ACHITARE IN REJUDECARE DUPA ADMITEREA CERERII DE REVIZUIRE. CAZUL CALMANOVICI – ICCJ, decizia nr. 3471/07.10.2011: "Hotararea CEDO in cauza privindu-l pe inculpat a statuat, printre alte incalcari, incalcarea art. 8 din Conventie datorita administrarii probei cu inregistrarile telefonice realizate prin autorizarea acestora de catre acelasi procuror care a dispus trimiterea in judecata a inculpatului". Luarea de mita (art. 254 CP 1969)

Prin decizia penala nr. 3471/07.10.2011, Inalta Curte de Casatie si Justitie-Sectia penala a respins ca nefondat recursul declarat de PICCJ-DNA impotriva sentintei penale nr. 40/10.02.2011 a Curtii de Apel Bucuresti-Sectia a I-a penala de achitare a inculpatului Viorel Calmanovici sub aspectul savarsirii infractiunilor de luare de mita si sustragere ori distrugere a unui dosar, registru, document sau orice alt inscris care se afla in pastrarea ori in detinerea unui organ sau unei institutii de stat.

>>Decizia nr. 3471/07.10.2011 pronuntata de Inalta Curte de Casatie si Justitie-Sectia penala, in dosarul nr. 5213.2/2/2010

Prin decizia penala nr. 781/19.10.2009, Inalta Curte de Casatie si Justitie-Sectia penala, Completul de 9 judecatori a admis cererea de revizuire formulata de Viorel Calmanovici in temeiul art. 408/1 CPP 1968 impotriva deciziei nr. 3418/18.06.2004, pronuntate de ICCJ-Sectia penala in dosarul nr. 4981/2003, pe care a desfiintat-o numai in ceea ce il priveste pe revizuentul-condamnat, trimitand cauza spre rejudecare la aceeasi instanta.

Prin decizia penala nr. 1411/14.04.2010, cauza a fost trimisa de Inalta Curte de Casatie si Justitie spre rejudecare Curtii de Apel Bucuresti.

Curtea de Apel Bucuresti a dispus achitarea inculpatului Viorel Calmanovici pentru savarsirea infractiunii prev. de art. 254 alin. 1 CP 1969 cu referire la art. 7 din Legea nr. 78/2000 si pentru savarsirea infractiunii prev. de art. 242 alin. (1) si (3) CP 1969, solutii adoptate in baza art. 10 lit. c) CPP 1968 Cod penal - „fapta nu a fost savarsita de invinuit sau de inculpat”, respectiv, in baza art. 10 lit. a) CPP 1968 – „fapta nu exista”. Instanta de fond a constatat ca inculpatul a fost arestat preventiv in cauza de la data de 02.08.2002 la data de 18.03.2003 si a fost in executarea pedepsei rezultante de 3 ani si 6 luni inchisoare, la care a fost condamnat prin sentinta penala nr. 11/18.03.2003 pronuntata de CAB-Sectia a I-a penala, definitiva prin decizia penala nr. 3418/18.06.2004 pronuntata de ICCJ, in perioada 08.07.2004 – 27.09.2005, in baza mandatului de executare a pedepsei inchisorii nr. 54 din 30.06.2004. Prima instanta a constatat ca inculpatul a fost liberat conditionat din executarea acestei pedepse la data de 27.09.2005, prin sentinta penala nr. 2906 din 20.09.2005 a Judecatoriei sector 4 Bucuresti, definitiva prin nerecurare.

Decizia nr. 3471/07.10.2011. Inalta Curte de Casatie si Justitie-Sectia penala

pres. Sofica DUMITRASCU

jud. Sandel Lucian MACAVEI

jud. Eugenia PUSCASIU

Obiectul dosarului: infractiuni de coruptie (Legea nr. 78/2000).

Faptele deduse judecatii: luarea de mita – art. 254 alin. (1) CP 1969 cu referire la art. 7 din Legea nr. 78/2000; sustragerea ori distrugerea unui dosar, registru, document sau orice alt inscris care se afla in pastrarea ori in detinerea unui organ sau unei institutii de stat – art. 242 alin. (1) si (3) CP 1969

Solutia: „Respinge, ca nefondat, recursul declarat de Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie-Directia Nationala Anticoruptie impotriva sentintei penale nr. 40 din 10 februarie 2011 a Curtii de Apel Bucuresti-Sectia I Penala, privind pe inculpatul Calmanovici Viorel. Onorariul partial al aparatorului desemnat din oficiu, in suma de 50 lei, se va plati din fondul Ministerului Justitiei. Definitiva”.

Extras din decizie:

„Curtea reaminteste in acest sens ca hotararea CEDO in cauza privindu-l pe inculpat a statuat, printre alte incalcari ale drepturilor acestuia, inclusiv incalcarea dreptului la viata privata recunoscut de art. 8 din Conventia EDO datorita administrarii probei cu inregistrarile telefonice realizate prin autorizarea acestora de catre acelasi procuror care a dispus trimiterea in judecata a inculpatului, aspect in raport de care Curtea arata ca aceste convorbiri, retinute ca fiind probe nelegal obtinute, nu mai pot fi retinute in ansamblul probator al cauzei, iar referirile la acestea au fost mentionate doar pentru a reliefa odata in plus lipsa lor de suficienta si, in final, nerelevanta sub aspect probator a vinovatiei inculpatului.

In concluzie, singurele 'probe' administrate legal care atesta, in opinia procurorului, vinovatia inculpatului sunt declaratiile denuntatorului si ale lui Paraschiv Robert, la a caror credibilitate Curtea a facut referiri anterior. (...)

Data fiind lipsa de consistenta a probelor de vinovatie indicate de procuror in rechizitoriu, limitandu-se la a releva inca o data ca denuntul initial viza o alta persoana, asupra careia s-a si descoperit suma de bani marcata, predata anterior de denuntator, ca nicio convorbire telefonica nu atesta fara putinta de tagada si dincolo de orice indoiala ca inculpatul a avut vreo contributie la pretinderea sumei de bani de catre Paraschiv Robert (convorbiri de care nu se poate tine seama de altfel pentru motivele anterior mentionate), ca denuntatorul insusi nu a aratat ca ar fi avut cunostinta cum trebuia efectiv sa suma sa intre in posesia inculpatului, Paraschiv aratand la randul sau ca nu stabilise cu inculpatul modalitatea concreta cu privire la acest fapt, precizand insa ca initial intentiona sa pastreze banii, ca nu s-a putut dovedi nici macar existenta vreunei singure intalniri sau convorbiri telefonice dintre denuntator si inculpatul recurent, cea de la sectia de politie nefiind sustinuta decat de denuntator, dar negata de toate persoanele indicate de acestea ca fiind de fata (...) nici in ceea ce priveste aceasta infractiune nu s-a rasturnat prezumtia de nevinovatie a inculpatului, astfel incat cu deplin temei s-a apreciat ca nu poate dispune decat o solutie de achitare intemeiata pe disp. art. 11 pct. 2 lit. a) rap. la art. 10 lit. c) Cpp”.

Cititi si:

>>Hotararea CEDO in cauza Calmanovici vs. Romania

>>Decizia nr. 3418/18.06.2004 pronuntata de Inalta Curte de Casatie si Justitie-Sectia penala, in dosarul nr. 4981/2003

>>1,35 MILIOANE LEI DAUNE MORALE PENTRU ARESTARE SI CONDAMNARE PE NEDREPT – CAB, decizia nr. 1307/R/26.06.2013