UCIDEREA DIN CULPA. DOSARUL TRAGEDIEI DE LA MATERNITATEA GIULESTI - CAB, decizia nr. 537/A/02.04.2015: „Curtea constata ca blocarea nediferentiata a posturilor in sistemul bugetar, fara o analiza responsabila si competenta a situatiei din fiecare sector, a accentuat situatia deja grea in care isi desfasurau activitatea medicii si asistentele, creand astfel o criza fara precedent... Curtea retine ca incendiul produs la 16.08.2010 constituie un accident de munca”

Prin decizia penala nr. 537/A/02.04.2015 pronuntata in dosarul nr. 25294/303/2010, Curtea de Apel Bucuresti-Sectia a II-a penala a admis apelurile formulate de Parchetul de pe langa Judecatoria Sectorului 6 Bucuresti si de inculpatul Gigel Oprea, precum si apelurile declarate de apelantii parti civile, impotriva sentintei penale nr. 599/09.07.2013 a Judecatoriei Sector 6 Bucuresti, in cauza avand ca obiect uciderea din culpa raportat la incendiul produs la 16 august 2010 in salonul de Terapie Intensiva al Sectiei de Neonatologie din cadrul Spitalului Clinic de Obstetrica si Ginecologie 'Prof. Dr. Panait Sirbu' (Maternitatea Giulesti), soldat cu decesul a sase nou-nascuti.

---

Decizia nr. 537/A/02.04.2015. Curtea de Apel Bucuresti-Sectia a II-a penala

pres. Luminita CRISTIU-NINU

jud. Mihai Alexandru MIHALCEA

Obiectul dosarului: uciderea din culpa (art. 178 CP 1969).

Faptele deduse judecatii: uciderea din culpa – art. 178 alin. (2) si (5) CP 1969; vatamarea corporala din culpa – 184 alin. (2) si (4) CP 1969, cu aplicarea art. 33 lit. a) CP 1969; neluarea vreuneia dintre masurile legale de securitate si sanatate in munca de catre persoana care avea indatorirea de a lua aceste masuri, daca se creeaza un pericol grav si iminent de producere a unui accident de munca sau de imbolnavire profesionala – art. 37 alin. (1), (2) si (3) din Legea nr. 319/2006; neglijenta in serviciu – art. 249 alin. (1) si (2) CP 1969.

>>Decizia nr. 537/A/02.04.2015 pronuntata de Curtea de Apel Bucuresti-Sectia a II-a penala, in dosarul nr. 25294/303/2010 (1555/2014)

Solutia:

"In temeiul art. 421 pct. 2 lit. a) C.p.p., admite apelurile formulate de catre Parchetul de pe langa Judecatoria Sectorului 6 Bucuresti si de inculpatul Oprea Gigel, precum si apelurile declarate de apelantii parti civile BCM si BI, PGS si AMN, YAR si YM, FVV si FV, BGM si BD, CAC si CF, CDM, CLS si CA, CS, CA, SM si SAC, SRM, SSM, impotriva sentintei penale nr. 599/09.07.2013 a Judecatoriei Sector 6 Bucuresti pronuntata in dosarul cu nr. 25294/303/2010. Desfiinteaza, in parte, sentinta penala nr. 599/09.07.2013 a Judecatoriei Sector 6 Bucuresti pronuntata in dosarul cu nr. 25294/303/2010 si rejudecand: (...)

In temeiul art.37 alin.1, 2 si 3 din Legea nr.319/2006 cu aplicarea art. 5 C.penal condamna pe inculpatul Marinescu Bogdan la pedeapsa de 6 luni inchisoare. Aplica inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii exercitarii drepturilor prevazute de art.64, lit.a, teza a doua si lit.b C.pen din 1969, in conditiile si pe durata art.71 C.pen. din 1969. In baza art.81 C.pen. din 1969 cu aplicarea art. 5 C.pen., dispune suspendarea conditionata a executarii pedepsei pe durata termenului de incercare de 2 ani si 6 luni, stabilit conform art.82, alin.1 C.pen din 1969. In baza art.71, alin.5 C.pen. din 1969, suspenda executarea pedepsei accesorii pe durata suspendarii conditionate a executarii pedepsei principale. In temeiul art. 404 C.pr.pen., atrage inculpatului atentia asupra dispozitiilor art. 83 C.pen din 1969. privind revocarea suspendarii conditionate si executarea in intregime a pedepsei, in cazul savarsirii din nou a unei infractiuni in cursul termenului de incercare.

In baza art.17 alin. 2 C.pr.pen. raportat la art.16 alin. 1 lit. b C.pr.pen., achita pe inculpatul Toma Adrian-Ioan pentru infractiunea de neglijenta in serviciu, prevazuta de art.249 alin.2 C.pen. din 1969.

In baza art.17 alin. 2 C.pr.pen. raportat la art.16 alin. 1 lit. f C.pr.pen., inceteaza procesul penal pornit impotriva inculpatului Dima Vasile pentru savarsirea infractiunii de neglijenta in serviciu, avand in vedere ca a intervenit decesul inculpatului.

In temeiul art. 249 alin. 1 C.penal din 1969 cu aplicarea art. 5 C.penal, condamna pe inculpatul Oprea Gigel la pedeapsa de 1 an inchisoare. Aplica inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii exercitarii drepturilor prevazute de art.64, lit.a, teza a doua si lit.b C.pen din 1969, in conditiile si pe durata art.71 C.pen. din 1969. In baza art.81 C.pen. din 1969 cu aplicarea art. 5 C.pen., dispune suspendarea conditionata a executarii pedepsei pe durata termenului de incercare de 3 ani, stabilit conform art.82, alin.1 C.pen din 1969. In baza art.71, alin.5 C.pen. din 1969, suspenda executarea pedepsei accesorii pe durata suspendarii conditionate a executarii pedepsei principale. In temeiul art. 404 C.pr.pen., atrage inculpatului atentia asupra dispozitiilor art. 83 C.pen din 1969 privind revocarea suspendarii conditionate si executarea in intregime a pedepsei, in cazul savarsirii din nou a unei infractiuni in cursul termenului de incercare.

Admite, in parte, actiunile civile formulate si in baza art.998-999 si art.1003 C.civ. din 1864, obliga in solidar pe inculpatii Spitalul Clinic de Obstetrica si Ginecologie 'Prof. Dr. Panait Sirbu', Carstea Florentina Daniela, Oprea Gigel si Marinescu Bogdan, iar inculpatul Spitalul Clinic de Obstetrica si Ginecologie 'Prof. Dr. Panait Sirbu' si in solidar cu partile responsabile Ministerul Sanatatii si Municipiul Bucuresti – prin primarul general, la plata urmatoarele sume de bani dupa cum urmeaza:

-cate 300.000 euro (echivalent in lei la cursul B.N.R. din data platii), cu titlu de daune morale si cate 2500 euro (echivalent in lei la cursul B.N.R. din data platii), cu titlu de daune materiale pentru fiecare din partile civile: BCM si BI;

-cate 300.000 euro (echivalent in lei la cursul B.N.R. din data platii), cu titlu de daune morale si cate 2.000 lei, cu titlu de daune materiale, pentru fiecare din partile civile: PGS, AMN;

-cate 100.000 euro (echivalent in lei la cursul B.N.R. din data platii), cu titlu de daune morale pentru fiecare din partile civile: YAR si YM; 5.000 euro (echivalent in lei la cursul B.N.R. din data platii), cu titlu de daune materiale pentru ambele parti civile: YAR si YM;

-cate 250.000 euro (echivalent in lei la cursul B.N.R. din data platii), cu titlu de daune morale pentru fiecare din partile civile: FVV si FV si 5.000 euro (echivalent in lei la cursul B.N.R. din data platii), cu titlu de daune materiale pentru ambele parti civile;

-cate 300.000 euro (echivalent in lei la cursul B.N.R. din data platii), cu titlu de daune morale, si cate 3.000 euro (echivalent in lei la cursul B.N.R. din data platii), cu titlu de daune materiale, pentru fiecare din partile civile: DA si DF;

-cate 300.000 euro (echivalent in lei la cursul B.N.R. din data platii) cu titlu de daune morale si cate 500 euro (echivalent in lei la cursul B.N.R. din data platii), cu titlu de daune materiale, pentru fiecare din partile civile: BGM si BD;

-cate 180.000 euro (echivalent in lei la cursul B.N.R. din data platii), cu titlu de daune morale pentru fiecare din partile civile: CAC, CF; 10.000 euro (echivalent in lei la cursul B.N.R. din data platii), cu titlu de daune materiale, pentru ambele parti civile: CAC, CF; -350.000 euro (echivalent in lei la cursul B.N.R. din data platii), cu titlu de daune morale, partea civila CDM (prin reprezentanti legali);

-cate 55.000 euro (echivalent in lei la cursul B.N.R. din data platii), cu titlu de daune morale, pentru fiecare din partile civile: CLS, CA; - 5000 euro (echivalent in lei la cursul B.N.R. din data platii), cu titlu de daune materiale, pentru ambele parti civile: CLS, CA; - 75.000 euro (echivalent in lei la cursul B.N.R. din data platii), cu titlu de daune morale, pentru fiecare din partile civile: CS (prin reprezentanti legali) si CA (prin reprezentanti legali);

-cate 50.000 euro (echivalent in lei la cursul B.N.R. din data platii), cu titlu de daune morale pentru fiecare din partile civile: SM, SAC, SRM (prin reprezentanti legali) si SSM (prin reprezentanti legali).

(...) Mentine celelalte dispozitii ale sentintei (...) Definitiva".

Extras din decizie:

"In ceea ce priveste sursa de initiere a incendiului, s-a stabilit ca aceasta a fost supraincalzirea elementelor de contact ale stecherului cablului de alimentare cu energie electrica a aparatului de aer conditionat AC1.

Aceasta concluzie a fost determinata de urmatoarele aspecte, rezultate din analizarea ploturilor si a firelor din cupru care provin de la stecherul aparatului de aer conditionat AC1, amplasat deasupra hotei cu flux laminar:

-ambele ploturi prezinta urme de afectare termica;

-ambele ploturi prezinta urme de coroziune;

-prezenta firelor de cupru afectate termic sub ambele saibe de strangere; unul dintre ploturi s-a sectionat (in dreptul gaurii cu filet), fie datorita modificarii structurii initiale a materialului care a devenit rigid in urma supunerii la o temperatura ridicata, fie datorita suprafetelor reduse in acea sectiune, materialul nemaiavand rezistenta suficienta pentru a se opune cuplului aplicat pentru desfacerea surubului.

De asemenea, s-a aratat ca supraincalzirea elementelor de contact ale stecherului a fost determinata de:

-utilizarea aceleiasi prize pentru alimentarea aparatului de aer conditionat AC1 si a hotei cu flux laminar;

-utilizarea repetata a prizei de catre consumatori electrici diferiti (introducere si extragere repetata stecherului din priza) conduce in timp la detensionarea elementelor elastice ale prizei, respectiv pierderea caracteristicii de strangere/ apasare a lamelelor de contact bipolar ale prizei pe ploturile corespondente ale stecherului;

-oxidarea superficiala a ploturilor de metal ale stecherului datorita prezentei oxigenului in atmosfera incaperii;

-functionarea continua - de lunga durata - a aparatului de aer conditionat AC1, la sarcina maxima, pentru a mentine in incapere o temperatura adecvata (temperatura maxima a mediului ambiant pentru functionare a incubatoarelor este de 35 grade C). Aparatul AC1 trebuia sa compenseze atat caldura generata de functionarea tuturor echipamentelor medicale, cat si caldura de afara (zi de vara), mentionandu-se ca aparatul de conditionare a aerului AC2 era nefunctional.

In ceea ce priveste mecanismul desfasurarii evenimentului, s-a stabilit ca acesta a fost urmatorul:

-momentul 0: atmosfera din salonul 'Terapie Intensiva' era imbogatita in oxigen cu cel putin 1% vol. (oxigen provenit de la 3 incubatoare), iar instalatia de conditionare a aerului era in functiune pentru a mentine temperatura la nivelul necesar functionarii aparaturii medicale (de ex.: pentru incubatorul Caleo Drager, temperatura mediului ambiant pentru functionare este de 20-35 grade C);

-momentul 1: temperatura de pe elementele stecherului a crescut pana la aprinderea materialului plastic al carcasei aparatului de aer conditionat AC1 si a cablului, care a inceput sa arda cu flacara, lucru facilitat si de atmosfera imbogatita in oxigen a incaperii;

-momentul 2: focul de la carcasa de plastic a stecherului si a izolatiei de PVC a cablului s-a propagat la materialele combustibile de pe dulapul cu rafturi pozitionat sub priza si catre aparatul de aer conditionat (AC1), pe care l-a incendiat in zona de intrare a cablului in aparat;

-momentul 3: parti ale materialelor incendiate si picaturi de material plastic topit au cazut pe un dulap cu 8 sertare, incendiind un perete lateral din plexiglas al hotei cu flux laminar, partea laterala a dulapului cu rafturi si partea superioara a dulapului cu 8 sertare;

-momentul 4: peretele lateral din plexiglas al hotei cu flux laminar a ars o vreme pe exterior dupa care flacarile patrund in interior si incendiaza materialele combustibile aflate pe masa de lucru de sticla precum si ceilalti pereti de plexiglas;

-momentul 5: focul din interiorul hotei laminare a crescut in intensitate, a topit o parte din plasa metalica a filtrului hotei, din care cad stropi care se aplatizeaza la contactul cu suprafata neteda a sticlei din masa de lucru. Peste acest material topit aplatizat au cazut si alte elemente, cum ar fi bucati de plexiglas topit, in care de asemenea cad stropi de metal topit;

-momentul 6: focul s-a dezvoltat in interiorul si in vecinatatea hotei, astfel ca fluxul termic rezultat a determinat aprinderea vaporilor substantelor usor inflamabile existente in diverse recipiente deschise asezate pe rafturile dulapului (ex. recipient cu alcool sanitar in care statea pensa). Acest lucru a amplificat si accelerat dezvoltarea incendiului, care s-a extins si pe latura dinspre interior a dulapului;

-momentul 7: s-a produs rasturnarea si caderea hotei (mai putin partea inferioara cu masa de lucru din sticla) de pe dulapul cu opt sertare inspre birou, loc unde continua sa arda plexiglasul, afectand termic casetiera si tablia biroului precum si linoleumul;

-momentul 8: materialul plastic incendiat al aparatului AC1 nu a mai putut sustine greutatea elementelor componente si aparatul de aer conditionat s-a dezmembrat si a cazut, separandu-se de structura metalica a racitorului/ condensatorului. Elemente componente ale aparatului de aer conditionat au cazut pe masa de lucru a hotei cu flux laminar, pe dulapul cu opt sertare, in spatele dulapului cu opt sertare, unde au continuat sa arda incendiind si partea din spate a dulapului;

-momentul 9: aerul foarte fierbinte si radiatia termica directa au afectat termic integritatea robinetilor de oxigen si aer comprimat, confectionati din material plastic (situati pe peretele din stanga usii de acces cu cartela), care nu au mai fost etans si au eliberat oxigen si aer comprimat, la presiunea din retea, in directia focului, conducand la accelerarea procesului de ardere a elementelor incendiate si cresterea in intensitate a focului;

-momentul 10: focul dezvoltat in spatele dulapului cu opt sertare a afectat peretele si a determinat desprinderea tencuielii si a faiantei de pe acest perete, care a antrenat in cadere si elementele externe ale prizei, odata cu acestea fiind extrase si ploturile stecherului care au cazut in moloz. Pe perete au ramas expuse efectelor termice si fumului: doza cu elementele interne ale prizei (soclu ceramica si lamele de contact) si tubul din material PVC prin care treceau conductoarele electrice ale prizei;

-momentul 11: interventia salvatorilor, oprirea alimentarii cu oxigen, aer comprimat si energie electrica.

(...)

In ceea ce priveste cadrul legislativ care are legatura cu acest incident, Curtea retine ca in conformitate cu dispozitiile art. 30 lit. a si f raportat la art. 5 lit. g din Legea nr. 319/2006 a securitatii si sanatatii in munca, incendiul produs la data de 16.08.2010, in salonul de 'Terapie Intensiva' al Sectiei de Neonatologie din cadrul Spitalului Clinic de Obstetrica si Ginecologie 'Prof. Dr. Panait Sirbu', constituie un accident de munca.

Prin urmare, Curtea va inlatura dispozitia primei instante prin care Spitalul a fost obligat la plata despagubirilor civile ca parte responsabila civilmente pentru inculpata Cirstea, obligarea Spitalului la plata acestor despagubiri urmand a fi efectuata in calitatea sa de inculpat.

De asemenea, instanta de fond a retinut ca Ministerul Sanatatii, Municipiul Bucuresti sau Administratia Spitalelor si Serviciilor Medicale Bucuresti nu au, in cauza, calitate de comitenti si nu raspund ca parti responsabile civilmente, avand in vedere ca raspunderea unitatii sanitare - spital este prevazuta expres de art. 168 alin. 2 din Legea nr. 95/2006: 'Spitalul raspunde, in conditiile legii, pentru calitatea actului medical, pentru respectarea conditiilor de cazare..., precum si pentru acoperirea prejudiciilor cauzate pacientilor'.

Curtea retine ca solutionarea actiunilor civile formulate impotriva acestor parti presupune stabilirea existentei/ inexistentei unui raport de prepusenie intre acestea si inculpatul Spital in persoana caruia s-a constatat ca sunt indeplinite conditiile raspunderii civile delictuale pentru fapta proprie.

Raportul de prepusenie implica existenta unui raport de subordonare intre doua persoane, prin acordul lor, in baza caruia una dintre ele (comitentul) incredinteaza celeilalte (prepus) o anumita insarcinare, din care decurge pentru comitent prerogativa de a da instructiuni, a indruma si controla activitatea prepusului, iar pentru prepus obligatia de a urma indrumarile si directivele primite.

In privinta inculpatului Spitalul Clinic de Obstetrica si Ginecologie 'Prof. Dr. Panait Sirbu', se retine ca potrivit art. 165 alin. 1 din Legea nr. 95/2006, spitalul este unitate sanitara cu personalitate juridica, iar potrivit art. 168 alin. 2 din acelasi act normativ: 'Spitalul raspunde, in conditiile legii, pentru calitatea actului medical, pentru respectarea conditiilor de cazare..., precum si pentru acoperirea prejudiciilor cauzate pacientilor'.

De asemenea, prin O.U.G. nr.162/2008 a fost reglementat transferul atributiilor si competentelor Ministerului Sanatatii Publice catre autoritatile administratiei publice locale, iar, prin Hotararea nr. 425/22.12.2008 a Consiliului General al Municipiului Bucuresti s-a dispus preluarea in administrare a unui numar de 18 spitale, intre care si Spitalul Clinic de Obstetrica si Ginecologie 'Prof. Dr. Panait Sirbu'.

Totodata, managerul spitalului a fost numit prin Ordinul Ministrului Sanatatii nr. 2348/15.12.2009 din corespondenta purtata intre aceasta institutie si autoritatea administratiei publice locale rezultand ca numirea a fost facuta de minister intrucat 'nu exista inca cadrul legal pentru preluarea contractelor de management de catre administratia publica locala'.

Potrivit art. 16 din Legea nr. 95/2006 rezulta ca Ministerul Sanatatii Publice este autoritatea centrala in domeniul asistentei de sanatate publica si are atributii referitoare la strategia nationala de sanatate publica, la reglementarile in domeniul sanitar, precum si atributii generale de control si de gestionare a proiectelor si activitatilor in sanatate.

Din cuprinsul art. 2 alin. 1 din O.U.G. nr. 162/2008 rezulta ca atributiile ce au fost preluate de autoritatea administratiei publice locale - Municipiul Bucuresti se refera la asistenta medicala comunitara, in unitatile de invatamant si in unitatile sanitare cu paturi, la finantarea cheltuielilor de personal medical si cu materialele sanitare, precum si la emiterea de autorizatii/ avize.

In privinta spitalelor, atributiile autoritatii administratiei publice locale sunt dezvoltate in art. 18 din O.U.G. nr. 162/2008 si privesc asigurarea managementului asistentei medicale (respectiv: evaluarea indicatorilor privind activitatea desfasurata, controlul de fond al unitatilor sanitare, solutionarea legala a petitiilor), precum si aprobarea propunerilor organizatorice (reorganizare, restructurare, schimbarea sediului si a denumirii).

Principiul finantarii spitalelor este autofinantarea si autonomia financiara (art. 188 din Legea nr. 95/2006), prin incheierea de contracte cu directiile de sanatate publica judetene si a municipiului Bucuresti pentru activitatile medicale desfasurate

Potrivit art. 1906 din Legea nr. 95/2006, autoritatea administratiei publice locale contribuie la finantarea spitalelor, respectiv cheltuielile de administrare si functionare.

Potrivit aceleiasi legi spitalele publice primesc, in completare, sume de la bugetul de stat sau de la bugetele locale, care vor fi utilizate numai pentru destinatiile pentru care au fost alocate, printre altele pentru cheltuieli curente sau de capital. Bugetele locale participa la finantarea unor cheltuieli de administrare si functionare, respectiv bunuri si servicii, reparatii capitale, consolidare, extindere si modernizare, dotari cu echipamente medicale, a unitatilor sanitare publice de interes judetean sau local.

Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 162/2008 privind transferul ansamblului de atributii si competente exercitate de Ministerul Sanatatii catre autoritatile administratiei publice locale, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 808 din 3 decembrie 2008, cu modificarile si completarile ulterioare prevede ca in vederea exercitarii de catre autoritatile administratiei publice locale a atributiilor si competentelor prevazute la art. 2, lit. a) si c) se vor asigura transferuri de la bugetul de stat catre bugetele locale, prin bugetul Ministerului Sanatatii. Sumele care se asigura prin transfer pentru exercitarea atributiilor si competentelor prevazute la art. 2 lit. a) si c) se aproba anual, prin legea bugetului de stat, ca anexa la bugetul Ministerului Sanatatii.

Astfel, dupa analiza dispozitiilor legale din aceasta materie se poate observa ca, teoretic, responsabilitatea principala a Ministerului Sanatatii este de a dezvolta politici nationale de sanatate, de a reglementa sectorul de sanatate, de a stabili standarde de organizare si functionare si de a imbunatati sanatatea publica. Practic insa Ministerul Sanatatii a ramas responsabil de functionarea spitalelor publice si puternic implicat in finantarea unor activitati medicale prin intermediul programelor nationale de sanatate. Pe parcursul anului 2010, Ministerul a relansat procesul de reforma prin descentralizarea responsabilitatii pentru managementul spitalelor publice catre autoritatile locale, ceea ce a determinat cresterea implicarii autoritatilor locale in asigurarea asistentei medicale.

Din inscrisurile aflate la dosarul cauzei si din declaratiile date in cauza de fata rezulta ca la data producerii incendiului, responsabilitatea administrarii spitalului apartinea teoretic Municipiul Bucuresti si managerului Spitalului, care insa era desemnat de Ministrul Sanatatii pentru ca inca nu fusese reglementat cadrul practic de predare a spitalului in administrarea autoritatii locale. Pe de alta parte, asa cum rezulta din actele depuse la dosar, Municipiul Bucuresti prin Primarul General putea lua decizii asupra mandatului managerului spitalului cum ar fi incetarea mandatului acestuia, lucru care de altfel s-a realizat imediat dupa producerea incendiului. Astfel, prin decizia nr. 971 din data de 18.08.2010 a Primarului General al Municipiului Bucuresti s-a dispus suspendarea din functia de manager al spitalului a inculpatului Marinescu. De asemenea, sala de reanimare nou-nascuti din cadrul Sectiei Neonatologie a Spitalului Clinic de Obstetrica - Ginecologie 'Prof. Dr. Panait Sarbu', situat in Calea Giulesti, nr. 5, sector 6, Bucuresti, la etajul 2 al imobilului, pavilion A, este proprietate a PRIMARIEI MUNICIPIULUI BUCURESTI IN ADMINISTRAREA CONSILIULUI LOCAL SECTOR 6 conform INCHEIERII Nr. 326645/16.09.2009.

In plus, din actele dosarului si adresele depuse la dosar in urma solicitarilor de suplimentare a personalului efectuate de catre managerul spitalului atat catre Ministerul Sanatatii cat si catre Administratia Spitalelor si Serviciilor Medicale rezulta ca la acel moment Ministerul Sanatatii, in calitatea sa de ordonator principal de credite de la bugetul de stat, era competent in a suplimenta fondurile necesare functionarii corecte a spitalului, cererile adresate in acest sens de catre Spital, ca ordonator tertiar de credit, sau de catre Administratia Spitalelor si Serviciilor Medicale, ca ordonator secundar de credit, ajungand in final la Ministerul Sanatatii spre aprobare. In ceea ce priveste faptul ca spitalul era dator a se autofinanta asa cum a sustinut prima instanta, Curtea constata ca, din moment ce acesta formula astfel de cereri repetate catre Minister, institutia spitaliceasca nu avea la dispozitie suficiente fonduri din propriile venituri, fiindu-i necesare alte fonduri care sa ii permita desfasurarea corecta a activitatii.

La data de 31.12.2008, a intrat in vigoare O.U.G. nr.223/2008 (privind unele masuri de reducere a unor cheltuieli bugetare), prin care a fost suspendata ocuparea posturilor vacante din cadrul autoritatilor si institutiilor publice. Cu toate acestea, daca unele din posturi se eliberau ulterior, ocuparea lor se putea face numai in conditiile O.U.G. nr.223/2008 si O.U.G. nr. 34/2009.

Sub aspectul raspunderilor, cercetarea evenimentului de catre ITM nu a putut lua in considerare contributia institutiilor ierarhic superioare din punct de vedere al securitatii si sanatatii in munca, dar a reliefat in repetate randuri modul in care asigurarea suportului financiar necesar pentru sustinerea spitalului trebuie avut in vedere la producerea incendiului si faptul ca institutiile ierarhic superioare Spitalului au un grad evident de culpa in modul in care institutia era finantata si manageriata.

In deplin acord cu partile din prezenta cauza, Curtea constata ca blocarea nediferentiata a posturilor in sistemul bugetar, fara o analiza responsabila si competenta a situatiei din fiecare sector, a accentuat situatia deja grea in care isi desfasurau activitatea medicii si asistentele din spitalele publice, creand astfel o criza fara precedent. Realitatile sociale din Romania arata fara posibilitate de tagada ca incadrarea suboptimala cu personal medical in unitatile medicale de stat a fost de natura sa puna in pericol viata pacientilor si a afectat in mod clar calitatea actului medical.

La acest moment, Curtea intelege sa arate ca sanatatea reprezinta o valoare fundamentala atat pentru individ cat si pentru societate, fiind premisa principala a indeplinirii rolurilor sociale de catre fiecare dintre noi. Datorira unor reforme ce dureaza de foarte mult timp si care nu s-au concretizat intr-o imbunatatire semnificativa a situatiei sistemului medical, cele mai multe institutii sanitare se confrunta cu probleme serioase din cauza resurselor financiare ce le sunt alocate si, cum este cazul si in cauza de fata, cu o atitudine managerial-administrativa de slaba calitate, ce duce implicit la un standard real mult sub nivelul asteptarilor legitime ale oricarui pacient.

In fapt, cadrul legislativ valabil la data producerii acestui incident era unul cel putin confuz si neadaptat realitatii social-economice, motiv pentru care este evident ca si stabilirea unui temei de drept pentru antamarea raspunderii unei anumite institutii publice este foarte greu de realizat. Insa este de neconceput ca inexistenta unui cadrul legislativ coerent, previzibil sau accesibil pentru fiecare cetatean, sa fie unicul temei al imposibilitatii de a trage la raspundere factorii principali de decizie in domeniul sanatatii publice sau institutiile care in realitate controlau in mod direct modul in care era finantat si administrat un spital.

Din punctul de vedere al acestei Curti existenta raspunderii civile delictuale pentru fapta altuia trebuie analizata doar prin prisma situatiei de fapt ce face obiectul laturii civile a cauzei penale de fata. Or, asa cum am aratat anterior, in fapt, atat Ministerul Sanatatii cat si Municipiul Bucuresti prin primarul general, ambele si prin autoritatea managerului spitalului, in desemnarea sau mentinerea caruia in functie erau direct implicate, erau in mod direct si nemijlocit responsabile de functionarea spitalului si vointa acestor entitati publice era determinanta in finantarea activitatilor medicale sau administrative ce aveau loc in spital.

Contrar opiniei primei instante de judecata, Curtea considera ca, in fapt, atat Ministerul Sanatatii cat si Municipiul Bucuresti prin primarul general aveau atributii nemijlocite privind activitatea medicala a inculpatului persoana juridica, precum si prerogativa de indrumare si directie a activitatii acestui spital. De asemenea, pentru motivele expuse anterior, Curtea considera ca aceste institutii au o culpa evidenta in supravegherea si directionarea activitatii spitalului si a managerului acestuia, manifestata atat printr-o culpa in eligendo in ceea ce priveste persoana managerului spitalului, cat si in ceea ce priveste lipsa unei sustineri financiare adecvate nevoilor de functionare ale spitalului.

In ceea ce priveste situatia Administratiei Spitalelor si Serviciilor Medicale Bucuresti, aceasta a fost infiintata prin Hotararea nr.378/09.12.2008 a Consiliului General al Municipiului Bucuresti, ca institutie publica de interes local al Municipiului Bucuresti, cu personalitate juridica, finantata din bugetul local al Municipiului Bucuresti (art.1). Din actul normativ prin care a fost infiintata, rezulta ca Administratia Spitalelor si Serviciilor Medicale este doar un serviciu de specialitate in cadrul autoritatii administratiei publice locale, Municipiul Bucuresti, si nu o institutie distincta de acesta, astfel incat nu ar putea raspunde in locul Municipiului Bucuresti.

Pe de alta parte, ca ordonator secundar de credit, aceasta institutie nu avea posibilitatea reala de a acorda sumele de bani necesare satisfacerii cerintelor spitalului in lipsa unui acord din partea ordonatorului principal de credite.

Pentru aceste motive, Curtea considera ca solutia adoptata de prima instanta cu privire la exercitarea actiunilor civile si fata de Administratia Spitalelor si Serviciilor Medicale Bucuresti este una corecta".