data in fata instantei de apel inculpatul X a aratat ca martorii Z, B si C sunt prieteni intre ei si prieteni si cu el, motiv pentru care au dorit sa il acopere, dar nu au fost influentati de el, ideea pornind de la ei, nu de la inculpat.

Instanta de apel nu va lua in considerare schimbarea declaratiilor inculpatului, care nu a oferit o explicatie minim plauzibila pentru revenirea asupra declaratiilor date initial. imprejurarea invederata in sensul ca s-a respins aplicarea procedurii recunoasterii invinuirii nu poate constitui unic temei pentru retractarea declaratiei initiale.

Or, analizand noua declaratie a inculpatului rezulta ca aceasta este contrazisa de declaratiile martorilor Z, B si C.

Astfel, imprejurarea ca inculpatul X este cel care a solicitat celor trei martori sa declare ca Z este cel care a condus autoturismul, desi acesta nici nu se afla in masina, rezulta din declaratia martorului B, soferul autoturismului marca (...), care a aratat ca, dupa impact, Z (cunoscut si sub numele H.) a aparut la locul accidentului dupa 5-10 minute, iar X i-a cerut sa declare ca acesta a condus autoturismul marca (...). De fata la discutie era si Z, care i-a confirmat acest lucru. Martorul a mai declarat ca, in aceeasi seara, dupa ce a dat declaratii organelor de politie, X 1-a contactat telefonic, intrebandu-l daca a declarat ca Z se aflase la volanul autoturismului. Cu aceasta ocazie, a reiterat promisiunile de a-i plati reparatiile masinii sau de a-i oferi o alta masina; totodata, inculpatul X i-a platit recoltarea probelor de sange pentru stabilirea alcoolemiei.

Aspectele declarate de martor se coroboreaza cu procesul-verbal de redare a convorbirilor purtate intre acesta si inculpatul X din care rezulta ca acesta din urma ii promite ca ii va rezolva problema masinii stricate.

Declaratiile martorului B se coroboreaza si cu declaratia martorului Z, care a aratat ca a declarat organelor de politie care investigau conditiile producerii accidentului ca el a condus autoturismul marca (...) in momentul producerii impactului intrucat asa i-a cerut X. Motivul pentru care a acceptat sa declare in acest fel a fost faptul ca inculpatul X era seful sau, martorul fiind angajat ca paznic la P, si ii era frica sa nu fie dat afara daca nu va declara cum ii cere acesta. in acelasi timp, martorul a aratat ca inculpatul il ajutase anterior financiar.

si declaratiile acestui martor se coroboreaza cu procesul-verbal de redare a convorbirilor purtate intre acesta si inculpatul X din care rezulta ca inculpatul ii spune ce sa declare.

Imprejurarea ca inculpatul este cel care a solicitat martorilor sa declare ca martorului Z ar fi condus autoturismul, este confirmata si de martorului C, singurul pasager al autoturismului (...) condus de X care a aratat ca dupa impact inculpatul i-a cerut sa declare ca masina a fost condusa de Z. intrebat cu privire la motivul pentru care a acceptat sa declare in mod necorespunzator adevarului ca autoturismul a fost condus de Z, martorul a declarat ca 'avand in vedere ca mi-a cerut acest lucru X, care se intelesese cu Z, am acceptat. Am lucrat si lucrez cu X in Composesoratul Bucova, in care eu am calitatea de membru in consiliul de administratie, iar X a fost presedintele consiliului de administratie pana in luna mai 2015. in consiliu suntem 16 membri, inclusiv presedintele consiliului'.

Pe cale de consecinta, declaratia inculpatului X in sensul ca nu el ci martorii Z, B si C au avut initiativa declaratiilor mincinoase in legatura cu accidentul este in mod evident contrazisa de declaratiile acestor martori si de rezultatul interceptarilor convorbirilor telefonice.

Aceasta probatiune demonstreaza si intrunirea elementelor constitutive ale infractiunii de influentare a declaratiilor, rezultand ca inculpatul X i-a determinat pe cei trei martori sa dea declaratii mincinoase intr-o cauza penala actionand in modurile prev. de art. 272 alin. 1 C.pen, prin corupere, prin constrangere ori prin alta fapta cu efect vadit intimidant.

Astfel, din declaratiile analizate si din rezultatul interceptarii convorbirilor telefonice, rezulta mai presus de orice dubiu ca martorul Z, angajat ca paznic la P conduse de X, a fost de acord sa declare ca el se afla la volanul autoturismului in momentul producerii accidentului, intrucat X era seful sau si i-a fost frica sa nu isi piarda locul de munca daca nu declara astfel cum ii cere X, inculpatul avand oricum un ascendent moral asupra martorului pe care il ajutase financiar in trecut. Modul de actiune asupra acestui martor realizeaza varianta constrangerii morale, fiind intrunite astfel elementele constitutive ale infractiunii prev. de art. 272 alin. 1 C.pen.

Aceeasi probatiune confirma ca martorul B, soferul autoturismului cu care intrase in coliziune, a fost convins de inculpat sa declare ca la volanul autoturismului marca (...) se afla Z, intrucat i-a promis ca ii va plati reparatiile masinii sau il va ajuta cu o alta masina. Modul de actiune asupra acestui martor realizeaza varianta coruperii, fiind intrunite astfel elementele constitutive ale infractiunii prev. de art. 272 alin. 1 C.pen.

Probatiunea a demonstrat si faptul ca martorul C, pasagerul din masina sa, a fost convins de catre inculpat sa declare ca autoturismul marca (...) a fost condus de Z, avand in vedere influenta si autoritatea de care se bucura acesta in calitate de vicepresedinte al Consiliului Judetean CS, de presedinte al Composesoratului Bucova si de presedinte al P, martorul lucrand impreuna cu inculpatul in Composesoratului Bucova, avand si calitatea de membru in consiliul de administratie al carui presedinte era inculpatul X. Modul de actiune asupra acestui martor realizeaza varianta constrangerii morale, fiind intrunite astfel elementele constitutive ale infractiunii prev. de art. 272 alin. 1 C.pen.

Fata de aceste considerente, este evident nefondata cererea inculpatului X de schimbare a incadrarii juridice din infractiunea prev. de art. 272 alin. 1 C.pen. in infractiunea de instigare la fals in declaratii prev. de art. 47 rap. la art. 326 C.pen. cu atat mai mult cu cat infractiunea prev. de art. 326 C.pen. nu poate fi incidenta in cauza, intrucat actiunea incriminata, constand in determinarea celor trei martori sa dea declaratii mincinoase intr-o cauza penala, beneficiaza de o incriminare speciala, respectiv relatiile sociale in legatura cu infaptuirea justitiei.

Este nefondata si cererea inculpatului X de schimbare a incadrarii juridice din trei infractiuni concurente de influentare a declaratiilor intr-o infractiune continuata de influentare a declaratiilor.

In cazul de fata nu se pune problema unei infractiuni de rezultat care sa aduca atingere unor subiecti pasivi secundari diferiti in sensul art. 238 din Legea 187/2012. Prin specificul infractiunii care face obiectul cauzei, trebuie avut in vedere ca actiunea inculpatului a vizat influentarea declaratiilor a trei persoane diferite, care aveau calitatea de subiecti procesuali distincti in cauza penala 2819/P/2014 a Parchetului de pe langa Judecatoria Caransebes: Z subiect procesual principal - suspect, B si C, alti subiecti procesuali in sensul art. 34 C.pr.pen - martori. Asupra acestora s-a exercitat constrangerea si coruperea inculpatului care a avut ca rezultat obtinerea a trei declaratii distincte in cauza penala 2819/P/2014. Prin urmare, fiind vorba de o infractiune de pericol, cu subiect pasiv calificat, numarul persoanelor care au dat declaratii neconforme adevarului in aceeasi cauza, ca urmare a influentei exercitate de inculpat, atrage retinerea in concurs a tot atatea infractiuni de influentare a declaratiilor cati subiecti pasivi calificati exista.

In sarcina inculpatului s-a mai retinut si savarsirea infractiunilor de fals intelectual prev. de art. 321 alin. 1 C.p. si uz de fals prev. de art. 323 C.p.

Probatiunea constand in inscrisul intitulat 'imputernicire', semnat de inculpatul X si depus la dosarul de daune al societatii de asigurare, inscris ce atesta, in mod necorespunzator adevarului, faptul ca in data de 18.11.2014 Z a fost imputernicit sa conduca autoturismul marca (...) cu numarul de inmatriculare (...), apartinand Consiliului Judetean Caras-Severin; adresa nr. (...)/23.06.2015 emisa de Consiliul Judetean Caras-Severin prin care se atesta faptul ca Z nu a fost si nu este angajat al acestei institutii, iar soferul desemnat sa conduca autoturismul marca (...) cu numarul de inmatriculare (...) este W si declaratia martorului Z confirma ca inculpatul, in exercitarea atributiilor de serviciu de vicepresedinte al Consiliului Judetean, a emis un act intitulat 'imputernicire' prin care se atesta in mod neconform realitatii faptul ca in data de 18.11.2014 Z a fost imputernicit sa conduca autoturismul marca (...) cu numarul de inmatriculare (...), apartinand Consiliului Judetean Caras-Severin. Ulterior, X a folosit aceasta imputernicire, depunand-o in dosarul de daune al societatii de asigurare.

Criticile inculpatului din apel in legatura cu aceste infractiuni sunt in sensul ca nu avea atributii de serviciu sa emita o asemenea imputernicire, iar inscrisul emis nu este inregistrat sau datat de Consiliul Judetean, neavand calitatea de act oficial, solicitand astfel schimbarea incadrarii juridice in infractiunea de fals in inscrisuri sub semnatura privata care absoarbe uzul de fals.

Cu privire la infractiunea de fals in inscrisuri oficiale, respectiv uz de fals, dispozitiile art. 178 alin. 2 C. pen. prevad ca inscrisul oficial este orice inscris care emana de la o persoana juridica dintre cele la care se refera art. 176 ori de la persoana prevazuta in art. 175 alin. (2) sau care apartine unor asemenea persoane, iar in literatura de specialitate se arata ca din prima categorie fac parte inscrisurile care sunt intocmite, emise sau confirmate de autoritatile publice, institutiile publice sau alte persoane juridice care administreaza sau exploateaza bunurile proprietate publica, iar din cea de-a doua categorie fac parte inscrisurile care sunt depuse si inregistrate la persoana prevazuta in art. 175 alin. (2), indiferent daca emana de la o astfel de persoana sau de la un particular.

Totodata, a falsifica un inscris oficial prin contrafacerea scrierii inseamna reproducerea frauduloasa, plasmuirea, ticluirea unui inscris, atribuindu-i aparenta unui inscris oficial autentic, adevarat.

Din cele aratate rezulta ca pentru existenta infractiunii prevazute de art. 321 C. pen. nu intereseaza daca preexista un inscris oficial care sa fie reprodus, cerinta legii fiind indeplinita si atunci cand un asemenea inscris este produsul conceptiei autorului.

In cauza s-a probat ca inscrisul 'imputernicire', semnat de inculpatul X este fals, fiind ticluit si semnat de inculpatul X, si ulterior depus la dosarul de daune al societatii de asigurare, pentru obtinerea despagubirii.

Este irelevanta apararea potrivit careia inculpatul nu ar fi avut atributiile legale de a emite o asemenea imputernicire, atata timp cat, in ciuda acestui fapt, inculpatul X a emis totusi un asemenea inscris, in calitatea sa de vicepresedinte al Consiliului Judetean, inscrisul fiind apt sa produca efecte juridice, in acest sens fiind depus la dosarul de dauna.

Nefondata este si apararea in sensul ca inscrisul nu ar fi avut un numar de ordine la Condsililu Judetean, atata timp cat era in masura sa produca consecinte juridice necesare, deoarece emana de la o persoana juridica dintre cele la care se refera art. 176 C.pen., purtand stampila Consiliului Judetean si semnatura vicepresedintelui, fiind depus la dosarul de daune, existenta scopului urmarit prin intocmirea si folosirea inscrisului fals rezultand fara dubiu. Legiuitorul nu a introdus ca si conditie ca inscrisul oficial falsificat cu prilejul intocmirii sale sa respecte toate conditiile de forma, ci conditia de fi in masura sa produca consecinte juridice, a avea putere probatorie, relevanta juridica. Or, in mod evident in cauza de fata inscrisul plasmuit de catre inculpat, nu avea nereguli formale care sa il faca inapt de a produce consecinte juridice, continand elemente suficiente pentru a fi considerat un inscris oficial valabil, emanand de la Consiliul Judetean”.