Tribunalul Bucuresti anticipeaza o solutie a CJUE pronuntata in materia drepturilor de proprietate intelectuala cu privire la calitatea procesuala activa a unei entitati de reprezentare colectiva a mai multor titulari de drepturi. Avocatii Musat & Asociatii au asistat reclamantul

La data de 28 iunie 2018, Tribunalul Bucuresti a solutionat o cerere de emitere a unei ordonante presedintiale, pronuntandu-se cu prioritate, prin sentinta nr. 1557/2018, asupra calitatii procesuale active a unei agentii anti-piraterie, mandatata de mai multi titulari de drepturi de autor si drepturi conexe sa actioneze in justitie in numele si pe seama acestora. In speta, agentia anti-piraterie, al carei obiect de activitate era protectia drepturilor de autor si lupta impotriva piratarii informatice si a partajarii fisierelor piratate, a formulat cerere in numele si pe seama titularilor de drepturi care au mandatat-o impotriva unui furnizor de servicii de internet care intermedia activitatea de piraterie.

Tribunalul Bucuresti a analizat, in cadrul exceptiilor procesuale invocate de parata, daca agentia are calitatea de reprezentant al titularilor de drepturi de autor si calitatea procesuala activa, respectiv daca este legitimata sa stea in proces fie in nume propriu, cum pretindea parata, fie in numele titularilor, astfel cum a fost formulata cererea introductiva.

Tribunalul a respins exceptia lipsei dovezii calitatii de reprezentant al agentiei de a actiona in justitie in numele titularilor de drepturi, precum si exceptia lipsei calitatii procesuale active, verificand dispozitiile legii incidente in cauza cu privire la recunoasterea calitatii unor entitati ce reprezinta in mod colectiv interesele mai multor titulari.

Astfel, instanta nationala a avut in vedere dispozitiile art. 188 alin. (1) si art. 189 din Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor si drepturile conexe, republicata („Legea nr. 8/1996”), si a conchis ca legea permite agentiei sa actioneze in numele si pe seama titularilor de drepturi pentru apararea drepturilor acestora impotriva incalcarilor semnalate, fata de dispozitia expresa conform careia pretentiile „pot fi formulate in numele si pentru titularii de drepturi de catre organismele de gestiune, de catre asociatiile de combatere a pirateriei sau de catre persoanele autorizate sa utilizeze drepturi protejate prin prezenta lege, conform mandatului acordat in acest sens.”

De asemenea, Tribunalul a verificat mandatele acordate de titularii de drepturi si a retinut ca mandatele sunt speciale, potrivit art. 189, fiind suficiente pentru a legitima agentia sa reprezinte interesele titularilor in procesul civil si a reiterat posibilitatea prevazuta de lege in beneficiul agentiei de a formula cererea in numele si pe seama titularilor de drepturi care au mandatat-o.

In concluzie, Tribunalul Bucuresti a stabilit ca agentia nu a introdus cererea in nume propriu, ci in numele titularilor, iar legea recunoaste entitatii care reprezinta titulari de drepturi de autor si drepturi conexe pentru apararea acestora impotriva pirateriei sau a oricaror incalcari, calitatea procesuala activa in scopul realizarii mandatelor primite de la titulari.

La data de 7 august 2018, solutia Tribunalului Bucuresti avea sa fie confirmata de o hotarare a Curtii de Justitie a Uniunii Europene („CJUE” sau „Curtea”), ca urmare a unei cereri de pronuntare a unei hotarari preliminare privind interpretarea art. 4 lit. c) din Directiva 2004/48 privind respectarea drepturilor de proprietate intelectuala („Directiva 2004/48”), in cauza C-521/17.

Citește continuarea pe Monitorul Justiției