Revolta in sistemul judiciar. Aproape 60 de instante si peste 20 de parchete au adoptat Memorandumul privind justitia

Uniunea Nationala a Judecatorilor din Romania (UNJR) a dat publicitatii, marti 13 septembrie 2016, un comunicat de presa prin care a anuntat ca aproape 60 de instante si peste 20 de parchete din tara au adoptat Memorandumul privind justitia, document care cuprinde un set de 17 revendicari ale judecatorilor si procurorilor nemultumiti de functionarea sistemului judiciar. Potrivit comunicatului, mai multe adunari generale ale instantelor au votat expres pentru demisia ministrului Justitiei Raluca Pruna (foto), iar unii judecatori au decis sa adopte forme de protest precum amanarea cauzelor care nu sunt urgente sau purtarea unor banderole albe.

---

Comunicatul UNJR:

„Instantele din tara au inceput sa voteze in adunarile generale, incepand cu data de 5 septembrie, 'Memorandumul privind justitia' in care expun problemele din sistem judiciar si solicita implementarea unui set de masuri care sa conduca la o 'justitie eficienta, moderna si de calitate'.

Memorandumul a fost adoptat pana pe data de 13 septembrie de aproape 60 de instante si peste 20 de parchete.

In cadrul acestor adunari generale, unele instante au decis sa adopte si la alte forme de protest, cum ar fi amanarea cauzelor care nu sunt urgente sau protest cu banderole, insa majoritatea au decis prorogarea adoptarii unor forme similare de protest in functie de raspunsul oferit de celelalte puteri, in special de Guvern, la solicitarile magistratilor.

De asemenea, o parte din instante au votat expres pentru demisia Ministrului Justitiei Raluca Pruna.

Prezenta este cea mai ampla miscare de dupa 2009, cand magistratii – judecatori si procurori – evidentieaza prin adunari generale problemele din sistemul judiciar si ofera solutii pentru a avea o justitie eficienta, moderna si de calitate.

Memorandumul prezent, initiat de asociatiile profesionale ale magistratilor, vine atat ca urmare a faptului ca increderea in justitie a scazut cu 13% intr-un an, cat si ca urmare a faptul ca problemele din justitie semnalate in rezolutia adunarilor generale din 2009 nu s-au solutionat, lor adaugandu-li-se alte probleme suplimentare.

Premiza memorandumului este ca 'justitia trebuie sa aiba ca si preocupare esentiala protectia, promovarea si garantarea tuturor drepturilor si libertatilor cetatenesti. In fata judecatorului cetateanul este egal cu statul.'

'Celelalte puteri trebuie sa asigure o independenta reala a justitiei, lipsita de orice tip de influente, directe sau indirecte, un cadrul legislativ coerent, stabil si accesibil, suport financiar, logistic si uman suficient pentru o justitie eficienta, moderna si de calitate', au mai spus magistratii.

Independenta justitiei, telejustitie, respectarea drepturilor si prezumtia de nevinovatie

Magistratii solicita 'respectarea independentei instantelor, a principiului separarii puterilor in stat, a fortei obligatorii a hotararilor definitive ale instantei, precum si a egalitatii de arme dintre acuzare si aparare'.

Magistratii au condamnat si 'perpetuarea in spatiul public a unei justitii primordial represive' precum si 'nesocotirea importantei dreptului la aparare, inclusiv din perspectiva recunoasterii confidentialitatii client – avocat'.

Magistratii au tras un semnal de alarma si asupra 'mutarii actului de judecata din instante in spatiul public prin expunerea mediatica excesiva a persoanelor arestate preventiv, a scurgerilor de informatii repetate de la parchete, neurmate de anchete serioase si prin informarea incompleta a publicului in anchetele penale, fiind omise solutiile favorabile persoanelor acuzate'.

Ca urmare a acestor incalcari ale drepturilor omului si a prezumtiei de nevinovatie, magistratii au solicitat 'respectarea standardelor europene in materia prezumtiei de nevinovatie in acord cu Directiva Parlamentului European si a Consiliului, aprobata la data de 12 februarie 2016'.

Respectarea statului magistratilor

Magistratii au solicitat 'garantarea si respectarea statutului magistratilor, independentei acestora, inclusiv prin remunerarea corespunzatoare si asigurarea unor conditii de munca decente in sistemul judiciar'.

Acestia au scos in evidenta lipsa 'din multe instante si parchete a spatiilor proprii pentru magistrati si personalul auxiliar', precum si folosirea in instante si parchete de 'aparaturi uzate fizic si moral, supuse oricand riscului unui blocaj definitiv'.

Lipsa acuta de personal, ca urmare a nesuplimentarii schemelor conform memorandumurilor asumate de Guvern din perspectiva implementarii noilor coduri, a fost o alta problema punctata de magistrati.

Toate aceste lucruri conduc la o supraaglomerare a instantelor de fond, ceea ce implicit afecteaza si actul de justitie. De exemplu, 'la un program de 8 ore pe zi, un judecator de fond ar trebui sa aloce un timp mediu de solutionare pe dosar de mai putin de 2 ore, durata absolut insuficienta pentru un act de judecata de calitate', se arata in memorandum.

Relatia judecatori si procurori

'In exercitiul functiilor lor, judecatorii si procurorii trebuie sa fie si sa apara independenti unii de ceilalti, conform rolului ce revine fiecaruia', se spune in memorandum.

De asemenea, magistratii au solicitat 'garantarea independentei functionale a procurorului, atat fata de Executiv cat si in raport de ierarhia interna, in conformitate cu statutul acestuia de magistrat si de reprezentant al autoritatii judecatoresti'.

Mecanismul de Cooperare si Verificare (MCV)

O problema semnalata in Memorandum este 'viziunea reductiva a justitiei, vazuta doar prin prisma «luptei impotriva coruptiei», eroare preluata si in MCV'.

Magistratii au cerut, in consecinta, 'publicarea de catre Comisia Europeana a metodologiei pe care o urmeaza in redactarea raportului privind MCV, a numelui expertilor consultati si a tuturor ONG-urilor si institutiilor consultate cu privire la sistemul de justitie din Romania'.

Consiliul Superior al Magistraturii

Inexistenta unui instrument legal de revocare a membrilor CSM alesi a fost o alta problema semnalata in memorandum. Un membru CSM este ales pe o durata de 6 ani si in acest moment nu exista un instrument de a fi revocat, acesta nemaiputand da socoteala magistratilor care l-au ales.

O alta problema legata de CSM a fost refuzul acestuia de a-si indeplini 'efectiv misiunea de garant al independentei justitiei'.

De exemplu, CSM a refuzat sa se implice chiar si atunci cand acest lucru a fost cerut de magistrati, 'in situatii precum limitele anchetei disciplinare sau penale avand ca obiect pronuntarea unor hotarari judecatoresti, criticile aduse de actori importanti in actul de justitie, inclusiv de DNA, unor hotarari definitive sau lamurirea interferentei dintre justitie si serviciile de informatii'.

Magistratii propun, in consecinta, 'adoptarea urgenta de masuri legislative in ceea ce priveste procedura de revocare a membrilor Consiliului Superior al Magistraturii, precum si alte masuri de natura a eficientiza activitatea acestei institutii'.

Inspectia Judiciara

Magistratii au tras un semnal de alarma si asupra 'modului de actiune al Inspectiei Judiciare in ceea ce priveste respectarea independentei judecatorului in pronuntarea hotararilor si unitatea de masura in actiune'.

Inspectia Judiciara a instaurat o 'temere' ca urmare a 'modul[ui] arbitrar si abuziv in care au fost cercetati magistratii cu privire la solutiile pronuntate', se sustine in memorandum.

Memorandumul solicita, in consecinta, 'revizuirea competentelor Inspectiei Judiciare pentru a se inlatura posibilitatea afectarii independentei magistratilor si vicierea actului de justitie prin exercitarea/declansarea unor verificari similare controlului judiciar'.

Finantarea sistemului judiciar

Subfinantarea sistemului judiciar a fost o alta problema punctata in memorandum, bugetul alocat justitiei pe cap de locuitor fiind cu mult sub media alocata in statele UE. De exemplu, 'suma acordata de stat pentru salariul unui judecator de fond pe dosar solutionat este sub 100 de lei, mai putin de jumatate din minimul alocat ca onorariu unui avocat din oficiu'.

Pe langa finantarea adecvata a justitiei si 'inlaturarea imediata a discriminarilor in materie salariala', magistratii au solicitat si 'preluarea efectiva a atributiilor referitoare la gestionarea bugetelor instantelor de catre ICCJ, asa cum prevede legea'.

In acest moment, cu exceptie ICCJ, bugetul instantelor (care sunt parte a puterii judecatoresti) este administrat de Ministerul Justitiei (care e parte a puterii executive), ceea ce conduce la o lipsa de independenta efectiva a instantelor judecatoresti.

Depolitizarea numirilor in pozitiile de conducere din parchete

Magistratii au punctat si problema lipsei de transparenta si a 'numirilor politice in functiile de conducere in Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie'.

Solicitarea magistratilor a fost introducerea de 'proceduri transparente' si 'eliminarea factorului politic din numirile in functiile de conducere din Ministerul Public'.

Legislatie incoerenta

Magistratii au scos in evidenta si legislatia incoerenta (e.g. salarizare ori taxa auto/timbru de mediu) care a condus la zeci de mii de litigii 'ce au implicat atat un efort extraordinar pentru instante cat si costuri financiare semnificative pentru stat si cetateni'.

Disfunctionalitatile create de aplicarea noilor coduri, in special in materie penala, a fost o alta problema punctata de magistrati.

Solutia magistratilor a fost crearea unui 'cadrul legislativ coerent, stabil si accesibil', evitandu-se astfel generarea unui numar imens de litigii, cu costuri semnifictive pentru stat si cetateni, ce cresc riscul practicii neunitare.

Control civil asupra serviciilor si autoritate civila de interceptari

Magistratii au solicitat 'asigurarea unei transparente depline in cooperarea institutionala cu serviciile de informatii, respectarea stricta a cadrului legal si asigurarea unui control jurisdictional si civil efectiv asupra activitatii acestora'.

'Crearea unui corp de politie judiciara sub autoritatea exclusiva a Ministerului Public si crearea prin lege a unei autoritati civile de interceptare, care sa permita respectarea deplina a standardelor CEDO, in privinta garantiilor tehnice si legale', a fost o alta solicitare avuta de magistrati.

Clarificarea si transparentizarea relatiei dintre justitie si serviciile de informatii

Neclarificarea de catre CSM si alte institutii 'a interferentei dintre justitie si servicii de informatii, in conditiile in care justitia a fost calificata ca fiind 'camp tactic' pentru SRI, a lipsei de explicatii privind modul in care serviciile de informatii coopereaza cu sistemul judiciar in cadrul anchetelor penale, precum si faptul ca SRI face verificari anterioare numirilor in functiile publice', a fost o alta problema ridica in memorandum.

Magistratii au solicitat, in consecinta, ca 'relatia dintre justitie si orice alta putere sau institutie a statului trebuie sa fie stabilita prin legi ori protocoale care sunt publice, motiv pentru care CSAT trebuie sa desecretizeze si sa publice toate hotararile acestei institutii care au efect asupra activitatii procurorilor sau judecatorilor'.

'Nerezolvarea situatiei fostului serviciului secret SIPA, care a urmarit si santajat magistrati', precum si 'nepublicarea procedurii efective urmare de CSAT, cand s-a verificat situatia ofiterilor acoperiti in randul magistratilor', au fost alte doua probleme punctate in memorandum.

Magistratii au cerut 'publicarea de catre CSAT a procedurii urmate in vederea verificarii concrete in ce priveste existenta unor persoane infiltrate in sistemul judiciar, angajati/colaboratori/informatori ai serviciilor de informatii'.

Date fiind toate aceste probleme si lipsa de solutii oferite de catre guvern, 'magistratii isi rezerva dreptul de a apela la toate formele democratice de actiune pentru ca aceste solicitari sa fie puse in practica', s-a spus in incheierea memorandumului”.

Memorandumul privind Justitia:

„Ca urmare:

A nerezolvarii problemelor semnalate in memorandumul justitiei din 2009 si a adaugarii unor probleme suplimentare;

A scaderii dramatice a increderii in justitie intr-un singur an cu 13%;

A imaginii reductive asupra justitiei, vazuta doar prin prisma 'luptei impotriva coruptiei', problema preluata si in MCV;

A refuzului actualului Consiliul Superior al Magistraturii de a-si indeplini efectiv misiunea de garant al independentei justitiei, inclusiv atunci cand acest lucru a fost cerut de corpul magistratilor, in situatii precum limitele anchetei disciplinare sau penale avand ca obiect pronuntarea unor hotarari judecatoresti, criticile aduse de actori importanti in actul de justitie, inclusiv de DNA, unor hotarari definitive sau lamurirea interferentei dintre justitie si serviciile de informatii;

A nerezolvarii promovarii intr-un mod transparent in functiile de conducere si la Inalta Curte de Casatie si Justitie;

A inexistentei unui instrument legal de revocare a membrilor CSM alesi;

A numirilor politice in functiile de conducere din in Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie;

A subfinantarii sistemului de justitie, bugetul alocat justitiei pe cap de locuitor fiind cu mult sub media alocata in statele UE (e.g. suma acordata de stat pentru salariul unui judecator de fond pe dosar solutionat este sub 100 de lei, mai putin de jumatate din minimul alocat ca onorariu unui avocat din oficiu);

A inexistentei in multe instante a spatiilor proprii pentru magistrati si personalul auxiliar;

A folosirii in instante de aparaturi uzate fizic si moral, supuse oricand riscului unui blocaj definitiv;

A problemei resurselor umane, in continuare acuta, in lipsa suplimentarii schemelor conform memorandumurilor asumate de Guvern din perspective implementarii noilor coduri;

A salarizarii inechitabile si discriminatorii dintre magistratii aflati in pozitii similare;

A pastrarii instantelor sub autoritatea financiara a Ministerului Justitiei, institutie cu evidenta conotatie politica;

A zecilor de mii de litigii cauzate de un cadru legislativ incoerent (e.g. salarizare ori taxa auto/ timbru de mediu) ce au implicat atat un efort extraordinar pentru instante, dar si costuri financiare semnificative pentru stat si cetateni;

A disfunctionalitatilor create de aplicarea noilor coduri, in special in materie penala;

A supraaglomerarii instantelor de fond (la un program de 8 ore pe zi, un judecator de fond ar trebui sa aloce un timp mediu de solutionare pe dosar de mai putin de 2 ore, durata absolut imposibila);

A problemelor ridicate de modul de actiune al Inspectiei Judiciare in ceea ce priveste respectarea independentei judecatorului in pronuntarea hotararilor si unitatea de masura in actiune;

A temerii instaurate de Inspectia Judiciara prin modul arbitrar si abuziv in care au fost cercetati magistratii cu privire la solutiile pronuntate;

A mutarii actului de judecata din instante in spatiul public prin expunerea mediatica excesiva a persoanelor arestate preventiv, a scurgerilor de informatii repetate de la parchete, neurmate de anchete serioase si prin informarea incompleta a publicului in anchetele penale, fiind omise solutiile favorabile persoanelor acuzate;

A nesocotirii importantei dreptului la aparare, inclusiv din perspectiva recunoasterii confidentialitatii client-avocat;

A perpetuarii in spatiul public a unei justitii primordial represive;

A nerezolvarii situatiei fostului serviciului secret SIPA, care a urmarit si santajat magistrati;

A nepublicarii procedurii efective urmare de CSAT, cand s-a verificat situatia ofiterilor acoperiti in randul magistratilor;

A neclarificarii de catre CSM si alte institutii a interferentei dintre justitie si servicii de informatii, in conditiile in care justitia a fost calificata ca fiind 'camp tactic' pentru SRI, precum si a lipsei de explicatii privind modul in care serviciile de informatii coopereaza cu sistemul judiciar in cadrul anchetelor penale precum si a faptului ca SRI face verificari anterioare numirilor in functiile publice,

Avand in vedere ca toate aceste aspecte afecteaza in mod direct independenta justitiei,

Adunarile Generale ale judecatorilor si procurorilor din Romania adopta in intervalul 5 septembrie – 12 septembrie 2016 prezentul Memorandum prin care solicita respectarea independentei sistemului judiciar si implementarea urmatoarelor masuri:

1. Justitia trebuie sa aiba ca si preocupare esentiala protectia, promovarea si garantarea tuturor drepturilor si libertatilor cetatenesti. In fata judecatorului cetateanul este egal cu statul;

2. Celelalte puteri trebuie sa asigure o independenta reala a justitiei, lipsita de orice tip de influente, directe sau indirecte, un cadrul legislativ coerent, stabil si accesibil, suport financiar, logistic si uman suficient pentru o justitie eficienta, moderna si de calitate;

3. Respectarea independentei instantelor, a principiului separarii puterilor in stat, a fortei obligatorii a hotararilor definitive ale instantei, precum si al egalitatii de arme dintre acuzare si aparare;

4. Garantarea si respectarea statutului magistratilor si a independentei acestora, inclusiv prin remunerarea corespunzatoare si asigurarea unor conditii de munca decente in sistemul judiciar;

5. In exercitiul functiilor lor, judecatorii si procurorii trebuie sa fie si sa apara independenti unii de ceilalti. Procurorii acuza, avocatii apara, iar judecatorii judeca;

6. Proceduri transparente in numirea in functiile de conducere din Ministerul Public. Eliminarea factorului politic din numirile in functiile de conducere din Ministerul Public;

7. Publicarea de catre Comisia Europeana a metodologiei pe care o urmeaza in redactarea raportului privind MCV, a numelui expertilor consultati si a tuturor ONG-urilor si institutiilor consultate asupra sistemul de justitie din Romania;

8. Asigurarea unei finantari corespunzatoare bunei functionari a justitiei ca serviciu public. Inlaturarea imediata a discriminarilor in materie salariala;

9. Preluarea efectiva a atributiilor referitoare la gestionarea bugetelor instantelor de catre ICCJ, asa cum prevede legea;

10. Adoptarea urgenta de masuri legislative in ceea ce priveste procedura de revocare a membrilor Consiliului Superior al Magistraturii, precum si alte masuri de natura a eficientiza activitatea acestei institutii;

11. Revizuirea competentelor Inspectiei Judiciare pentru a se inlatura posibilitatea afectarii independentei magistratilor si vicierea actului de justitie prin exercitarea/ declansarea unor verificari similare controlului judiciar;

12. Asigurarea unei transparente depline in cooperarea institutionala cu serviciile de informatii, respectarea stricta a cadrului legal si asigurarea unui control jurisdictional si civil efectiv asupra activitatii acestora;

13. Crearea unui corp de politie judiciara sub autoritatea exclusiva a Ministerului Public si crearea prin lege a unei autoritati civile de interceptare, care sa permita respectarea deplina a standardelor CEDO, in privinta garantiilor tehnice si legale;

14. Respectarea standardelor europene in materia prezumtiei de nevinovatie, in acord cu Directiva Parlamentului European si a Consiliului, aprobata la data de 12 februarie 2016 de ministrii statelor membre ale UE, prin consolidarea legislatiei interne.

15. Garantarea independentei functionale a procurorului, atat fata de Executiv, cat si in raport de ierarhia interna, in conformitate cu statutul acestuia de magistrat si de reprezentant al autoritatii judecatoresti;

16. Relatia dintre justitie si orice alta putere sau institutie a statului trebuie sa fie stabilita prin legi ori protocoale care sunt publice, motiv pentru care CSAT trebuie sa desecretizeze si sa publice toate hotararile acestei institutii care au ca efect activitatea procurorilor sau judecatorilor;

17. Publicarea de catre CSAT a procedurii urmare in vederea verificari concrete in ce priveste existenta unor persoane infiltrate in sistemul judiciar, angajati/ colaboratori/ informatori ai serviciilor de informatii.

Magistratii isi rezerva dreptul de a apela la toate formele democratice pentru ca aceste solicitari sa fie puse in practica”.