UNJR l-a pus la punct pe Iohannis in 6 pasi
Data: 28 March 2019, 14:07 | autor: L.J. | 4 comentarii | 6405 afisari
Uniunea Nationala a Judecatorilor din Romania – condusa de judecatoarea Dana Girbovan (foto), de la Curtea de Apel Cluj – l-a pus la punct pe presedintele Klaus Iohannis in 6 pasi.
UNJR a publicat joi, 28 martie 2019, problemele ridicate de presedinta Girbovan la consultarea organizata de Klaus Iohannis in ziua precedenta cu mai multi magistrati, pe tema starii justitiei din Romania.
Inca de la inceput, Uniunea Judecatorilor l-a contrazis pe Iohannis in ceea ce priveste „linistea” din sistem, despre care acesta a sustinut ca a existat inainte de modificarile aduse legilor justitiei.
Mai precis, UNJR a subliniat ca aceasta „liniste” nu a fost altceva decat un paravan pentru abuzuri grave, comise de exemplu prin protocoalele incheiate de SRI cu PICCJ si alte institutii.
Nu doar presedintele Klaus Iohannis a fost redus la tacere, ci si magistratii-activisti prezenti la dezbatere, cunoscuti in special prin protestele organizate in fata a mai multor instante si parchete din tara. Asociatia profesionala condusa de Dana Girbovan le-a demontat activistilor atat criticile formulate impotriva sectiei speciale, cat si informatiile false raspandite de acestia in legatura cu modificarile din domeniul legilor justitiei.
De aemenea, UNJR le-a explicat magistratilor-activisti inutilitatea si mai ales riscurile unui eventual referendum privind justitia, intrucat „tot ce tine de independenta justitiei si stat de drept nu este negociabil si nu poate face obiectul unui referendum”.
Comunicatul integral al UNJR:
„UNJR a participat pe data de 27 martie 2019, ora 17.00, la o intalnire consultativa la Palatul Cotroceni cu Presedintele Romaniei Klaus Iohannis pe teme privind justitia.
Tema intalnirii, conform invitatiei, a fost “situatia actuala din sistemul judiciar determinata si de modificarile recente si succesive aduse legilor justitiei, ce au generat reactii atat in plan intern, cat si european“.
Inca din debutul intalnirii, Presedintele a aratat ca intalnirea nu are ca obiect consultari pe tema referendumului, aceasta vizand o decizie politica, insa daca participantii au propuneri pe aceasta tema, acestia sunt liberi sa si le exprime.
Presedintele si-a exprimat, in esenta, ingrijorarea fata de situatia actuala din justitia, subliniind ca justitia s-a bucurat de liniste si stabilitate, fiind apreciata in plan international pana in urma cu 2 ani. De atunci s-a intrat insa intr-o noua etapa, au fost modificate legile justitiei, modificari criticate de foarte multi, inclusiv Comisia de la Venetia. In ultima perioada lucrurile s-au intensificat, prin modificari aduse de ordonanate de urgenta.
Presedintele a subliniat ca nu poate sa ignore “fierberea” din sistem, acesta fiind motivul consultarilor.
Pe parcursul consultarilor, participantii au adus in discutie o paleta larga de probleme cu care se confrunta sistemul judiciar, existand opinii diverse, sustinute in contradictoriu de participanti.
Pozitiile exprimate de UNJR in cadrul intalnirii au fost urmatoarele:
„1. Situatia justitiei din Romania anterioara legilor justitiei a fost marcata de ingerinta serviciilor de informatii in justitie, fapt ce a incalcat in mod direct si extrem de grav independenta justitiei
UNJR a sustinut ca imaginea de “liniste” din sistemul judiciar, invocata de Presedintele Romaniei, nu a insemnat ca justitia functiona fara probleme.
Dimpotriva, in aceea perioada toate institutiile de la varful sistemului judiciar – Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, Consiliul Superior al Magistraturii, Inalta Curte de Casatie si Justitie, Inspectia Judiciara – au incheiat protocoalele secrete cu Serviciul Roman de Informatii. Acest fapt a permis ingerinta secreta a unui serviciu de informatii atat in actul de justitie, cat si in cariera magistratilor, fapt fara precedent intr-un sistem de drept democratic.
2. UNJR a reiterat cererea de publicarea a hotararilor Consiliului Suprem de Aparare a Tarii care au vizat sau au afectat in orice fel administrarea justitiei
Pornind de la punctul anterior, UNJR a subliniat ca in preambului protocoalelor secrete se arata ca acestea se intemeieaza si pe hotarari CSAT, hotarari ce sunt inca secrete sau nepublice. Pentru acest motiv UNJR a reiterat cererea adresata in repetate randuri Presedintelui, in calitate de presedinte CSAT, de publicare a acestor hotarari.
3. Situatia actuala din justitie si “fierberea” din sistem
Situatia din justitie este intr-adevar extrem de tensionata, magistratura aparand ca scindata intre judecatori si procurori ce impartasesc opinii si pozitii ce par ireconciliabile.
UNJR a subliniat ca este regretabila impingerea spre extreme a pozitiilor sustinute de judecatori, in conditiile in care valoarea suprema a fiecarui magistrat trebuie sa fie independenta acestuia si respectul fata de cetatean si actul de justitie. Cata vreme magistratii insisi nu vor fi capabili sa recunoasca onest problemele grave cu care s-a confruntat sistemul judiciar, pentru a le corecta ei insisi, justitia nu va fi cu adevarat puternica si credibila in ochii cetatenilor.
4. Situatia Sectiei privind Investigarea Infractiunilor din Justitie (SIIJ)
O parte din participanti au sustinut ca aceasta sectie este un pericol la adresa independentei judecatorilor si procurorilor, acestia putand deveni “tinte”.
In acest context, UNJR a reamintit ca aceasta sectie a fost creata ca raspuns la problemele extrem de grave generate de modul in care in trecut au fost gestionate dosarele penale privind magistratii.
Cu titlu de exemplu, DNA a deschis in doar 2 ani (2016-2017), ca urmare a sesizarii din OFICIU, 157 de dosare cu privire la magistrati. In ciuda acestui numar mare de dosare, au fost trimisi in judecata un numar foarte mic de judecatori si procurori, fapt ce ridica semne de intrebare cu privire la aceste sesizari din oficiu.
De asemenea, au fost trimisi in judecata si suspendati in functie judecatori pentru solutiile pe care acestia s-au pronuntat. Anchetele privindu-i pe judecatori s-au desfasurat cu incalcarea dreptului la aparare si chiar a secretului deliberarii, fiind incalcata, asadar, insasi esenta independentei judecatorului de scaun. Toate aceste probleme sunt consemnate in hotarari judecatoresti ramase definitive.
Tot pentru hotararile pronuntate, alti judecatori au fost anchetati in dosare ce au fost tinute deschise ani de zile pentru ca in final sa se dispuna clasarea, pe motiv ca hotararea e “legala si temeinica”, procurorii erijandu-se, astfel, in super-instante de control judiciar.
Sectia a venit ca raspuns la aceste probleme, pentru a asigura garantii sporite privind transparenta, atat in ceea ce priveste activitatea in acest domeniu, cat si in ceea ce priveste selectia procurorilor. Toate aceste garantii introduse prin lege au fost salutate de catre Comisia de la Venetia.
Comisia de la Venetia a aratat in mod explicit ca participarea Plenului CSM la selectarea procurorilor este importanta intrucat Sectia, desi va fi condusa de un procuror sef, va investiga atat procurori, cat si judecatori. Ca atare, criticile legate de incalcarea separarii carierelor sunt contrazise chiar de Comisia de la Venetia.
5. Raspandirea de informatii false in dezbaterile publice pe justitie
In cadrul intalnirii a fost ridicata si problema raspandirii de informatii false privind justitia.
Pozitia UNJR a fost aceea ca acest fenomen este real si extrem de nociv. Problema este insa cu atat mai grava atunci cand aceasta dezinformare porneste chiar de la magistrati, deoarece cetatenii se raporteaza la acestia ca la repere in acest tip de dezbateri.
Exemplu dat, cu privire la o astfel de dezinformare, a fost acela al sustinerii in spatiul public, de catre lideri ai protestelor din magistratura, a faptului ca, prin modificarile aduse de OUG 7/2019, Sectia pentru Investigarea Infractiunilor din Justitie va avea conducerea desemnata de entitati politice. Acest fapt este complet fals, OUG 7/2019 neaducand nici un fel de modificari normelor speciale, derogatorii, care reglementeaza SIIJ, inclusiv sub aspectul desemnarii conducerii acesteia.
6. Referendumul pe justitie
Desi invitatia lansata de Presedinte nu a privit problema referendumului, o parte dintre participanti au venit cu materiale pregatite in scris pe acest subiect si cu propuneri de intrebari ce ar putea fi adresate in cadrul referendumului, sustinand oportunitatea desfasurarii acestuia.
In replica, UNJR a sustinut ca organizarea unui referendum pe teme ce tin de justitiei in acelasi timp cu alegerile europarlamentare risca sa impinga din nou justitia in batalia politica. Dupa ce de mai bine de zece ani justitia a fost subiect predilect de campanie electorala, am ajuns sa ne confruntam cu o scadere dramatica a increderii in justitie.
In ceea ce priveste tema referendumului, justitia ca atare nu poate face subiectul unui referendum. Prin definitie, referendum inseamna ca poporul este chemat sa aleaga intre doua variante pe o chestiune de interes national. Or, tot ce tine de independenta justitiei si stat de drept nu este negociabil si nu poate face obiectul unui referendum”.
Adauga comentariu
DISCLAIMER
Mesajele cu continut indecent nu vor fi postate. Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi regulamentul: Termeni legali si Conditii
PORTAL JURISPRUDENTA RELEVANTA
-
C.C.R. 16 November 2023, 10:53
MOTIVAREA CCR PE CUMULUL PENSIEI CU SALARIUL – Decizia 521/2023: “Legea criticata conditioneaza dreptul la pensie de neexercitarea dreptului la munca, limitandu-l pana la anihilare”
-
RECURSURI IN INTERESUL LEGII 23 September 2022, 14:32
EXECUTAREA SILITA – Recursul in interesul legii, admis de ICCJ
-
RECHIZITORII 24 August 2022, 17:13
NOUL RECHIZITORIU DIN DOSARUL REVOLUTIEI – „Militarii l-au recunoscut pe Iliescu Ion ca fiind noul sef de stat si de guvern, noul comandant suprem al Fortelor Armate Romane”
-
HOTARARI CIVILE 22 August 2022, 11:13
TAXA JUDICIARA DE TIMBRU - Decizia ICCJ 71/2022
-
C.C.R. 11 August 2022, 18:08
REGIMUL JURIDIC AL CONTRAVENTIILOR - Decizia CCR 365/2022
-
CONTENCIOS 28 July 2022, 09:46
COMPETENTA INSTANTEI – Solutia Inaltei Curti
-
RECURSURI IN INTERESUL LEGII 26 July 2022, 11:40
SOLUTIA DE CLASARE. Inalta Curte a lamurit problema
-
C.C.R. 21 July 2022, 14:16
STATUTUL FUNCTIONARILOR PUBLICI – Exceptie admisa la CCR
-
RECURSURI IN INTERESUL LEGII 15 July 2022, 12:39
SPORURILE BUGETARILOR – Decizia ICCJ dupa sesizarea procurorului general
-
HOTARARI CIVILE 13 July 2022, 18:17
VOUCHERELE DE VACANTA. Apel respins
-
HOTARARI CIVILE 08 July 2022, 14:51
VARSTA DE PENSIONARE – Dezlegare de drept a Inaltei Curti
-
RECURSURI IN INTERESUL LEGII 28 June 2022, 15:58
BANII MAGISTRATILOR – A fost admisa sesizarea Procurorului General
-
RECURSURI IN INTERESUL LEGII 24 June 2022, 11:33
CODUL DE PROCEDURA CIVILA – Recurs in interesul legii
-
C.C.R. 23 June 2022, 15:48
LEGEA PENTRU COMBATEREA EVAZIUNII - CCR a dat verdictul
-
HOTARARI CIVILE 22 June 2022, 13:03
LEGEA INSOLVENTEI – Dezlegare de drept a Inaltei Curti. Decizia
-
C.C.R. 17 June 2022, 11:22
PENSIILE SPECIALE – Decizia prin care CCR a declarat legea neconstitutionala
-
C.C.R. 03 December 2021, 20:57
ART. 88 CPP – Sesizare admisa de CCR: “Dispozitiile art. 88 alin. (2) lit. b) din Codul de procedura penala sunt constitutionale in masura in care...”
-
C.C.R. 04 November 2021, 13:24
DECIZIA CCR PE STAREA DE ALERTA – Hotararea Parlamentului nr.5/2020 este neconstitutionala
-
C.C.R. 27 October 2021, 10:19
OBIECTIA PRESEDINTELUI, ADMISA DE CCR – Modificarea art. 369 din Legea 286/2009 privind Codul penal
-
HOTARARI CIVILE 25 October 2021, 16:44
DEZLEGARE CHESTIUNE DE DREPT – Decizia ICCJ dupa sesizarea Tribunalului Bucuresti
-
C.C.R. 25 October 2021, 16:21
NECONSTITUTIONALITATE IN LEGEA POLITISTULUI – Decizie pe art. 583 alin. 4 teza I din Legea 360/2020 privind statutul politistului
-
C.C.R. 12 May 2021, 15:19
NECONSTITUTIONALITATE IN CPP – Motivarea Curtii Constitutionale privind sintagma „cu exceptia imprejurarilor care privesc existenta infractiunii” din art.52 alin.(3) din Codul de procedura penala
Comentarii
# Trimbiras M 29 March 2019 19:55 +3
# Adi Vali 29 March 2019 09:28 +7
# Murgoci Maria 28 March 2019 16:38 +6
# Vasile 28 March 2019 15:10 +2