Toni Neacsu, petitie pentru pensiile magistratilor: Campania impotriva lor e cinica si populista

Data: 27 January 2020, 12:19 | autor: L.J. | 0 comentarii | 401 afisari

Avocatul Adrian Toni Neacsu (foto) a lansat duminica, 26 ianuarie 2020, o petitie pentru sustinerea pensiilor magistratilor, subliniind ca actuala campanie dusa impotriva acestora de catre guvernarea PNL este „cinica si populista”.


Amintind de jurisprudenta CCR, CEDO si CJUE pe aceasta tema, Toni Neacsu subliniaza ca „pensiile magistratilor sunt intangibile intrucat reprezinta o garantie a independentei justitiei”.

In incheierea apelului publicat pe site-ul Juridice.ro, maestrul Neacsu precizeaza ca avand in vedere propria biografie, ar trebui sa aiba resentimente fata de unii magistrati si fata de unele institutii judiciare, dar problema aici nu este simpatia sau antipatia fata de aceasta breasla, ci insasi independenta sistemului judiciar.

Apelul lui Adrian Toni Neacsu:

Va invit, stimati confrati si consore, sa ne solidarizam cu magistratii.

O puteti face semnand Petitia publica pe care am initiat-o si pe care o gasiti aici sau o puteti face oricum veti gasi de cuviinta. Important este, cred eu, ca ei sa ne simta aproape in aceste momente dificile pentru ei.

Daca nu o facem noi nu o face nimeni, asta e limpede. Totusi, nu va rog sa faceti asta din compasiune pentru ei – nu este cazul – ci pentru ca este o investitie inteligenta in viitor.

Solidaritatea cu intangibilitatea statutului lor este o mica garantie pentru stabilitatea activitatii noastre la parchete si instante si de aici incolo si in certitudinea ca justitia va putea functiona in parametrii de normalitate acceptati.

Daca se spune ca democratiile pier in tacere, nici statul de drept nu se prabuseste cu zgomot.

Daca politicienii isi permit astazi, intr-o concordie si veselie generala, sa se atinga de un aspect sacrosant al statutului magistratului si vor primi doar aplauzele multimii, nimic nu ii opreste ca maine sa mearga mai departe, iar intr-o zi sa ne trezim ca vom primi solutiile din dosare in plicuri de la sediile partidelor. Daca politicul depaseste linia rosie si ii umileste pe judecatori si procurori ganditi-va cata lipsa de scrupule va avea in a distruge mai tarziu alte aspecte ale ceea ce noi intelegem prin justitie echitabila.

Campania brutala purtata impotriva pensiilor de serviciu ale magistratilor poate fi descrisa simplu: e cinica si populista.

Este cinica pentru ca politicienii stiu ca magistratii nu se pot apara singuri, nici macar prin intermediul CSM sau al asociatiilor profesionale.

Este cinica pentru ca 7.500 de magistrati – chiar daca ar fi uniti, ceea ce nu sunt – nu se pot pune cu o populatie intreaga, imbatata de sloganurile electorale cu iz marxist privind egalitatea, principiul sacrosant al contributivitatii si ciocoismul „pensiilor speciale„. Este cinica pentru ca politicienii sacrifica principii esentiale ale independentei justitiei, recunoscute international, pentru satisfacerea uriasului lor apetit pentru voturi.

Este cinica pentru ca aceiasi politicieni transforma nemultumirea difuza a publicului in functionarea zilnica a justitiei, precum si cazurile individuale de esec lamentabil al ei (indiferent ca vorbim de cazul Caracal, de abuzurile dovedite ale DNA- via Ploiesti ori Oradea, sau de Tandarei) in ura generalizata impotriva intregului sistem judiciar si impotriva tuturor celor care lucreaza pentru el, judecatori, procurori, grefieri, alt personal auxiliar si de specialitate.

Este cinica din perspectiva acelei parti a spectrului politic (PNL si USR) care a beneficiat electoral de pe urma derapajelor politice ale unor organizatii profesionale ale judecatorilor si procurorilor, facute tocmai in favoarea acestor partide.

Este cinica din perspectiva celeilalte parti a spectrului politic (PSD), care sacrifica principii indelung clamate zgomotos pentru revansa de moment pe care simte ca trebuie sa si-o ia pentru excesul de militantism politic partizan al unei parti infime a magistraturii.

In sfarsit, este cinica pentru ca – impotriva tuturor aparentelor – magistratii reprezinta o categorie profesionala vulnerabila, ei neputandu-se opune deciziilor politicienilor nici macar cat cel mai insignifiant sindicat din tara asta. Nu au voie sa se organizeze si sa actioneze sindical, nu pot iesi in strada (exaltatii de anul trecut sunt o exceptie si nu vor fi urmati), nu pot reactiona la televiziuni sau in presa, in general vorbind singurul lor drept e sa taca si sa fie discreti pana la inexistenta.

Campania desantata impotriva pensiilor speciale din justitie este si populista.

Partidele politice cunosc deciziile Curtii Constitutionale. Cunosc ca ICCJ va sesiza instanta constitutionala si cel mai probabil se asteapta si ei ca precedentul sa nu fie incalcat: pensiile magistratilor sunt intangibile intrucat reprezinta o garantie a independentei justitiei.

Este populista intrucat in realitate nu se elimina „pensiile speciale” calculate in afara principiului contributivitatii, ci magistratii sunt doar oferiti pe tava unei populatii deja imbatata de sangele egalitatii. In Romania exista cca 200.000 de pensii care nu se calculeaza potrivit contributivitatii, iar dintre acestea doar cca 3800 sunt magistrati si cca 1800 grefieri. Toti acestia sunt mai putin decat de pilda pensionarii din SRI, aproximativ 9500 de persoane, de a caror pensie necalculata contributiv nu se va atinge nimeni. Exista peste 83.000 de pensii ale fostilor militari si cca 100.000 de fosti politisti. In cifre rotunde, 8 din cele 9 miliarde de lei cheltuite de stat pentru pensii necontributive sunt date catre militari si politisti. Economia realizata prin taierea pensiilor magistratilor reprezinta mai putin de 7% din impactul bugetar al tuturor pensiilor de serviciu.

Din punct de vedere personal, biografia ma indreptateste sa am resentimente fata de unii magistrati si chiar institutii judiciare.

Provin din randul lor, e adevarat, si sunt mandru de asta, dar acum sunt avocat doar pentru ca am putut sa ma ridic deasupra unor combinatii juridice sulfuroase coordonate si puse in aplicare chiar de fosti colegi de ai mei, fie ca erau membri CSM, procurori DNA, ori chiar judecatori supremi. Tot la nivel personal nu am cuvinte suficiente cu care sa descriu – ca iubitor din convingere al demnitatii statutului de judecator – dispretul pe care mi l-au starnit actiunile politice scandaloase de anul trecut ale unei parti a magistraturii. In activitatea mea curenta de avocat nici pentru mine justitia nu functioneaza mereu impecabil. Intalnesc si eu, precum orice alt confrate sau justitiabil, judecatori si procurori abuzivi, indolenti ori nepriceputi. Astept si eu zeci de ore pe holurile instantei pentru un dosar de 5 minute pentru ca judecatorul, asa cum il invata la INM, nu este de acord cand isi face ordinea ca exista prioritati. Am si eu dificultati in a explica unor clienti nedumeriti anumite solutii care ma lasa cu gura cascata. Ma lovesc si eu uneori de priviri de sus si exces biliar de aroganta ale unor magistrati „celesti„.

Cu toate acestea, va invit la solidaritate cu justitia pentru ca atunci cand e vorba de atacuri cinice si populiste impotriva independentei ei nu mai conteaza nici experientele nici resentimentele personale, ci doar imaginea de ansamblu”.

Petitia initiata de avocat (poate fi semnata aici):

„Solidari cu justitia si independenta ei - STOP desfiintarii pensiilor de serviciu din justitie

Avocati, justitiabili sau simplii cetateni suntem alaturi de justitie in acest moment delicat pentru ea!

O societate libera si democratica are nevoie de o justitie independenta si puternica. Intrucat justitia nu se poate face in genunchi, suntem solidari cu masurile de protest ale judecatorilor, procurorilor si grefierilor care vor sa atraga atentia publicului asupra unei incredibile ofensive politice purtate de Guvern, Parlament si Presedintie impotriva independentei reale a sistemului judiciar romanesc.

Ne exprimam dezacordul ferm fata de distrugerea statului de drept din Romania, regula fundamentala pentru toate tarile civilizate!

Sprijinim protestele magistratilor impotriva atacurilor asupra dreptului fundamental al fiecarui cetatean: dreptul la o instanta independenta si corecta care decide cazurile in conformitate cu legea, inteleasa ca un sistem armonios al dreptului european si cel national.

Cerem politicienilor, Parlamentului si Guvernului Romaniei sa inceteze imediat orice atac la independenta justitiei si sa-si ia cizmele de pe statutul personalului care lucreaza in justitie!

________________________________

Propunerile legislative prin care, in mod nejustificat si cu infrangerea normelor constitutionale, se opereaza modificari majore ale sistemului actual de pensii pentru magistrati, grefieri si celalalt personal din justitie, urmarindu-se plafonarea ori desfiintarea pensiilor de serviciu recunoscute acestora - cum este si cea inregistrata sub numarul Pl-x nr. 292/2019, aflata pe ordinea de zi a sesiunii extraordinare a Camerei Deputatilor 20-31 ianuarie 2020 - sunt de natura sa aduca atingere grava principiului independentei justitiei.

Propunerile legislative ale politicienilor de eliminare a pensiilor din justitie sunt

(1) neconstitutionale,

(2) incalca ordinea de drept europeana,

(3) incalca jurisprudenta CEDO si

(4) sunt populiste.

1. Abrogarea pensiilor din justitie este neconstitutionala

Abrogarea pensiei de serviciu (art.103 din Legea nr.92/1992 reluat in art. 85 din Legea nr. 303/2004), prin art.198 din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii, a fost declarata neconstitutionala prin Decizia Curtii Constitutionale nr. 20/2.02.2000 publicata in Monitorul Oficial al Romaniei nr.12/18.02.2000.

Curtea a retinut, in esenta, ca “acordarea pensiei de serviciu pentru cadrele militare si magistrati nu reprezinta un privilegiu, ci este justificata in mod obiectiv, ea constituind o compensatie partiala a inconvenientelor ce rezulta din rigoarea statutelor speciale carora trebuie sa li se supuna militarii si magistratii”, solutie in acord cu jurisprudenta.

In argumentarea solutiei sale, Curtea Constitutionala citeaza jurisprudenta CEDO, propria jurisprudenta constanta, Rezolutiile ONU-1985, Recomandarea R 94/12 din 13.12.1994 a Consiliului Europei, Carta Europeana privind Statutul Judecatorilor, art. 6 si 14 din CEDO si art. 10 din Declaratia Universala a Drepturilor Omului, dandu-le prevalenta constitutionala, conform art.11 si 20 din Constitutie.

Dupa 5 ani de la aceasta decizie, in prima parte a anului 2005, Guvernul a reluat actiunea legislativa de limitare a drepturilor judecatorilor si procurorilor vizand ingradirea drepturilor de salarii, pensii si altor asemenea ori suprimarea unora, deja consacrate, ceea ce a atras sesizarea, din nou, a Curtii Constitutionale de catre Sectiile Unite ale Inaltei Curti de Casatie si Justitie si pronuntarea deciziei nr. 375 din 6.07.2005, solutie de principiu, care consolideaza jurisprudenta sa anterioara, invocandu-se: – Incalcarea principiilor independentei si inamovibilitatii judecatorilor consacrate de art.124 alin. 3 si art.125 alin.1 din Constitutie si de art.6 paragraf 1 CEDO si – Incalcarea principiului neretroactivitatii legii prevazuta in art.15 alin.2 din Constitutie.

Pensiile de serviciu ale judecatorilor/procurorilor nu fac parte din notiunea de „pensii speciale”, denumita deja, ca o „uzanta ilegala si imorala” de catre diferiti actori publici, in deciziile Curtii Constitutionale, ale Inaltei Curti de Casatie si Justitie, in legile justitiei sau altele din domeniul social neexistand expresia „pensii speciale”.

2. Abrogarea pensiilor din justitie incalca normele internationale

Art. 6.4 din Carta europeana privind statutul judecatorilor, adoptata in anul 1998, prevede ca ”In mod special, statutul garanteaza judecatorului sau judecatoarei care a implinit varsta legala pentru incetarea functiei, dupa ce a exercitat-o ca profesie o perioada determinata, plata unei pensii al carei nivel trebuie sa fie cat mai apropiat posibil de acela al ultimei remuneratii primite pentru activitatea jurisdictionala”.

De asemenea, ”notiunea de independenta presupune in special ca organismul respectiv sa isi exercite functiile jurisdictionale in mod complet autonom, fara a fi supus vreunei legaturi ierarhice sau de subordonare si fara sa primeasca dispozitii sau instructiuni, indiferent de originea lor, si sa fie astfel protejat de interventii sau de presiuni exterioare susceptibile sa aduca atingere independentei de judecata a membrilor sai si sa influenteze deciziile acestora”.

De aceea, Curtea de Justitie a Uniunii Europene, in Hotararea din 27 februarie 2018, pronntata in cauza C 64/16, Associaçao Sindical dos Juizes Portugueses, a statuat ca, la fel ca inamovibilitatea membrilor organismului vizat, perceperea de catre acestia a unei remuneratii cu un nivel adecvat in raport cu importanta functiilor pe care le exercita constituie o garantie inerenta independentei judecatorilor.

Tinand cont ca independenta justitiei include securitatea financiara a magistratilor, care presupune si asigurarea unei garantii sociale solide, cum este indemnizatia si pensia de serviciu a magistratilor, ce are o componenta institutionala (acoperind sistemul judiciar in intregime), dar si una individuala, a judecatorului (care implica existenta unor numeroase aspecte, cum ar fi: lipsa imixtiunii celorlalte puteri in activitatea de judecata, faptul ca niciun alt organ decat instantele nu poate decide asupra competentelor lor specifice prevazute prin lege, existenta unei proceduri prevazute de lege referitoare la caile de atac ale hotararilor judecatoresti, existenta unor fonduri banesti suficiente pentru desfasurarea si administrarea activitatii de judecata, procedura de numire si promovare in functie a magistratilor si, eventual, perioada pentru care sunt numiti, conditii de munca adecvate, existenta unui numar suficient de magistrati ai instantei respective pentru a evita un volum de munca excesiv si pentru a permite finalizarea proceselor intr-un termen rezonabil, remunerare proportionala cu natura activitatii, repartizarea impartiala a dosarelor, posibilitatea de a forma asociatii ce au ca principal obiect protejarea independentei si a intereselor magistratilor), este necesar ca reprezentantii statului roman si suporterii unor asemenea schimbari legislative sa sa accepte ca in orice stat democratic acest tip de securitate financiara este recunoscuta in mod clar ca fiind unul dintre elementele esentiale care asigura independenta magistratilor, in acest ansamblu fiind logic si nivelul unor pensii apropiate de acela al ultimei remuneratii primite pentru activitatea jurisdictionala.

Dispozitiile de drept intern nu fac decat sa se alinieze legislatiei Uniunii Europene din materia pensiilor de stat, care a reglementat printr-un numar de trei directive, cei trei piloni de securitate sociala:

a) Pilonul I – Directiva nr.79/7/CEE privind principiul egalitatii de tratament intre femei si barbati, reflectat in Legea nr. 19/2000;

b) Pilonul al II-lea – Directiva nr.86/378/CEE, modificata prin Directiva 96/97/CEE, privind aplicarea principiului egalitatii in schemele ocupationale de securitate sociala, care acopera sectorial si legile speciale de pensii ale magistratilor, militarilor, politistilor s.a.;

c) Pilonul al III-lea – Directiva nr.2004/113/CEE relativa la economiile individuale pentru pensii.

Conform Directivelor nr.86/378/CEE si nr.96/97/CEE “criteriile decisive pentru incadrarea unui sistem de securitate sociala ca sistem ocupational sunt:

a) Sa se refere la o categorie particulara de lucratori;

b) Sa fie direct legat de perioada de serviciu; iar

c) Pensia sa fie calculata prin raportare la ultimul salariu al lucratorului”.

In cauza Beune c – 7/1993, Curtea Europeana de Justitie de la Luxemburg a precizat clar aceste criterii decisive, subliniind ca expresia “ultimul salariu” nu trebuie inteleasa strict, ea putand reprezenta chiar si “media salariilor din ultimele luni de angajare”, intrand in aria de reglementare din art.141 al Tratatului CE. Prioritatea normelor comunitare si aplicabilitatea lor imediata si directa in dreptul intern isi are temei constitutional in art. 20 alin. 2 si art. 148 alin. 2 din Constitutia revizuita, potrivit carora, „ca urmare a aderarii, prevederile tratatelor constitutive ale UE, precum si celelalte reglementari comunitare cu caracter obligatoriu, au prioritate fata de dispozitiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare”, astfel ca, din aceasta perspectiva, trebuie reamintit ca in anul 2007, Guvernul Romaniei a beneficiat de un Raport al Reuniunii de consultare, din 31.01.2007, la Comisia Europeana, cu expertii comunitari, in care “s-a atras atentia asupra faptului ca, pentru legislatia neconforma Directivelor comunitare, COM va transmite Romaniei scrisori de notificare oficiala, declansand, astfel, actiunea de neindeplinire a obligatiilor de Stat membru al UE”. (pag. 1, pct. 1).

3. Eliminarea pensiiilor din justitie incalca jurisprudenta CEDO

Jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului este constanta si in concordanta cu jurisprudenta Curtii de la Luxemburg, in materia statutului judecatorilor si procurorilor, independentei economice a acestora (salarii si pensii), cumulului pensiei cu salariul, neretroactivitatii legii si pastrarii drepturilor castigate.

In cauza Buchen contra Cehiei (2006), Curtea a decis ca “limitarea nejustificata a unui drept recunoscut magistratului, cum ar fi o pensie de serviciu, drept nesocotit ulterior, fara a exista o justificare obiectiva si rezonabila pentru o asemenea ingradire, constituie o privare de proprietate in sensul art. 1 par. 1 din Protocolul nr. 1 la CEDO, dar si o discriminare in sensul art. 14 din Constitutie si art. 1 din Protocolul nr. 12″. (in speta, reclamantul beneficiase de o pensie de serviciu ca fost judecator militar si, apoi, in cumul, de un salariu ca judecator civil, dupa reincadrarea sa in aceasta functie).

In cauza Gaygusuz contra Austriei, prin hotararea din 16.09.1996, Curtea a decis ca pensia constituie un drept patrimonial in sensul art.1 din Protocolul nr.1 la Conventie, iar relativ la art.14, a retinut ca “exista o diferenta discriminatorie, in sensul art.14, daca lipseste o justificare obiectiva si rezonabila”.

In cauza Akdeejeva contra Letoniei (2007), Curtea a stabilit incalcarea art. 14 si art. 1 din Protocolul nr.1 la Conventie si a art.6, obligand statul la despagubiri pentru diferenta de pensie recalculata. Curtea a statuat ca “recalcularea pensiei pentru viitor” nu trebuie sa genereze prejudicii reclamantei si prin neluarea in calcul a unei perioade din fosta U.R.S.S, altfel fiind o vadita discriminare in sensul art.14 din Conventie.

In acelasi sens, exista o alta jurisprudenta constanta, exemplul edificator fiind hotararea Muller contra Austriei – 5849/1972 – in care Curtea a retinut expres ca “o reducere substantiala a nivelului pensiei ar putea fi considerata ca afectand substanta dreptului de proprietate si, chiar a dreptului de a ramane beneficiar al sistemului de asigurare de batranete”.

4. Abrogarea pensiilor din justitie de catre politicieni este un demers populist

Eliminarea pensiilor din justitie nu are ca scop nici economii bugetare, nici repararea unor inechitati, intrucat economia virtuala este de maximum 7% din cele din 9 miliarde ron care reprezinta impactul bugetar al tuturor pensiilor de serviciu, iar principiul contributivitatii nu va fi nici in continuare regula devreme ce cele mai multe din pesniile "speciale" se pastreaza.

Din punct de vedere statistic, in raport de numarul total al pensiilor de serviciu (circa 250.000) se observa ca cele ale judecatorilor si procurorilor (3301) reprezinta 1,32%, iar fata de totalul general al pensionarilor din Romania de 4.674.833 (site-ului CNPP, plonul I, 30.06.2017), procentul este de 0,07%.

Introducerea confuziei voite ca pensiile de serviciu ale celor 3301 de magistrati, este o componenta decisiva a celor peste 250.000 pensii de serviciu, denumite impropriu „speciale” si ca aceste pensii ar sufoca bugetul de stat, dominat total de pensiile militare ale beneficiarilor necontribuabili, reprezinta un tip de abordare inacceptabila din partea sustinatorilor proiectelor legislative aflate in dezbatere publica..

Prin legea bugetului de stat s-au alocat pentru anul 2019 circa 9 miliarde de lei, din care circa 8 miliarde pentru pensiile militare de stat si un miliard pentru toate pensiile de serviciu. Pensiile speciale se platesc din bugetele MAI, MApN si SRI (pensiile militare), Ministerului Muncii (pensiile de serviciu) si Parlamentului (indemnizatiile senatorilor si deputatilor). In anul 2018 numarul beneficiarilor de pensie militara de stat in cadrul MAI a fost de 83.076, cuantumul brut suportat de bugetul de stat fiind de 2,79 de miliarde de lei.

NOTA autorului petitiei: Textul este intemeiat pe Scrisoarea deschisa facuta publica de magistratii romani (328 de semnatari initial) in data de 24 ianuarie 2020”.

Adauga comentariu

*
*
laugh.giflol.gifsmile.gifwink.gifcool.gifnormal.gifwhistling.gifredface.gifsad.gifcry.gifsurprised.gifconfused.gifsick.gifshocked.gifsleeping.giftongue.gifrolleyes.gifunsure.gif

*

DISCLAIMER

Mesajele cu continut indecent nu vor fi postate. Atentie! Postati pe propria raspundere!

Inainte de a posta, cititi regulamentul: Termeni legali si Conditii

rominvent.ro Harta avocati romania Harta avocati romania Lege5
PORTAL JURISPRUDENTA RELEVANTA
ULTIMELE ACTE NOUTATI
ABONEAZA-TE!

Introdu-ti adresa de email pentru a te abona la Lumea Juridica si vei primi notificari cu cele mai noi stiri si articole.