UNBR. Proiect de directiva europeana vizand respectarea prezumtiei de nevinovatie, inclusiv in comunicarile autoritatilor publice catre mass-media

Uniunea Nationala a Barourilor din Romania a dat publicitatii, vineri 27 noiembrie 2015, un comunicat de presa privind propunerea de directiva a Parlamentului European si a Consiliului privind consolidarea anumitor aspecte ale prezumtiei de nevinovatie si ale dreptului de a fi prezent la proces in cadrul procedurilor penale.

Potrivit propunerii de directiva, care urmeaza sa fie supusa aprobarii Parlamentului European intr-o viitoare sesiune plenara, statele membre ale UE vor fi obligate sa ia masuri pentru a se asigura ca autoritatile publice nu se refera la persoanele suspectate sau acuzate ca fiind vinovate „inainte ca vinovatia acestor persoane sa fie dovedita conform legii”.

Comunicatul UNBR:

„Propunerea de directiva a Parlamentului European si a Consiliului privind consolidarea anumitor aspecte ale prezumtiei de nevinovatie si ale dreptului de a fi prezent la proces in cadrul procedurilor penale

La data de 10 noiembrie 2015, Comisia pentru libertati civile a Parlamentului European a aprobat un acord al negociatorilor Parlamentului si ai Consiliului privind noi norme europene pentru a se asigura ca dreptul de a fi prezumat nevinovat pana la proba contrara in cadrul procedurilor penale este respectat in intreaga Uniune Europeana. Acest acord, s-a concretizat intr-un text final de compromis privind propunerea de directiva a Parlamentului European si a Consiliului privind consolidarea anumitor aspecte ale prezumtiei de nevinovatie si ale dreptului de a fi prezent la proces in cadrul procedurilor penale.

Textul, care urmeaza sa fie supus aprobarii Parlamentului European intr-o viitoare sesiune plenara, dupa parcurgerea procedurilor de adoptare a directivelor, contine mai multe amendamente referitoare la modul in care va trebui respectata prezumtia de nevinovatie, atat in declaratiile publice ale autoritatilor cu privire la persoane aflate in diferite proceduri penale, cat si cu privire la prezentarea in mass-media a acestora.

Potrivit propunerii de directiva, statele membre vor fi obligate sa ia masuri pentru a se asigura ca autoritatile publice nu se refera la persoanele suspectate sau acuzate ca fiind vinovate 'inainte ca vinovatia acestor persoane sa fie dovedita conform legii'.

Autoritatile nationale vor trebui sa se abtina de la prezentarea persoanelor suspectate sau acuzate ca fiind vinovate, in instanta sau in public, 'prin utilizarea de masuri de constrangere fizica', cum ar fi catuse, boxe, lanturi, cu exceptia cazurilor in care asemenea masuri sunt necesare din ratiuni de securitate.

Conform textului final de compromis al propunerii de directiva privind consolidarea anumitor aspecte ale prezumtiei de nevinovatie si ale dreptului de a fi prezent la proces in cadrul procedurilor penale, rezultat , publicat pe site-ul Consiliului Uniunii la 29 octombrie 2011, 'Prezumtia de nevinovatie este incalcata daca declaratiile publice, date de catre autoritatile publice, sau deciziile judiciare, altele decat cele privind stabilirea vinovatiei, se refera la persoana suspectata sau acuzata ca fiind vinovata, fara ca vinovatia acestor persoane sa fi fost in prealabil dovedita in conformitate cu legea. Astfel de declaratii si decizii judiciare nu ar trebui sa reflecte o opinie potrivit careia persoana este vinovata…'. (pct.13)

Fata de proiectul initial, noul text extinde aria autoritatilor publice obligate sa se abtina de la declaratii ce prezuma vinovatia. Sintagma 'declaratii publice facute de catre autoritatile publice' trebuie inteleasa ca fiind orice afirmatie care se refera la o infractiune si care provine fie de la o autoritate implicata in procesul penal cu privire la aceasta infractiune (cum ar fi autoritatile judiciare, de politie si alte autoritati competente in aplicarea legii) sau de la o alta autoritate publica (cum ar fi ministri si alti functionari publici), intelegandu-se ca acest lucru nu aduce atingere legislatiei nationale in ceea ce priveste imunitatea. (pct. 13a)

De asemenea, in noul text se precizeaza ca obligatia de a nu se referi la persoanele suspectate sau acuzate ca fiind vinovate nu ar trebui sa impiedice autoritatile publice de la difuzarea publica de informatii privind proceduri penale, atunci cand acest lucru este strict necesar, din motive legate de urmarirea penala (cum ar fi prezentarea materialulului video, pentru ca publicul sa ajute la identificarea pretinsului autor al infractiunii) sau pentru interesul public (de exemplu, atunci cand, din motive de siguranta, sunt furnizate informatii pentru a locuitorii unei zone afectate de o de o presupusa infractiune contra mediului sau atunci cand organele de urmarire penala sau alta autoritate competenta furnizeaza informatii obiective cu privire la procedura penala, in scopul de a preveni perturbarea ordinii publice). Utilizarea unor astfel de motive ar trebui sa se limiteze la situatiile in care acest lucru este rezonabil si proportional, luand in considerare toate interesele. In orice caz, modul si contextul in care este difuzata informatia nu trebuie sa creeze impresia ca persoana este vinovata inainte ca vinovatia acesteia sa fi fost dovedita in conformitate cu legea. (pct. 13b)

Dupa punctul 13 b al propunerii de directiva s-a introdus un text nou (13b2), conform caruia statele membre ar trebui sa ia masuri adecvate pentru a asigura ca, atunci cand furnizeaza informatii catre mass-media, autoritatile publice nu se refera la persoanele suspectate sau acuzate ca fiind vinovate inainte ca vinovatia acestor persoane sa fi fost dovedita conform legii. in acest scop, statele membre ar trebui sa informeze autoritatile publice cu privire la importanta de a avea in vedere respectarea prezumtiei de nevinovatie atunci cand furnizeaza sau divulga informatii catre mass-media. Acest lucru nu ar trebui sa aduca atingere legislatiei nationale privind protectia libertatii presei si a altor mijloace media.

Se precizeaza ca autoritatile competente ar trebui sa se abtina de la prezentarea persoanelor suspectate sau acuzate ca fiind vinovate, in instanta sau in public, prin utilizarea unor masuri de constrangere fizica, cum ar fi catusele, cutii de sticla, boxe, lanturi, cu exceptia cazului in utilizarea unor astfel de masuri este necesara din motive specifice cazului, precum cele legate de securitate, inclusiv pentru a preveni persoanele suspectate sau acuzate de a-si face rau sau a-i vatama pe altii ori de a preveni distrugerile ori contactul cu alte persoane, cum ar fi martori sau victime. Totodata, in cazul in care este practic posibil, autoritatile competente ar trebui sa se abtina de la prezentarea persoanelor suspectate sau acuzate in instanta sau in public in timp ce poarta uniforme de inchisoare, pentru a se evita impresia ca aceste persoane sunt vinovate (pct. 13c si 13d).

De remarcat ca in forma finala a propunerii de directiva s-a renuntat la dispozitiile conform carora statele membre ar trebui sa ia masurile necesare de protectie impotriva declaratiilor publice de vinovatie, anterioare condamnarii, prin punerea in aplicare a unor reglementari adecvate privind sfidarea curtii cu scopul de a se asigura ca jurnalistii si mass-media nu pot aduce atingere procedurilor si ar trebui sa promoveze adoptarea de coduri de practica etica in cooperarea cu mass-media. In plus, statele membre ar trebui sa desfasoare anchete independente cu privire la orice scurgeri de informatii din cadrul procedurilor penale catre public. (forma initiala a pct. 13c)

Desi nu se mentioneaza nicaieri – in documentele de procedura ale acestei propuneri de directiva, publicate de Parlamentul European – care este ratiunea renuntarii la dispozitia aratata mai sus, este foarte probabil ca aceasta sa fi fost asigurarea garantiilor libertatii de exprimare, printre care si protectia surselor de informatii, precum si tendinta legislatiei europene de a scoate din sfera penala abaterile de presa.

Proiectul privind noua directiva trebuie sa fie aprobat de catre plenul Parlamentului European, la o viitoare sesiune plenara. Odata ce directiva va fi fost aprobata in mod oficial de catre atat Parlamentul UE, cat si Consiliu, statele membre vor avea doi ani de la data publicarii in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene pentru a transpune directive in legislatia nationala”.

foto: av. Gheorghe Florea, presedinte al UNBR