UNJR ii solicita presedintelui Klaus Iohannis clarificari despre implicarea SRI in numirile din Justitie
Data: 04 August 2016, 14:25 | autor: C.G. | 0 comentarii | 1313 afisari
Uniunea Nationala a Judecatorilor din Romania, condusa de judecatorul Dana Girbovan (foto), a dat publicitatii, joi 4 august 2016, un comunicat de presa in care se arata ca UNJR i-a adresat o scrisoare presedintelui Klaus Iohannis prin care ii solicita acestuia „sa clarifice public in baza carei legi Serviciul Roman de Informatii face verificari prealabile numirilor politice sau candidatilor pentru functiile de conducere in sistemul judiciar, atat de la parchete, cat si de la instante, inclusiv in cazul candidatilor pentru Inalta Curte de Casatie si Justitie”.
Comunicatul UNJR:
„Uniunea Nationala a Judecatorilor din Romania i-a cerut presedintelui Klaus Iohannis pe data de 4 august sa clarifice public in baza carei legi Serviciul Roman de Informatii face verificari prealabile numirilor politice sau candidatilor pentru functiile de conducere in sistemul judiciar, atat de la parchete, cat si de la instante, inclusiv in cazul candidatilor pentru Inalta Curte de Casatie si Justitie.
Clarificarile sunt solicitatate dupa ce, pe data de 29 iulie, Presedintele Iohannis a transmis un punct de vedere mai multor site-uri in care a afirmat, 'fara echivoc si categoric, ca 'statul de drept este functional' in Romania, iar declaratiile celor care pun sub semnul intrebarii acest lucru 'sunt lipsite de credibilitate', deoarece sunt facute de 'persoane puse sub invinuire sau trimise in judecata''.
'Exact genul acesta de raspuns, care discrediteaza orice critici, in loc sa raspunda obiectiv si motivat la acestea, arata ca statul de drept in Romania nu e functional la parametrii democratici', au spus judecatorii.
Acestia au explicat ca 'statul de drept este statul in care nu doar cetatenii, ci si institutiile statului se supun legii. Mai mult, intr-un stat de drept functional, cei care conduc institutiile sunt obligati sa dea socoteala in fata oricarui cetatean cu privire la activitatea lor, sa raspunda oricaror critici formulate si sa verifice orice posibile abateri de la lege.'
'Acesta e motivul pentru care Constitutia, pe de o parte, garanteaza dreptul la libera exprimare si la petitionare al cetatenilor, iar, pe de alta, obliga institutiile sa raspunda petiilor si reclamatiilor venite de la cetateni', au aratat judecatorii.
Rolul constitutional al presedintelui este de a veghea 'la respectarea Constitutiei si la buna functionare a autoritatilor publice'.
Aceasta 'nu e o activitate pasiva de a sta si doar privi, asteptand 'rezultate pozitive', in timp ce respingeti apriori orice critici aduse autoritatilor publice', se arata in scrisoare.
'Spunand ca sunteti increzator in ceea ce fac institutiile, fara sa fi facut o verificare prealabila a reclamatiilor primite, oferiti inca o dovada ca statul de drept nu functioneaza in Romania in parametrii necesari', au spus judecatorii.
Statul de drept se fundamenteaza pe echilibrul si controlul reciproc intre puterile statului – 'checks and balance' – ceea ce presupune ca o institutie o controleaza pe alta, astfel incat orice abuz de putere sa fie din timp identificat si corectat.
'In timp ce dumneavoastra priviti neimplicat si asteptati, institutii ale statului isi desfasoara activitatea – conform celor spuse de dumneavoastra – fara a fie supuse vreunui control, pe motiv ca cei care reclama nereguli nu ar fi credibili', sustin judecatorii.
'Lipsa de dezbatere si analiza critica a activitatii institutiilor este cea care le vulnerabilizeaza. Modul in care o institutie se raporteaza la critici, modul in care se auto-verifica si isi cenzureaza propriile actiuni, dau masura functionalitatii sale din perspectiva respectarii statului de drept', au mai spus acestia.
'Fara dezbateri, fara critica, nici o administratie si nici o tara nu poate avea success si nici o republica nu poate supravietui' a spus presedintele american JF Kennedy.
'Aceste cuvinte au ramas in memoria colectiva ca fiind definirea conditiei libertatii, a democratiei, a statului de drept', s-a spus in scrisoare.
Judecatorii sustin ca 'statul de drept este functional doar atunci cand liderii institutiilor inteleg importanta criticilor, a semnalarii derapajelor si raspund direct acestor critici, aratand ca au luat nota de ele si incearca sa le rezolve ori explicand de ce problemele ridicate nu sunt reale'.
'Faptul ca dumneavoastra decretati ca statul de drept e functional nu este un raspuns care aduce lumina in cazul afirmatiilor deosebit de grave facute in spatiul public despre implicarea SRI-ului in justitie', au spus judecatorii.
Magistratii afirma ca 'atunci cand cetateni ai acestei tari se plang de abuzuri ale unor institutii ale statului, acestea trebuie investigate cu toata seriozitatea de cei abilitati, deoarece numai in felul acesta statul, numit 'de drept', poate arata ca e functional in a garanta respectarea drepturilor propriilor cetateni'.
Faptul ca persoanele ce ridica probleme legate de buna functionare a statului sunt cercetate penal este irelevant, ancheta penala neanuland drepturile constitutionale ale celor vizati de aceasta, se arata in scrisoare.
'Daca am urma logica dumneavoastra, nici denunturile celor deja condamnati, unii aflati deja in detentie, nu ar trebui anchetate ori luate in serios de DNA, deoarece persoanele care le-au facut sunt deja condamnate, ca atare denunturile ar fi lipsite de credibilitate', afirma judecatorii.
Persoanele a caror cuvant 'il discreditati pe motiv ca sunt 'puse sub invinuire sau trimise in judecata' se bucura inca de prezumtia de nevinovatie, un drept garantat constitutional si care e fundamental intr-o democratie construita, prin definitie, pe garantaterea drepturilor si libertatilor individuale', mai sustin magistratii.
'Faptul ca din pozitia de Presedinte al Romaniei desconsiderati drepturi fundamentale ale cetatenilor si anulati dreptul lor de a reclama disfunctionalitati ale statului este un semnal deosebit de negativ pe care statul roman si dumneavoastra il transmiteti propriilor cetateni si partenerilor Romaniei', au mai spus judecatorii.
In lumina celor declarate public in perioada actuala de mai multi actuali sau fosti oficiali ai statului, judecatorii au reiterat la final solicitarea Presedinlui Klaus Iohannis sa clarifice public in baza carui temei legal SRI face verificari prealabile numirilor politice sau candidatilor pentru functiile de conducere in sistemul judiciar, inclusiv in cazul candidatilor pentru Inalta Curte de Casatie si Justitie.
'Un stat in care serviciile secrete sunt implicate in numirile in functii publice si in justitie nu poate fi considerat stat de drept, cu atat mai mult stat de drept functional', si-au concluzionat scrisoarea judecatorii”.
Scrisoarea:
„Stimate Domnule Presedinte Iohannis,
Pentru a dovedi ca intr-adevar statul de drept este functional in Romania, asa cum ati afirmat recent, va solicitam sa clarificati public in baza carei legi Serviciul Roman de Informatii face verificari prealabile numirilor politice sau candidatilor pentru functiile de conducere in sistemul judiciar, atat de la parchete, cat si de la instante, inclusiv in cazul candidatilor pentru Inalta Curte de Casatie si Justitie.
Va solicitam sa clarificati aceste lucruri public dupa ce, pe data de 29 iulie, ati transmis un punct de vedere mai multor site-uri in care ati afirmat, fara echivoc si categoric, ca 'statul de drept este functional' in Romania, iar declaratiile celor care pun sub semnul intrebarii acest lucru 'sunt lipsite de credibilitate', deoarece sunt facute de 'persoane puse sub invinuire sau trimise in judecata'.
Exact genul acesta de raspuns, care discrediteaza orice critici, in loc sa raspunda obiectiv si motivat la acestea, arata ca statul de drept in Romania nu e functional la parametrii democratici.
Statul de drept este statul in care nu doar cetatenii, ci si institutiile statului se supun legii. Mai mult, intr-un stat de drept functional, cei care conduc institutiile sunt obligati sa dea socoteala in fata oricarui cetatean cu privire la activitatea lor, sa raspunda oricaror critici formulate si sa verifice orice posibile abateri de la lege.
Acesta e motivul pentru care Constitutia, pe de o parte, garanteaza dreptul la libera exprimare si la petitionare al cetatenilor si, pe de alta, obliga institutiile sa raspunda petiilor si reclamatiilor venite de la cetateni.
Rolul constitutional pe care il aveti ca Presedinte, de a veghea 'la respectarea Constitutiei si la buna functionare a autoritatilor publice', nu e o activitate pasiva de a sta si doar privi, asteptand 'rezultate pozitive', in timp ce respingeti apriori orice critici aduse autoritatilor publice.
Spunand ca sunteti increzator in ceea ce fac institutiile, fara sa fi facut o verificare prealabila a reclamatiilor primite, oferiti inca o dovada ca statul de drept nu functioneaza in Romania in parametrii necesari.
Statul de drept se fundamenteaza pe echilibrul si controlul reciproc intre puterile statului – 'checks and balance' – ceea ce presupune ca o institutie o controleaza pe alta, astfel incat orice abuz de putere sa fie din timp identificat si corectat.
In timp ce dumneavoastra priviti neimplicat si asteptati, institutii ale statului isi desfasoara activitatea – conform celor spuse de dumneavoastra – fara a fie supuse vreunui control, pe motiv ca cei care reclama nereguli nu ar fi credibili. Lipsa de dezbatere si analiza critica a activitatii institutiilor este cea care le vulnerabilizeaza. Modul in care o institutie se raporteaza la critici, modul in care se auto-verifica si isi cenzureaza propriile actiuni, dau masura functionalitatii sale din perspectiva respectarii statului de drept.
'Fara dezbateri, fara critica, nici o administratie si nici o tara nu poate avea success si nici o republica nu poate supravietui' a spus presedintele american JF Kennedy. Aceste cuvinte au ramas in memoria colectiva ca fiind definirea conditiei libertatii, a democratiei, a statului de drept.
Statul de drept este functional doar atunci cand liderii institutiilor inteleg importanta criticilor, a semnalarii derapajelor si raspund direct acestor critici, aratand ca au luat nota de ele si incearca sa le rezolve ori explicand de ce problemele ridicate nu sunt reale.
Faptul ca dumneavoastra decretati ca statul de drept e functional nu este un raspuns care aduce lumina in cazul afirmatiilor deosebit de grave facute in spatiul public despre implicarea SRI-ului in justitie.
Atunci cand cetateni ai acestei tari se plang de abuzuri ale unor institutii ale statului, acestea trebuie investigate cu toata seriozitatea de cei abilitati, deoarece numai in felul acesta statul, numit 'de drept', poate arata ca e functional in a garanta respectarea drepturilor propriilor cetateni.
Este irelevant faptul ca persoanele ce ridica probleme legate de buna functionare a statului sunt cercetate penal, ancheta penala neanuland drepturile constitutionale ale celor vizati de aceasta.
Daca am urma logica dumneavoastra, nici denunturile celor deja condamnati, unii aflati deja in detentie, nu ar trebui anchetate ori luate in serios de DNA, deoarece persoanele care le-au facut sunt deja condamnate, ca atare denunturile ar fi lipsite de credibilitate.
Mai mult, persoanele a caror cuvant il discreditati pe motiv ca sunt 'puse sub invinuire sau trimise in judecata' se bucura inca de prezumtia de nevinovatie, un drept garantat constitutional si care e fundamental intr-o democratie construita, prin definitie, pe garantaterea drepturilor si libertatilor individuale.
Faptul ca din pozitia de Presedinte al Romaniei desconsiderati drepturi fundamentale ale cetatenilor si anulati dreptul lor de a reclama disfunctionalitati ale statului este un semnal deosebit de negativ pe care statul roman si dumneavoastra il transmiteti propriilor cetateni si partenerilor Romaniei.
In lumina celor declarate public in perioada actuala de mai multi actuali sau fosti oficiali ai statului, e imperativ sa clarificati public in baza carui temei legal Serviciul Roman de Informatii face verificari prealabile numirilor politice sau candidatilor pentru functiile de conducere in sistemul judiciar, atat de la parchete, cat si de la instante, inclusiv in cazul candidatilor pentru Inalta Curte de Casatie si Justitie.
Un stat in care serviciile secrete sunt implicate in numirile in functii publice si in justitie nu poate fi considerat stat de drept, cu atat mai mult stat de drept functional.
Cu stima,
Judecator Dana Girbovan
Presedinte”.
PORTAL JURISPRUDENTA RELEVANTA
-
C.C.R. 16 November 2023, 10:53
MOTIVAREA CCR PE CUMULUL PENSIEI CU SALARIUL – Decizia 521/2023: “Legea criticata conditioneaza dreptul la pensie de neexercitarea dreptului la munca, limitandu-l pana la anihilare”
-
RECURSURI IN INTERESUL LEGII 23 September 2022, 14:32
EXECUTAREA SILITA – Recursul in interesul legii, admis de ICCJ
-
RECHIZITORII 24 August 2022, 17:13
NOUL RECHIZITORIU DIN DOSARUL REVOLUTIEI – „Militarii l-au recunoscut pe Iliescu Ion ca fiind noul sef de stat si de guvern, noul comandant suprem al Fortelor Armate Romane”
-
HOTARARI CIVILE 22 August 2022, 11:13
TAXA JUDICIARA DE TIMBRU - Decizia ICCJ 71/2022
-
C.C.R. 11 August 2022, 18:08
REGIMUL JURIDIC AL CONTRAVENTIILOR - Decizia CCR 365/2022
-
CONTENCIOS 28 July 2022, 09:46
COMPETENTA INSTANTEI – Solutia Inaltei Curti
-
RECURSURI IN INTERESUL LEGII 26 July 2022, 11:40
SOLUTIA DE CLASARE. Inalta Curte a lamurit problema
-
C.C.R. 21 July 2022, 14:16
STATUTUL FUNCTIONARILOR PUBLICI – Exceptie admisa la CCR
-
RECURSURI IN INTERESUL LEGII 15 July 2022, 12:39
SPORURILE BUGETARILOR – Decizia ICCJ dupa sesizarea procurorului general
-
HOTARARI CIVILE 13 July 2022, 18:17
VOUCHERELE DE VACANTA. Apel respins
-
HOTARARI CIVILE 08 July 2022, 14:51
VARSTA DE PENSIONARE – Dezlegare de drept a Inaltei Curti
-
RECURSURI IN INTERESUL LEGII 28 June 2022, 15:58
BANII MAGISTRATILOR – A fost admisa sesizarea Procurorului General
-
RECURSURI IN INTERESUL LEGII 24 June 2022, 11:33
CODUL DE PROCEDURA CIVILA – Recurs in interesul legii
-
C.C.R. 23 June 2022, 15:48
LEGEA PENTRU COMBATEREA EVAZIUNII - CCR a dat verdictul
-
HOTARARI CIVILE 22 June 2022, 13:03
LEGEA INSOLVENTEI – Dezlegare de drept a Inaltei Curti. Decizia
-
C.C.R. 17 June 2022, 11:22
PENSIILE SPECIALE – Decizia prin care CCR a declarat legea neconstitutionala
-
C.C.R. 03 December 2021, 20:57
ART. 88 CPP – Sesizare admisa de CCR: “Dispozitiile art. 88 alin. (2) lit. b) din Codul de procedura penala sunt constitutionale in masura in care...”
-
C.C.R. 04 November 2021, 13:24
DECIZIA CCR PE STAREA DE ALERTA – Hotararea Parlamentului nr.5/2020 este neconstitutionala
-
C.C.R. 27 October 2021, 10:19
OBIECTIA PRESEDINTELUI, ADMISA DE CCR – Modificarea art. 369 din Legea 286/2009 privind Codul penal
-
HOTARARI CIVILE 25 October 2021, 16:44
DEZLEGARE CHESTIUNE DE DREPT – Decizia ICCJ dupa sesizarea Tribunalului Bucuresti
-
C.C.R. 25 October 2021, 16:21
NECONSTITUTIONALITATE IN LEGEA POLITISTULUI – Decizie pe art. 583 alin. 4 teza I din Legea 360/2020 privind statutul politistului
-
C.C.R. 12 May 2021, 15:19
NECONSTITUTIONALITATE IN CPP – Motivarea Curtii Constitutionale privind sintagma „cu exceptia imprejurarilor care privesc existenta infractiunii” din art.52 alin.(3) din Codul de procedura penala
Adauga comentariu
DISCLAIMER
Mesajele cu continut indecent nu vor fi postate. Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi regulamentul: Termeni legali si Conditii