UNELTIRE CONTRA ORDINII SOCIALE (Art. 209 CP). ANULAREA CONDAMNARII LOTULUI CORNELIU COPOSU – CSJ, decizia nr. 1332/10.05.1995: „In perioada 1935-1947, inculpatii au intreprins actiuni pe plan organizatoric si publicistic, insa toate s-au inscris in cadrul programului PNT (...) au criticat activitatea desfasurata de guvern si alte formatiuni politice in scopul apararii fiintei nationale a poporului roman, a respectarii drepturilor si intereselor fundamentale ale acestuia”

Prin decizia penala nr. 1332/10.05.1995 pronuntata in dosarul nr. 440/1994, Curtea Suprema de Justitie-Sectia penala a admis recursul in anulare declarat de procurorul general al Parchetului de pe langa Curtea Suprema de Justitie impotriva sentintei nr. 876/16.07.1955 a Tribunalului Militar Teritorial Bucuresti si a deciziilor nr. 1847/13.10.1955 si nr. 2185/19.11.1955 emise de Tribunalul Militar pentru Unitatile Ministerului Afacerilor Interne, privind pe inculpatii Constantin Hagea (secretar general adjunct al organizatiei Partidului National Taranesc din Ardeal si Banat, director la ziarul „Ardealul” si redactor la ziarul „Dreptatea”), Corneliu Coposu (secretar particular al lui Iuliu Maniu si secretar general adjunct al Clubului central al Partidului National Taranesc) si Ioan Domocos (vicepresedinte al Partidului National Taranesc-Bihor si secretar general al Asociatiei Ardelenilor din Bucuresti), a casat hotararile si a dispus achitarea inculpatilor, precum si inlaturarea pedepsei complementare a confiscarii totale a averii.

Decizia nr. 1332/10.05.1995. Curtea Suprema de Justitie-Sectia penala

pres. Gabriel IONESCU

jud. Maria COCA-COZMA

jud. Dorin SABAU

Faptele deduse judecatii: uneltire contra ordinii sociale - art. 209 pct. III Cod penal anterior; activitate intensa contra clasei muncitoare - art. 193 Cod penal anterior; instigare publica - art. 327 alin. (3) Cod penal anterior.

Solutia: „Admite recursul in anulare declarat de procurorul general impotriva sentintei nr. 876 din 16 iulie 1955 a Tribunalului Militar Teritorial Bucuresti si a deciziilor nr. 1847 din 13 octombrie 1955 si nr. 2185 din 19 noiembrie 1955 ale Tribunalului Militar pentru Unitatile Ministerului Afacerilor Interne privind pe inculpatii Hagea Constantin, Coposu Corneliu si Domocos Ioan.

Caseaza hotararile atacate si, in baza art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. d) Cpp, achita pe:

-inculpatul Hagea Constantin pentru crima de uneltire contra ordinii sociale prevazuta de art. 209 pct. III din codul penal anterior si pentru crima de activitate intensa contra clasei muncitoare prevazuta de art. 193/0 alin. (3) din Codul penal anterior;

-inculpatul Coposu Corneliu pentru crima de activitate intensa contra clasei muncitoare prevazuta de art. 193/1 alin. (3) din Codul penal anterior;

-inculpatul Domocos Ioan pentru delictul de instigare publica prevazuta de art. 327 alin. (3) din Codul penal anterior.

Inlatura pedeapsa complementara a confiscarii averii inculpatilor.

Onorariul aparatorilor desemnati din oficiu in cuantum de 30.000 lei pentru fiecare intimat inculpat vor fi suportate din fondul Ministerului Justitiei. Pronuntata in sedinta publica, azi 10 mai 1995”.

>>Decizia nr. 1332/10.05.1995, pronuntata de Curtea Suprema de Justitie-Sectia penala, in dosarul nr. 440/1994

Extras din decizie:

„Din analiza acestor probe rezulta, neindoielnic, ca inculpatii Hagea Constantin si Coposu Corneliu, in perioada anilor 1935-1947, in functiile pe care le-au ocupat, au intreprins o serie de actiuni pe plan organizatoric si publicistic, insa toate s-au inscris in cadrul statutului, programului si strategiei Partidului National Taranesc, iar acolo unde s-a impus, in aceleasi limite, au criticat activitatea desfasurata de guvern si alte formatiuni politice, in scopul apararii fiintei nationale a poporului roman, a respectarii drepturilor si intereselor fundamentale ale acestuia.

Astfel, in articolul 'Lozinci Transilvane', inculpatul Corneliu Coposu a afirmat ca 'politica nationala defensiva a romanilor din Ardeal este impletita de mari lozinci calauzitoare, care lumineaza intreaga noastra existenta', dar, prin aceasta, nu a inteles, dupa cum afirma in declaratii, sa introduca vrajba intre minoritatile narionale si natiunea romana, ci i-a chemat pe toti la actiuni comune, pentru reintregira neamului (fila 61, volumul II).

Aceeasi atitudine se regaseste si in Conferinta pe care inculpatul Coposu Corneliu a tinut-o la posturile de radio in ziua de 22 septembrie 1944, in cadrul emisiunii 'Ora Ardealului' (fila 68, volumul II).

In articolul intitulat 'Maresalul', inculpatul Coposu Corneliu, de asemenea, nu a facut altceva decat sa-si exprime admiratia fata de Ion Antonescu, sustinand ca 'Maresalul a dezrobit, prin foc si sange, Romania de la Rasarit' (fila 97, volumul II).

Nici cuvantarea aceluiasi inculpat la 'Marea intrunire a Organziatiei muncitorilor Partidului National Taranesc din Capitala', prin care si-a exprimat opinia in legatura cu pregatirea si infaptuirea actului de la 23 august 1944, nu poate fi caracterizata ca reprezentand o actiune contra intereselor clasei muncitoare si miscarii revolutionare din Romania, intrucat din continutul sau nu rezulta acest lucru (fila 95, volumul II).

Afirmatia inculpatului din articolul 'Datoria guvernului este sa fixeze, fara amanare, data alegerilor', in sensul ca, prin hotararile Conferintei de la Moscova, s-a reinstaurat in Romania libertata politica, pe care guvernul prezidat de Petru Groza 'se incapataneaza s-o refuze majoritatii covarsitoare a cetatenilor tarii', ca si articolul 'De vorba cu un comunist', nu pot fi caracterizate ca acte ostile clasei muncitoare, sau de natura sa puna in pericol forma de guvernamant ori siguranta statului, deoarece ele vizeaza unele critici aduse partidului de guvernamant, si nicidecum clasei muncitoare (fila 103, volumul II).

In ceea ce priveste lucrarea intitulata 'Calendarul Ardealului 1943', intocmita de inculpatii Hagea Constantin si Coposu Corneliu impreuna cu Iliesiu Justin, dedicata celor 'care au zidit Romania Mare de ieri si celor care vor implini Romania Mare de maine', este, de asemenea, un act care nu a prejudiciat si nu prejudiciaza pe nimeni si cu atat mai grav sa intruneasca elementele constitutive ale vreunei infractiuni.

Dupa arestarea conducatorilor Partidului National Taranesc, cand acest partid a fost scos in afara legii, inculpatul Hagea Constantin, impreuna cu altii, cu stirea celor doi inculpati, a alcatuit, intr-adevar, 'Comisia interimara', care a avut misiunea de a inlocui temporar aceasta formatiune politica, pana la reorganizarea si recunoasterea prin lege a doctrinei sale, insa, in afara unei propagande, nu s-au conceput ori intreprins masuri care sa puna in pericol forme de guvernamant, oranduirea social-economica instaurata sau securitatea statului.

Inculpatul Hagea Constantin a aratat ca, dupa constituirea 'Comisiei interimare', la interval de 2-3 luni, se intalneau in diferite locuri si discutau probleme in legatura cu evenimentele politice din perioada respectiva, insa nu au luat masuri practice de intensificare a activitatii.

De altfel, inculpatii au constituit doar ajutoare pentru cei aflati in inchisori, iar Hagea Constantin a scris un manifest, impreuna cu coinculpatul Domocos Ioan, pe care, dupa ce l-a multiplicat in 30-40 de exemplare, l-a publicat, toate acestea in speranta ca Partidul National Taranesc va fi recunoscut si isi va continua activitatea in sistemul pluripartidismului de pana atunci, cu exceptia unor perioade de dictatura (filele 15-60, volumul II).

Prin aceasta activitate, inculpatii, asa cum au sustinut, nu au urmarit sa actioneze clandestin, ci, dimpotriva, in mod public, cerand punerea in libertate a lui Iuliu Maniu, presedintele Partidului National Taranesc, a ziaristului Boila Zaharia, trimitand in acest scop diverse memorii primului ministru ori unor persoane din strainatate (filele 44, 50, 60, volumul II).

Prin alte materiale, date publicitatii, inculpatii Hagea Constantin si Coposu Corneliu, in declaratiile lor, au sustinut ca 'urmareau sa justifice teza national-taranista si, totodata, sa combata teza comunista', acceptand chiar o eventuala imbunatatire a situatiei politice din tara, dar nu prin actiuni violente (filele 97-98, volumul II, 202-253, volumul I).

Prin urmare, din probele administrate, rezulta ca nu sunt intrunite toate elementele constitutive ale infractiunilor savarsite de inculpati.

In ceea ce priveste crima de uneltire contra ordinii sociale, prevazute de art. 209 pct. III din Codul penal anterior, este cert ca actiunea inculpatului Hagea Constantin, in sensul constituirii 'Comisiei interimare', nu a avut ca scop initierea ori reluarea activitatii Partidului National Taranesc, ci doar stabilirea unor legaturi cu reprezentantii Puterilor Aliate (SUA si Anglia), in vederea ajutorarii persoanelor arestate.

Totodata, inculpatul a avut convingerea ca, ulterior, partidul va putea functiona in spiritul pluripartidismului, neexistand nici o dovada ca a urmarit schimbarea, prin violenta, a formei de guvernamant.

In legatura cu infractiunea prevazuta de art. 193/1 alin. (3) din Codul penal anterior, inculpatii, prin articolele publicate in ziarele 'Ardealul' si 'Dreptatea', nu au urmarit sa actioneza impotriva clasei muncitoare si miscarii revolutionare, dimpotriva, in mai multe randuri ei au scris in favoarea muncitorilor.

De altfel, Coposu Corneliu a incercat sa-si dovedeasca nevinovatia propunand ca martori personalitati ale vietii publice si politice, dar instanta de fond, care urmarea o condamnare 'exemplara', a refuzat audierea martorilor Mihail Beniuc, Teofil Bugnariu, Zaharia Stancu, Tudorel Bugnariu si Tudor Teodorescu-Braniste, desi acestia cunosteau activitatea democratica si antifascista a inculpatului (fila 42, volumul IV).

Oricum, cerintele textului de lege mentionat nu erau realizate, intrucat articolele aparute in ziarul 'Dreptatea' si celelalte publicatii releva activitatea democratica a inculpatilor, iar Coposu Corneliu, in functia de secretar general adjunct al Partidului National Taranesc, nu a fost reprezentantul unei organizatii politice 'reactionare', cum in mod tendentios au retinut instantele.

De altfel, martorii Soreanu Henri si Moldoveanu Gheorghe au relevat, in fata instantei, activitatea democratica a inculpatilor Hagea Constantin si Coposu Corneliu, care, in perioada 1942-1944, au luat atitudine impotriva lui Hitler (filele 76 si 77, volumul IV).

De asemenea, martorul Carandino Nicolae, director la ziarul 'Dreptatea', a relatat ca 'ziaristul Coposu Corneliu a desfasurat o activitate democratica, criticand doar pe unii conducatori ai Partidului Comunist' (filele 45 si 46, volumul II).

Pe de alta parte, semnificativa este imprejurarea ca inculpatul Coposu Corneliu a fost arestat la 14 iulie 1947, si pana in aprilie 1955 nu s-a dispus trimiterea in judecata, ceea ce denota ca nu existau probe impotriva sa.

In sfarist, inculpatul Domocos Ioan, prin multiplicarea unui manifest intitulat 'Frati Romani', nu a urmarit schimbarea formei de guvernamant, iar prin difuzarea acestuia, nu se putea realiza un pericol pentru siguranta statului, nefiind indeplinita latura subiectiva a infractiunii prevazute de art. 327 alin. (3) din Codul penal anterior.

Dimpotriva, in acest manifest se releva starea dezastruoasa a Romaniei, conditia precara a muncitorilor, precum si ingrijorarea manifestata de inculpati in legatura cu arestarea lui Iuliu Maniu si a celorlalti fruntasi ai Partidului National Taranesc in conditiile politicii prosovietice promovate de Petru Groza si Ana Pauker (filele 202, 205, volumul I).

Cum vinovatia inculpatilor nu era dovedita, instanta de fond a motivat hotararea pe baza unor argumente politice, denaturand adevarul, sustinand ca la 23 august 1944 pana in anul 1947 Partidul National Taranesc 's-a transformat intr-un partid fascist, care a luptat impotriva clasei muncitoare' si ca la randul lor 'acuzatii, vechi taranisti, crescuti in ideologia reactionara nationalista a lui Maniu, urasc de moarte dictatura proletariatului' (fila 95, volumul IV).

Este evident ca, in atare situatie, apeland la argumente politice, instantele nu au mai analizat probele administrate, care atestau nevinovatia inculpatilor”.