BERND vs. ROMANIA – Principiul securitatii raporturilor juridice. O noua apreciere a faptelor facuta de o instanta sesizata cu o plangere impotriva unei masuri a confiscarii luate printr-un proces-verbal de aplicare a unei amenzi contraventionale anulat printr-o hotarare judecatoreasca anterioara, desi nu incalca autoritatea de lucru judecat in sensul dreptului intern, infrange principiul securitatii raporturilor juridice (Art. 6.1)

Data: 04 December 2015, 14:43 | autor: A.P. | 0 comentarii | 1759 afisari

In cauza Siegle Bernd contra Romaniei, Curtea Europeana a Drepturilor Omului a stabilit existenta unei incalcari a dreptului la un proces echitabil, garantat de Art. 6.1 din Conventie.


O reapreciere a faptelor operata de o instanta sesizata cu o plangere impotriva masurii confiscarii unui autoturism introdus in tara de o alta persoana fara plata taxelor vamale, masura luata printr-un proces-verbal de aplicare a unei amenzi contraventionale anulat printr-o hotarare judecatoreasca anterioara, desi nu incalca autoritatea de lucru judecat in sensul dreptului intern, infrange principiul securitatii raporturilor juridice; cum ambele proceduri priveau aceleasi elemente de fapt, cea de-a doua instanta de recurs a procedat la o reapreciere a circumstantelor cauzei cu privire la care deja chiar ea statuase anterior, in lipsa oricaror elemente noi ori a altor motive valabile.

>>Hotararea CEDO in cauza Siegle Bernd contra Romaniei (cererea nr. 23456/04; Sectia a III-a, 16 aprilie 2013)

Extras din hotarare:

"32. Curtea reaminteste ca dreptul la un proces echitabil, garantat de Art. 6.1 din Conventie, trebuie interpretat in lumina preambulului Conventiei, care enunta suprematia dreptului ca element al patrimoniului comun al statelor contractante. Unul dintre elementele fundamentale ale suprematiei dreptului este principiul securitatii raporturilor juridice care urmareste, intre altele, ca o solutie definitiva pronuntata de instante intr-un litigiu sa nu mai fie pusa in discutie (Brumarescu vs. Romania, Marae Camera, nr. 28342/95, par. 61; Kehaya si altii vs. Bulgaria, nr. 47797/99 si 68698/01, par. 61, 12 ianuarie 2006). In temeiul acestui principiu, nicio parte sau autoritate a statului nu este indreptatita sa ceara revizuirea unei hotarari definitive si executorii cu scopul de a obtine o reexaminare a cauzei si o noua decizie la problema sa, decat atunci cand motive substantiale si imperative impun acest lucru (Riabykh vs. Rusia, nr. 52854/99, par. 52 si 56).

33. Astfel, Curtea a constatat in mai multe randuri incalcarea Art. 6 ca urmare a anularii printr-o cale de atac extraordinara, fara motive substantiale si imperative, a unor hotarari definitive (a se vedea, printre altele, hotararile Brumarescu si Riabyk, citate anterior). De asemenea, in mai multe cauze, Curtea a considerat ca, fie si in absenta anularii unei hotarari, contestarea unei solutii adoptate intr-un litigiu printr-o hotarare judecatoreasca definitiva in cadrul unei alte proceduri judiciare poate aduce atingere Art. 6, in masura in care poate sa faca iluzoriu dreptul de a apela la instanta si sa incalce principiul securitatii juridice (Kehaya si altii, citata anterior, par. 67–70; Gok si altii vs. Turcia, nr. 71867/01, 71869/01, 73319/01 si 74858/01, par. 57-62, 27 iulie 2006; Esertas vs. Lituania, nr. 50208/06, par. 23–32, 31 mai 2012).

34. In prezenta cauza, Curtea noteaza ca, intr-o prima etapa, dupa ce au evaluat probele prezentate si discutate de parti, instantele interne au concluzionat, in procedura contencioasa initiata de M.A., care s-a incheiat cu hotararea din 8 iunie 2003 a Tribunalului Timis, ca M.A. nu a fost autorul contraventiei mentionate in procesul-verbal din 4 octombrie 2002 si au anulat in consecinta partea din procesul-verbal referitoare la amenda contraventionala (supra, par. 12 si 15). Cu toate acestea, in a doua procedura initiata de reclamant, Tribunalul, in acelasi complet de judecata, a revenit asupra concluziei sale, considerand de aceasta data, in hotararea definitiva din 20 noiembrie 2003, ca M.A. a fost autorul contraventiei (supra, par. 21).

35. Cu siguranta, potrivit jurisprudentei sale constante, Curtea nu are sarcina de a se substitui instantelor interne. In special, nu ii revine sarcina de a se pronunta cu privire la erorile de fapt sau de drept care se pretinde ca au fost comise de o instanta interna, sau de a substitui propria sa motivare celei formulate de instantele interne, decat daca si in masura in care acestea ar fi putut aduce atingere drepturilor si libertatilor garantate de Conventie (Garcia Ruiz vs. Spania, Marea Camera, nr. 30544/96, par. 28–29).

36. De asemenea, Curtea observa ca, in toate sistemele juridice, autoritatea de lucru judecat a unei hotarari judecatoresti definitive implica limitari ad personam si ad rem (Esertas, citata anterior, par. 22). In consecinta, in ceea ce priveste prezenta cauza, Curtea accepta argumentul Guvernului potrivit caruia nu a existat nici o identitate a partilor, nici a obiectului celor doua proceduri interne, contrar cerintelor impuse de art. 1201 din Cod civil in ceea ce priveste autoritatea de lucru judecat in dreptul roman (supra, par. 30). Astfel, Curtea nu poate ignora faptul ca cele doua proceduri se refereau la aceleasi circumstante factuale, care erau determinante pentru problemele ridicate.

37. Cu toate acestea, in hotararea sa din 20 noiembrie 2003, in care a revenit asupra concluziei pe care o formulase in prima procedura in ceea ce priveste savarsirea contraventiei in momentul trecerii frontierei, Tribunalul Timis s-a multumit sa efectueze o noua evaluare a acelorasi elemente deja dezbatute in cadrul procedurii initiale, in lipsa oricarei noi probe care sa justifice o astfel de revenire (supra, par. 21).

38. Cu siguranta, nu este vorba despre anularea unei proceduri judiciare care a condus la o hotarare judecatoreasca 'irevocabila' si care a obtinut autoritatea de lucru judecat (a se compara cu Brumarescu, citata anterior, par. 62). Se poate presupune, insa, in mod rezonabil, ca noua apreciere a faptelor operata de Tribunal, care l-a determinat pe acesta sa ia o hotarare radical opusa fata de hotararea sa anterioara, este problematica in ceea ce priveste securitatea juridica, in special in conditiile in care reclamantul avea increderea legitima ca aceeasi instanta va solutiona continuarea aceluiasi litigiu tot in sensul unei decizii cu autoritate de lucru judecat (a se vedea, in acest sens, Gok si altii, citata anterior, par. 60 in fine).

39. Prin urmare, revenind la o chestiune in litigiu care a fost deja solutionata si care a facut obiectul unei decizii definitive, si in absenta oricarui motiv valabil, Tribunalul a incalcat principiul securitatii raporturilor juridice. Dat fiind acest fapt, a fost incalcat dreptul la un proces echitabil in sensul Art. 6.1 din Conventie".

Cititi si:

>>Brumarescu vs. Romania

Adauga comentariu

*
*
laugh.giflol.gifsmile.gifwink.gifcool.gifnormal.gifwhistling.gifredface.gifsad.gifcry.gifsurprised.gifconfused.gifsick.gifshocked.gifsleeping.giftongue.gifrolleyes.gifunsure.gif

*

DISCLAIMER

Mesajele cu continut indecent nu vor fi postate. Atentie! Postati pe propria raspundere!

Inainte de a posta, cititi regulamentul: Termeni legali si Conditii

rominvent.ro Harta avocati romania Harta avocati romania Lege5
PORTAL JURISPRUDENTA RELEVANTA
ULTIMELE ACTE NOUTATI
ABONEAZA-TE!

Introdu-ti adresa de email pentru a te abona la Lumea Juridica si vei primi notificari cu cele mai noi stiri si articole.