Lamentatia lui Stelian Ion dupa infrangerea de la CCR

Data: 14 iulie 2021, 18:18 | autor: L.J. | 0 comentarii | 3063 afisari

Ministrul Justitiei, Stelian Ion (foto), a iesit public sa se lamenteze miercuri, 14 iulie 2021, la cateva ore dupa o infrangere la Curtea Constitutionala a Romaniei.



Tot miercuri, CCR a declarat neconstitutional proiectul de lege prin care majoritatea PNL-USR-PLUS-UDMR din Parlament a urmarit sa reduca de la 10 la 7 ani vechimea necesara pentru ca un procuror sa poata fi admis in DNA si in DIICOT. Instanta de contencios constitutional a fost sesizata de catre Inalta Curte de Casatie si Justitie, demersul ICCJ fiind sustinut de catre Consiliul Superior al Magistraturii printr-o adresa amicus curiae. O sesizare amicus curiae comuna au trimis si DNA si DIICOT, dar impotriva argumentelor instantei supreme – deci pentru sustinerea proiectului de lege.


Iata postarea de pe Facebook a lui Stelian Ion:


Curtea Constitutionala a mai dat astazi o lovitura DNA si DIICOT, adica luptei impotriva coruptiei si a criminalitatii organizate.

CCR nu a tinut cont de opinia celor care stiu cel mai bine care este situatia in parchete si a ignorat argumentele DNA si DIICOT, sustinute, de asemenea, de mai multe asociatii ale magistratilor si de Sectia de procurori a CSM.

Pe fondul deficitului de personal deja existent din DNA si DIICOT, decizia CCR inchide usa pentru procurorii mai tineri, bine pregatiti profesional, dar care nu indeplinesc cerinta de 10 ani vechime, impusa de ministrul PSD Florin Iordache.

A repara ceea ce a stricat PSD si a dus la blocaje in activitatea parchetelor este neconstitutional.

A face reforma in justitie si a le asigura unitatilor de parchet conditiile si personal pentru a-si desfasura activitatea in mod optim devine neconstitutional.

Lupta impotriva coruptiei si a criminalitatii tinde sa devina neconstitutionala, prin decizia unor judecatori care nu s-au desprins de politicienii care i-au numit la CCR.

Activitatea procurorilor care in prezent lucreaza la DNA si DIICOT nu trebuie afectata, iar Ministerul Justitiei analizeaza solutiile pentru ca, pe viitor, aceste structuri care ancheteaza faptele de coruptie si criminalitatea organizata sa fie intarite.

Dupa motivarea deciziei CCR, Ministerul Justitiei va propune modificarea legislatiei astfel incat aceste unitati de parchet si sistemul de justitie in general sa functioneze in mod optim.

Legile justitiei aflate in lucru la Ministerul Justitiei vor oferi solutiile ca lupta anticoruptie sa continue si garantiile de independenta pentru judecatori si procurori (n.r. fraza se opreste aici, fara ca ultima propozitie sa aiba predicat).

In acelasi timp, necesitatea unei reforme cu privire la Curtea Constitutionala este din ce in ce mai mare. CCR are nevoie de o reforma reala si de judecatori cu viziune europeana si cu respect pentru functionarea statului de drept.

Vom repara ce a stricat PSD, oricate piedici ni se pun!”


Redam comunicatul CCR:


In sedinta din 14 iulie 2021, Curtea Constitutionala, in cadrul controlului legilor anterior promulgarii, a decis:

Cu majoritate de voturi,

1. A admis obiectia de neconstitutionalitate formulata de Inalta Curte de Casatie si Justitie si a constatat ca dispozitiile art.II din Legea pentru modificarea si completarea Legii nr.303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor si pentru modificarea Legii nr.304/2004 privind organizarea judiciara sunt neconstitutionale.

Cu unanimitate de voturi,

2. A respins, ca neintemeiata, obiectia de neconstitutionalitate si a constatat ca Legea pentru modificarea si completarea Legii nr.303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor si pentru modificarea Legii nr.304/2004 privind organizarea judiciara, in ansamblul sau, este constitutionala in raport cu criticile de neconstitutionalitate extrinseca formulate.

Cu privire la criticile de neconstitutionalitate extrinseca formulate prin prisma incalcarii principiului bicameralismului, Curtea a retinut ca propunerea legislativa initiata reglementa modificarea si completarea atat a Legii nr.303/2004, cat si a Legii nr.304/2004. Camera de reflectie a avut ocazia sa se pronunte pe modificarea Legii nr.304/2004, modificare pe care a respins-o in mod expres si explicit. Camera decizionala a reintrodus in corpul legii respectiva modificare a Legii nr.304/2004, astfel ca nu i se poate opune faptul ca aceasta modificare prezinta un element de noutate fata de propunerea legislativa asupra careia s-a pronuntat Camera de reflectie. Reluarea continutului normativ eliminat/respins de catre cea de-a doua Camera, prin mijlocirea unui amendament depus, nu echivaleaza cu incalcarea principiului bicameralismului, ci reprezinta o expresie a acestuia.

Prin urmare, Curtea a constatat ca nu sunt incalcate prevederile art.61 alin.(2) si art.75 din Constitutie cu referire la principiul bicameralismului.

Cu privire la criticile de neconstitutionalitate intrinseca formulate, Curtea, avand in vedere structura ierarhica a Ministerului Public, a stabilit ca legiuitorul are obligatia constitutionala sa instituie, in plan vertical, conditii de acces generale si specifice in functiile de executie aflate pe niveluri ierarhice diferite. Daca in cadrul aceluiasi nivel ierarhic sunt organizate directii specializate, legiuitorul poate stabili, in plan orizontal, conditii speciale sau derogatorii de acces in cadrul acestora fata de cele generale si specifice deja existente; insa, marja sa de apreciere nu poate sa se manifeste aleatoriu/arbitrar/subiectiv, ci ea trebuie sa fie unitara si coerenta, cu respectarea principiului controlului ierarhic in cadrul Ministerului Public.

Vechimea in functie este elementul obiectiv pe care se grefeaza orice procedura de concurs sau interviu pentru avansarea in grad profesional/nivel de parchet si reprezinta o conditie necesara oricarei activitati desfasurate la nivel inalt sau specializat.

DNA si DIICOT sunt directii specializate in cadrul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie investite cu instrumentarea unor cauze de o complexitate ridicata circumscrise combaterii criminalitatii organizate, terorismului sau coruptiei, dupa caz.

Reperul pentru stabilirea conditiei de vechime necesare accederii la functia de procuror in cadrul directiilor specializate este cea stabilita pentru promovarea in functia de procuror la Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, atat sub aspectul naturii vechimii (efectiva), cat si sub cel al temporalitatii sale (10 ani), astfel ca, in niciun caz, standardul numirii in functie nu poate fi inferior celui al promovarii in functie la nivelul antereferit. Totodata, specializarea poate implica o conditie superioara de vechime pentru accederea in respectiva functie, dar nicidecum una inferioara.

Rezulta ca este nu numai rational, dar si imperativ din punct de vedere al exigentelor constitutionale ca vechimea efectiva pentru numirea in functiile de procuror DIICOT sau DNA sa reflecte pozitia constitutionala supraordonata a Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie in structura Ministerului Public, calitatea de structura specializata a acestor directii, precum si caracterul superior al rangului dobandit. Ar fi paradoxala plasarea celor doua directii specializate la cel mai inalt nivel ierarhic si compunerea acestora din procurori aflati la inceput de cariera a caror vechime nu le permite nici macar promovarea in functia de procuror la parchetul de pe langa tribunal. In consecinta, vechimea efectiva in functie pentru aceste numiri trebuie sa fie cel putin aceeasi cu cea necesara pentru accederea in functia de procuror al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie. Astfel, art.II din legea analizata contravine pozitiei constitutionale a Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie in structura Ministerului Public si, totodata, incalca egalitatea in drepturi, nu se integreaza in ansamblul legislatiei si se constituie intr-un element de incoerenta legislativa. Prin urmare, Curtea a retinut incalcarea art.1 alin.(3) si (5), art.16 alin.(1) si art.131 din Constitutie.

Legiuitorului ii revine obligatia de a pune de acord solutia legislativa constatata ca fiind neconstitutionala cu decizia Curtii Constitutionale, sens in care urmeaza sa modifice conditiile de vechime stabilite prin art.II [cu referire la art.79 ind.1 alin.(3) si art.87 alin.(2) din Legea nr.304/2004] si sa le coreleze cu art.44 alin.(1) lit.c) si alin.(2) din Legea nr.303/2004.

Solutia Curtii Constitutionale consolideaza pozitia institutionala a celor doua directii specializate, valorificand specializarea, calificarea si experienta procurorilor.

*

Decizia este definitiva si general obligatorie.

Argumentele retinute in motivarea solutiei pronuntate de Curtea Constitutionala vor fi prezentate in cuprinsul deciziei, care se va publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I”.


Adauga comentariu

*
*
laugh.giflol.gifsmile.gifwink.gifcool.gifnormal.gifwhistling.gifredface.gifsad.gifcry.gifsurprised.gifconfused.gifsick.gifshocked.gifsleeping.giftongue.gifrolleyes.gifunsure.gif

*

DISCLAIMER

Mesajele cu continut indecent nu vor fi postate. Atentie! Postati pe propria raspundere!

Inainte de a posta, cititi regulamentul: Termeni legali si Conditii

rominvent.ro Harta avocati romania Harta avocati romania Lege5
PORTAL JURISPRUDENTA RELEVANTA
ULTIMELE ACTE NOUTATI
ABONEAZA-TE!

Introdu-ti adresa de email pentru a te abona la Lumea Juridica si vei primi notificari cu cele mai noi stiri si articole.