UNBR, interviu cu judecatorul Daniela Pantazi, purtatorul de cuvant al CSM

Uniunea Nationala a Barourilor din Romania a dat publicitatii interviul acordat de judecatorul Daniela Pantazi, purtatorul de cuvant al Consiliului Superior al Magistraturii, departamentului de comunicare al UNBR, pe tema comunicarii magistratilor si a transparentei institutionale.

Interviul:

"Cu ocazia Zilei Europene a Avocatilor, care are ca tema centrala 'Libertatea de exprimare', Doamna Judecator Daniela Pantazi, purtatorul de cuvant al CSM, a avut amabilitatea sa acorde un interviu solicitat de departamentul de comunicare al UNBR si sa raspunda la intrebari legate de comunicarea magistratilor si provocarile acesteia intr-o perioada dominata de evolutia fara precedent a tehnologiei informatiilor.

1. Ne puteti spune cateva cuvinte despre evolutia comunicarii CSM, care sunt aspectele noi care au fost luate in considerare?

As spune ca la nivelul justitiei din Romania exista nenumarate oportunitati de comunicare si dorinta generala de eficientizare a comunicarii printr-o atitudine proactiva si transparenta in relatia cu societatea, cetatenii si mass-media.

Transparenta institutionala si comunicarea autentica se numara printre obiectivele prioritare de dezvoltare a sistemului judiciar si Consiliului Superior al Magistraturii.

In ziua de azi, statistic, unul din patru romani este la un moment dat parte intr-un proces. Probabil de aici si nevoia publicului larg de a cunoaste legile si procedurile, de a vedea rezultatele sistemului judiciar, de a-i cunoaste mai bine pe cei care infaptuiesc justitia, atat din punct de vedere profesional, cat si uman.

Intr-o societate in care tehnologia informatiei a luat o amploare nemaiintalnita, iar informatiile ne invadeaza din toate directiile, la nivelul CSM, instantelor si parchetelor am amplificat eforturile de informare si sensibilizare a publicului si presei cu privire la rolul si statutul justitiei, respectiv cauzele de interes public aflate in curs de solutionare. Urmarim ca mesajele noastre sa fie clare, sa raspunda nevoii de informare a opiniei publice, sa aiba un caracter constant si continuu si sa contribuie la cresterea nivelului increderii populatiei in sistemul judiciar.

Ca stat membru al UE, suntem obligati sa ne adaptam politicile de comunicare standardelor europene in materie. Potrivit acestora, procedurile judiciare si problemele privind administrarea justitiei sunt de interes public. Cu toate acestea, dreptul la informare, parte a libertatii de expresie, trebuie exercitat tinandu-se seama de limitele impuse de independenta justitiei si de exigentele dreptului la un proces echitabil. Este necesar sa gasim acel just echilibru intre dreptul publicului de a fi informat si drepturile fundamentale ale persoanelor implicate in desfasurarea unor proceduri judiciare.

Mai mult, constientizand tot mai profund ca justitia nu trebuie considerata doar o putere, o autoritate, ci un serviciu public in slujba cetateanului, de-a lungul celor peste zece ani de existenta independenta, institutiile judiciare si indeosebi magistratii care le compunem, am invatat nu doar despre ce si cum sa comunicam, ci mai ales de ce sa comunicam: pentru ca cetatenii sa cunoasca felul in care justitia functioneaza, pentru a le proteja drepturile si libertatile, pentru a aduce justitia mai aproape de cetatean, pentru a castiga increderea publicului ca in Romania avem un sistem judiciar performant si independent, conditii inerente statului de drept.

Am realizat ca o justitie facuta 'cu usile inchise' nu aduce nimanui beneficii, iar increderea publica in sistemul judiciar si in magistratii romani nu va deveni realitate fara asumarea independentei, deciziilor si managementului strategic al crearii imaginii publice.

Dincolo de orice strategii de comunicare insa, ceea ce creeaza cu adevarat imaginea publica a oricarui sistem judiciar este felul in care judecatorii si procurorii actioneaza in viata profesionala dar si personala zi de zi, integritatea si profesionalismul lor.

Este dincolo de evidenta ca numai un corp profesional judiciar integru poate transmite semnale ca societatea romaneasca se indreapta intr-o directie pe care cu totii ne-o dorim.

La ora actuala avem legi, regulamente, ghiduri si instrumente specifice adecvate pentru a comunica public eficient. Cu toate acestea, dinamica procedurilor judiciare in contextul noilor coduri, dar si evolutia continua a mijloacelor de comunicare reclama identificarea unor solutii inovatoare adaptate nevoii de comunicare a unei societati in continua transformare si a unor instrumente de informare mai puternice referitoare la functionarea sistemului judiciar.

In acest sens, continuam demersurile de crestere a transparentei in justitie prin actiuni ce vor transpune in practica obiectivele Strategiei de dezvoltare a sistemului judiciar pentru perioada 2015 – 2020. Dintre acestea amintesc elaborarea unei noi Strategii de comunicare a sistemului judiciar din Romania, evaluarea modului de comunicare si a elementelor de identitate vizuala promovate prin paginile web ale institutiilor judiciare, in special site-ul Consiliului Superior al Magistraturii, care se impune a fi modernizate prin cresterea gradului de accesibilitate, diversificarea modalitatilor online de informare a cetatenilor si actiuniinterprofesionale de formare in domeniul comunicarii.

2. In ultima vreme, odata cu diversificarea platformelor de comunicare in masa, tot mai multe persoane publice fac declaratii cu privire la functionarea justitiei, prin intermediul publicatiilor sau in social media (care imediat sunt preluate de publicatii). Tot mai frecvent, CSM constata ca prin astfel de declaratii, se aduce atingere independentei si impartialitatii sistemului judiciar. Care sunt criteriile de stabilire a afirmatiilor facute in mass media care aduc atingere independentei si impartialitatii justitiei?

Observam cu totii ca mijloacele traditionale de informare in masa nu mai detin monopolul asupra numarului si continutului informatiilor dislocate in spatiul public.

Spatiul virtual oferit de tehnologia informatiei este unul foarte generos si oricine se poate exprima cu privire la orice, depasindu-se de multe ori limitele rezonabile ale libertatii de exprimare. A aparut acea categorie a asa-numitilor 'jurnalisti cetateni', care au o putere nelimitata de a produce si raspandi in spatiul public virtual imagini sau informatii, inclusiv subversive, despre functionarea sistemului judiciar.

Astfel de opinii sunt emise in mod constant in spatiul public virtual, fie prin postarea pe bloguri, fie prin intermediul platformelor de socializare, de catre influenti oameni politici. Unii dintre acestia, desi au intrat in vizorul justitiei, se bucura in continuare de o anumita cota de credibilitate in randul opiniei publice. Aceste atitudini pot genera consecinte ce anterior dezvoltarii tehnologiei mentionate nu puteau fi imaginate, cu privire la justitie, instante, parchete, dar mai ales cu privire la magistratii care le compun, rezultatul fiind formarea unei perceptii negative asupra sistemului judiciar.

Este important de aflat pentru sistem in ce masura poate acesta sa genereze subiectele de dezbatere publica in domeniul justitiei, inclusiv prin valorificarea oportunitatilor oferite de platformele de socializare. Se prefigureaza astfel noi atributii ce trebuie sa revina institutiilor judiciare, in stransa colaborare cu structurile lor de comunicare, in procesul de creare, gestionare si promovare a imaginii justitiei.

La nivel european exista ample preocupari in acest sens prin care se urmareste identificarea unor prioritati si a unor directii de actiune in domeniul gestionarii imaginii justitiei, astfel incat aceasta sa raspunda adecvat asteptarilor si nevoilor contemporane ale publicului si in scopul aducerii justitiei, ca serviciu public, cat mai aproape de cetatean.

Cu toate eforturile depuse in colaborarea institutionala si de promovare a mecanismelor care sa asigure o independenta efectiva a sistemului judiciar, si in acest an s-a remarcat prevalenta atacurilor din zona politicului lansate prin intermediul mass media si a platformelor de socializare la adresa sistemului judiciar, judecatorilor si procurorilor.

Criteriile de diferentiere a afirmatiilor ce aduc atingere independentei justitiei sau reputatiei magistratilor sunt amplu reglementate prin documente europene si internationale. Toate acestea converg spre un punct comun: justitia trebuie protejata de afirmatii ce-i pot stirbi credibilitatea in fata publicului. Judecatorii si procurorii au nevoie de increderea publica pentru a-si realiza menirea. O justitie puternica si independenta reprezinta pilonul de baza al oricarei democratii.

Nu negam ca in cadrul sistemului judiciar exista derapaje, situatii cand magistratii abdica de la valorile profesiei, insa in marea lor majoritate judecatorii si procurorii romani formeaza un corp profesional integru, constient ca fara sustinere publica ferma, independenta lor poate fi afectata de atitudinea denigratorie a unor persoane sau grupuri de interese de cele mai multe ori 'cu probleme' in justitie.

Desi la acest moment instrumentul legal pus la dispozitia Consiliului pentru apararea independentei justitiei este doar unul de atitudine, reactiile institutionale au fost ferme. Dificultati exista in reflectarea in presa a pozitiei adoptate de plen cu aceeasi promptitudine cu care au fost raportate acuzatiile initiale.

Ramane insa o provocare si o tema de reflectie pentru actualul CSM de a genera un mecanism de aparare eficient si efectiv de sanctionare a incalcarilor sau atingerilor aduse independentei, impartialitatii si reputatiei magistratilor, constatate prin hotarari ale Plenului.

Mecanisme de preventie si sanctionare a atingerilor aduse independentei si reputatiei magistratilor ar trebui sa se regaseasca in insasi codurile de conduita ale celorlalte puteri in stat, asa cum recomanda Comisia Europeana in cadrul MCV. Mai mult, este necesar ca aceste reguli, pe care speram ca cei vizati sa le adopte si sa le aplice cat de curand, sa fie interiorizate si asumate la nivel institutional si personal, astfel incat sa se reduca cat mai mult incidenta cazurilor de afectare a valorilor unei justitii pe care cu totii, declarativ, ne-o dorim independenta si in slujba cetateanului.

3. Este clar ca si judecatorii, in calitate de cetateni ai acestei tari, au libertate de exprimare. Care sunt totusi limitele acestei libertati, comparativ cu un cetatean care nu are niciun rol direct in buna functionare a justitiei? Poate fi magistratul 'jurnalist cetatean'? Se poate exprima magistratul in legatura cu buna functionare a justitiei? In ce consta obligatia de discretie a magistratului?

Tot mai mult in ultimii ani magistratii insisi au constientizat faptul ca justitia este un serviciu public si ca cetatenilor trebuie sa li se asigure accesul la informatii din domeniul judiciar.

Au realizat ca rolul lor nu se rezuma doar la solutionarea efectiva a cauzelor, ci sunt chemati ca in orice imprejurare sa apere drepturile si libertatile omului si sa promoveze statul de drept.

Aceasta constientizare a generat iesirea unui numar tot mai mare de judecatori si procurori din zona de confort si asumarea pozitiei de arbitru social, implicat in viata societatii si aflat in slujba cetateanului.

Chiar daca libertatea de exprimare a magistratilor ca participanti la infaptuirea justitiei este drastic limitata de obligatia de rezerva, constatam ca din ce in ce mai multi judecatori si procurori disloca informatii in spatiul public folosind diverse canale de comunicare, inclusiv platforme social media.

Astfel de atitudini, chiar si in context preelectoral, avand in vedere ca anul viitor se vor desfasura alegeri pentru CSM, sunt asteptate de colegi si chiar de societate. Ele releva faptul ca libertatea de exprimare nu este doar un concept teoretic, ci este interiorizata ca valoare fundamentala si manifestata ca atare de catre magistrati. Aceste activitati sunt in beneficiul societatii, dar si al sistemului judiciar si al magistratilor in general si creeaza o perceptie si imagine publice favorabile asupra justitiei.

Un prim reper de care trebuie sa tinem cont ori de cate ori comunicam si ne exercitam libertatea de exprimare, fie ca suntem magistrati, avocati sau simpli cetateni este cel al respectarii demnitatii umane.

Demnitatea umana este o valoare pe care Constitutia o consacra si ocroteste inaintea oricarei alte libertati. Constientizarea faptului ca libertatea fiecaruia dintre noi se termina acolo unde incepe demnitatea si libertatea celuilalt, dar si actiunea in acest sens, pot fi cai pentru schimbarea in bine a societatii romanesti. Si daca acest tip de atitudine vine din interiorul fiecaruia dintre noi din convingere, din respect pentru semenii nostri si nu din teama de sanctiuni sau alte forme de represiune, efectele benefice pentru sistemul judiciar si societate in general nu vor intarzia sa apara.

Atata vreme cat magistratii respecta obligatiile de rezerva si de abtinere de la manifestari cu caracter politic, iar demnitatea omului este valoare de referinta, plaja libertatii de exprimare a judecatorilor si procurorilor este foarte larga. Acesta este un lucru extraordinar si este de dorit ca tot mai multi magistrati - si nu numai – sa apara in spatiul public, sa promoveze suprematia legii, valorile democratiei, independenta justitiei, sa discute despre principiile generale ale dreptului, sa furnizeze informatii despre modul de organizare si functionare a justitiei, sa faca educatie juridica si sa propuna politici publice pentru eficientizarea activitatii sistemului judiciar.

Alaturi de avocati si alte categorii profesionale, judecatorii si procurorii, prin pregatirea si experienta pe care le-au acumulat, fac parte din elita societatii si trebuie sa devina etalon de integritate si profesionalism, inclusiv prin ceea ce comunica, scopul si felul in care comunica.

Obligatia de discretie nu impune izolarea magistratului de societate si de celelalte profesii juridice, ci doar limiteaza sfera libertatii sale de exprimare, lasand actele judiciare pe care le intocmeste si hotararile judecatoresti pe care le pronunta 'sa vorbeasca' de la sine atunci cand procedurile se vor fi finalizat. Este firesc sa fie asa, limitarea libertartii de exprimare a magistratului prin impunerea obligatiei de rezerva, respectiv a interdictiei de a discuta despre dosare aflate pe rolul sau sau de a-si justifica in mod public solutiile pronuntate, constituind una dintre cele mai puternice garantii de protectie a drepturilor si intereselor justitiabililor, dar si a impartialitatii si independentei judecatorilor si procurorilor.

Cred ca sansa autentica a unui stat de drept sta, pe langa o legislatie puternica si buna functionare a institutiilor, in buna cooperare a acestora. Ne dorim si in continuare intarirea dialogului si colaborarii cu diverse institutii ale statului, cu profesiile organizate in mod autonom si cu societatea civila si implicarea acestora in procesul de modernizare a sistemului judiciar.

Consolidarea colaborarii dintre magistrati si avocati, in limitele trasate de legislatia romaneasca si alte documente europene, poate fi o premisa solida pentru imbunatatirea actului de justitie in Romania. Ambele categorii profesionale au roluri bine determinate si esentiale in cadrul procesului judiciar. Respectul reciproc si comunicarea cu integritate trebuie sa primeze, iar depasirea tendintelor de izolare intre cele doua profesii si intensificarea eforturilor comune pentru infaptuirea unui act de justitie calitativ, eficient si responsabil, in conditii de deplina independenta si impartialitate, sunt obiective de dezvoltare ce trebuie avute in vedere permanent".