Judecatori si procurori: Afirmatiile ministrului Justitiei sunt contrazise de realitatea bazata pe lege

Asociatia Magistratilor din Romania (AMR) condusa de judecatoarea Andreea Ciuca, Asociatia Judecatorilor pentru Apararea Drepturilor Omului (AJADO) condusa de judecatoarea Florica Roman (foto) si Asociatia Procurorilor din Romania (APR) condusa de procuroarea Elena Iordache, isi exprima dezacordul fata de afirmatiile ministrului Justitiei Catalin Predoiu facute in cadrul unei emisiuni tv cu privire la Sectia pentru investigarea unor infractiuni din justitie (SIIJ).

Potrivit celor trei asociatii, afirmatiile ministrului justitiei sunt contrazise de realitatea bazata pe lege si documente:
“Sustinerea ca Sectia pentru investigarea infractiunilor din justitie (SIIJ) 'a fost compromisa prin insusi actul de infiintare' releva, in primul rand, ignorarea, de catre ministrul justitiei, a Deciziei Curtii Constitutionale nr. 33/2018 prin care s-a statuat ca SIIJ 'constituie o garantie legala a principiului independentei justitiei, sub aspectul componentei sale individuale, independenta judecatorului. Se asigura, pe aceasta cale, o protectie adecvata a magistratilor impotriva presiunilor exercitate asupra lor'.

De asemenea, afirmatia ignora faptul ca nerespectarea deciziilor Curtii Constitutionale nu a constituit, nicidecum, o recomandare a Comisiei de la Venetia. Dimpotriva, in raspunsul din iulie 2018 la scrisoarea Curtii Constitutionale a Romaniei, presedintele Comisiei de la Venetia a aratat ca deciziile Curtii Constitutionale pot fi criticate, deoarece libertatea de exprimare este una dintre valorile fundamentale intr-un stat democratic, dar detinatorii functiilor publice trebuie sa se abtina in criticile lor. Criticile nerespectuoase si apelurile publice la neexecutarea deciziilor Curtii sunt inadmisibile. Deciziile Curtilor Constitutionale sunt definitive si obligatorii si trebuie sa fie implementate.

Afirmatia 'modul in care arhitectura ei – a SIIJ (n.n.) – a fost gandita este cumva straina de coerenta piramidala a sistemului Ministerului Public, cu control ierarhic' este expres contrazisa de dispozitiile legale ce reglementeaza organizarea si functionarea SIIJ, a caror trecere cu vederea de catre ministrul justitiei este ingrijoratoare.
In art. 88/1 alin. 1 din Legea nr. 304/2004 s-a prevazut in mod clar ca SIIJ se infiinteaza si functioneaza in cadrul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie. Mai mult, SIIJ este reglementata in Titlul III, Cap. II din Legea nr. 302/2004, care se refera la 'Organizarea Ministerului Public' si are sectiuni privind Parchetul de pe langa ICCJ, DIICOT, DNA, SIIJ, parchetele de pe langa curtile de apel si tribunale, parchetele militare. In plus, art. 72 care prevede ca 'procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie exercita, direct sau prin procurori anume desemnati, controlul asupra tuturor parchetelor' nu a fost nici modificat si nici abrogat.

De remarcat si faptul ca in cazul DIICOT se prevede la fel ca in cazul SIIJ, si anume ca functioneaza in cadrul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie (art. 79/1 alin. 1). In cazul DNA, legiuitorul a fost mai darnic, stabilind ca se organizeaza 'ca structura autonoma' in cadrul Ministerului Public (art. 80 alin. 2).
Art. 88/2 alin. 1 din Legea nr. 304/2004 statueaza ca SIIJ isi desfasoara activitatea potrivit principiului legalitatii, al impartialitatii si al controlului ierarhic, preluand, asadar, principiul din art. 132 alin. 1 din Constitutie. Este formularea in care acest text de lege se regaseste si in sectiunea privind DNA (art. 81 alin. 1). Sa intelegem, fata de cele de mai sus, ca si DNA a fost gandita si functioneaza in afara coerentei piramidale a Ministerului Public?

Potrivit Avizului nr. 21/2018 al Consiliului Consultativ al Judecatorilor Europeni, structuri specializate de investigare a judecatorilor sunt chiar recomandat a fi infiintate in anumite circumstante, avizul fiind fundamentat pe constatarile si recomandarile GRECO.
Prin urmare, este inexplicabil cum se pot pune sub semnul intrebarii texte de lege 'coerente', bazate pe principii constitutionale.

Afirmatia privind 'portita prin care se pot tergiversa diverse cauze prin simple plangeri impotriva magistratilor', ca semn ca SIIJ 'din start a fost compromisa' omite ca asemenea 'simple plangeri' au existat si exista, nefiind o noutate, nici in cazul procurorilor SIIJ, nici in cazul procurorilor DNA, nici in cazul instantelor sau parchetelor cu un numar mic de judecatori/procurori, in acestea din urma activitatea fiind aproape paralizata chiar si in lipsa plangerilor. Asteptam ca aceasta realitate, sesizata de noi si de colegii nostri, de multe ori, aproape cu disperare, sa il preocupe, cu precadere, pe ministrul justitiei.

In plus, conform art. 88/2 alin. 4 din Legea nr. 304/2004,  numarul de posturi al SIIJ poate fi modificat, in functie de volumul de activitate, prin ordin al procurorului general al Parchetului ICCJ (inca o dovada ca ierarhia piramidala din cadrul Ministrului Public se aplica si la SIIJ).

Sustinerea ca SIIJ 'a vizat si altceva, paralizarea acestui demers anticoruptie, sub forma pierderii acelui avant…' este, in primul rand, o observatie cu titlu general, lipsita de temei. In al doilea rand, crearea SIIJ a fost determinata, pe de‐o parte, de structura administrativa deja existenta – Serviciul privind combaterea infractiunilor din Justitie din cadrul DNA, infiintat prin Ordinul procurorului sef al DNA nr. 10/31.01.2014, avand competenta de a investiga toate infractiunile de coruptie pretins a fi savarsite de catre judecatori si procurori. Ulterior, prin Ordinul ministrului justitiei nr. 1.643/C din 15.05.2015 si ca urmare a avizului dat de Sectia pentru procurori a CSM, a fost aprobat Regulamentul de ordine interioara al DNA, in care, la art. 4 alin. 2, se mentiona explicit acest Serviciu.

Deci, Serviciul a fost infiintat prin ordin nepublic al procurorului sef DNA, fara nicio consultare publica, fara motivare, fiind trecut discret prin colegiul de conducere al DNA, prin inscrierea sa fara alte explicatii, ca ultim punct pe ordinea de zi. Mai mult, Serviciul a functionat aproape 1 an si 4 luni fara sa existe ordin al ministrului justitiei care sa ii prevada existenta.
Pe de alta parte, crearea SIIJ a fost determinata de necesitatea asigurarii unor garantii suplimentare de independenta a judecatorilor si procurorilor fata de anchetele penale ce au constituit presiuni la adresa acestora, materializate prin: anchete ce au vizat exclusiv solutiile magistratilor; incalcarea in cadrul investigatiilor a secretului deliberarii; multiple anchete lipsite de profesionalism finalizate prin clasari sau achitari, dar care au condus la suspendarea din functii a judecatorilor/procurorilor vizati, inclusiv la nivel inalt: Procuror General, judecator CCR, membrii CSM, presedinte de sectie la ICCJ, fost judecator CEDO, judecatori si procurori cu grad de curte de apel sau ICCJ.

Din 2014 si pana la infiintarea SIIJ, competenta serviciului specializat din cadrul DNA cuprindea si infractiunile de abuz in serviciu si favorizarea infractorilor, infractiuni ce au fost interpretate intr‐un sens larg, impotriva independentei justitiei, respectiv ca elementul material al acestora il reprezenta chiar pronuntarea hotararii judecatoresti sau solutia data de procuror.

In al treilea rand, in legatura cu 'avantul' luptei anticoruptie, consideram ca redarea trunchiata a adevarului nu face decat sa subrezeasca independenta justitiei si pozitia ministrului justitiei, prin raportare la atributia legala stabilita de art. 5 din Legea nr. 304/2004, privind buna organizare si administrare a justitiei ca serviciu public. In acest sens, observam ca ministrul justitiei s-a exprimat in sensul ca SIIJ nu a gasit altceva de facut decat sa investigheze ba oficiali care au imunitate diplomatica, ba magistrati care au protestat fata de modificarile din legile justitiei. Oare asa sa fie? SIIJ nu a facut altceva decat sa investigheze persoane cu imunitate diplomatica si magistrati care nu au fost de acord cu modificarile la Legile Justitiei? Avem date clare care confirma aceasta 'exclusivitate' a SIIJ?

In schimb, referitor, de pilda, la afirmatia din ultimul Raport tehnic MCV, si anume ca 'In mai 2019, sectia a redeschis o ancheta intr-un caz coruptie vizand un judecator din cadrul CSM, pe care DNA o inchisese in august 2018. Judecatorul in cauza a vorbit in repetate randuri in mod public impotriva modificarilor aduse legilor justitiei, inclusiv impotriva Sectiei speciale', insusi Raportul a documentat, in contradictie cu cele ce mai sus, ca nu SIIJ, ci Inalta Curte de Casatie si Justitie a dispus redeschiderea anchetei (urmaririi penale), pronuntand o hotarare in acest sens.
Ministrul justitiei nu a facut nicio trimitere la aspectele referitoare la abuzurile in activitatea DNA, evidentiate in Raportul Inspectiei Judiciare privind 'Respectarea  principiilor  generale care  guverneaza activitatea Autoritatii Judecatoresti in cauzele de competenta Directiei Nationale  Anticoruptie  vizand  magistrati  sau  in  legatura  cu  acestea', subiect in directa legatura cu motivele ce au determinat reglementarea legala a organizarii si functionarii SIIJ. De asemenea, ministrul justitiei nu a facut vorbire despre faptul ca, in sedinta Plenului CSM din data de 15.10.2019, Raportul IJ a fost aprobat, CSM confirmand, astfel, continutul acestuia.

Intr-un comunicat de presa, postat pe site-ul MJ in luna noiembrie 2019, ministrul justitiei a aratat ca va analiza statisticile pe care le-a solicitat de la PICCJ si DNA privind numarul  dosarelor instrumentate de SIIJ, respectiv DNA, in care au fost implicati magistrati. De asemenea, a subliniat ca orice document de politici publice pe care ministerul l-ar putea emite in perioada urmatoare, va fi fundamentat pe baza unei analize riguroase a situatiei reale din teren. Ministerul Justitiei isi va fundamenta toate deciziile de politica publica, inclusiv cele privind politica penala dar si initiativele legislative, pe baza datelor si cifrelor concrete, fara sa fie influentat de perceptiile publice vehiculate pe o tema sau alta.
In mod regretabil, aceste afirmatii nu s-au regasit in declaratiile de duminica, 8.12.2019, desi in lipsa datelor relevante, concrete nu se poate face o analiza elocventa, reala a situatiei.

Prezentarea concluziilor/recomandarilor Comisiei de la Venetia ca fiind strict in sensul desfiintarii SIIJ nu corespunde realitatii. Astfel, in Avizul nr. 940/2018, Comisia de la Venetia a salutat preocuparea legiuitorului de a asigura, in contextul noii sectii propuse, garantii procedurale efective magistratilor vizati. Totodata, Comisia a apreciat pozitiv in special de implicarea CSM in numirea procurorului sef al Sectiei, precum si a procurorilor din cadrul Sectiei, prin intermediul unui concurs de proiecte organizat de o comisie speciala infiintata in cadrul Consiliului, subliniind ca participarea plenului este importanta intrucat Sectia, desi va fi condusa de un procuror sef, va investiga atat procurori cat si judecatori. Indicarea cu precizie in lege a criteriilor si a conditiilor procedurale pentru selectarea celor mai buni candidati asigura cateva garantii importante de calitate si de impartialitate pentru numirile in aceasta sectie sensibila.
Prin acelasi aviz, Comisia de la Venetia nu a recomandat desfiintarea SIIJ, asa cum eronat se pretinde, ci 'sa regandeasca propunerea de infiintare a unei structuri de parchet separate pentru investigarea infractiunilor comise de judecatori si procurori (recurgerea la procurori specializati, combinata cu mecanisme procedurale de protectie efective, pare o alternativa adecvata in aceasta privinta)', Comisia recomandand alternative care sa asigure 'mecanisme procedurale de protectie efective' ce nu au existat sub imperiul vechii legi, dispozitiile legale anterioare permitand anchetarea abuziva a judecatorilor si procurorilor, cu efecte directe asupra independentei acestora, asa cum deja s-a dovedit ca a facut DNA.

In fine, referitor la avizele Comisiei de la Venetia, rapoartele GRECO si MCV, acceptarea unor premise si concluzii nereale, cuprinse in acestea, prezentate de noi cu buna-credinta, in mod public si punctual, nu face decat sa ne conduca inspre actiuni care sunt in detrimentul independentei justitiei si, in consecinta, in detrimentul cetatenilor”.