Toni Neacsu dezvaluie 10 subtilitati ale deciziei CCR privindu-i pe Iohannis si Orban

Avocatul Adrian Toni Neacsu (foto) a dezvaluit marti, 25 februarie 2020, zece dedesubturi ale deciziei de luni emise de Curtea Constitutionala a Romaniei.

---

Este vorba despre decizia prin care CCR a constatat un conflict juridic de natura constitutionala generat de faptul ca presedintele Klaus Iohannis l-a nominalizat pe Ludovic Orban pentru un nou mandat de premier, in ciuda faptului ca acesta fusese dat jos prin motiune de cenzura (click aici pentru a citi).

Inca de la inceput, Toni Neacsu subliniaza ca mandatul provizoriu al guvernului demis prin motiune de cenzura poate dura oricat, intrucat Constitutia nu prevede un termen. Singura borna temporala o constituie viitoarele alegeri parlamentare.

Corolar, avocatul subliniaza ca nu sunt aplicabile prevederile articolului 107 din Constitutie (care stipuleaza un interimat de 45 de zile), intrucat acum nu vorbim despre un cabinet interimar, ci despre unul demis.

Constitutia nu prevede un orizont temporal nici pentru ca presedintele Romaniei sa faca o noua propunere de prim-ministru, singurul principiu de care Iohannis ar trebui sa tina seama fiind cel al rezonabilitatii, puncteaza Neacsu.

Klaus Iohannis are si alta responsabilitate in deblocarea situatiei – si anume: revocarea decretului privind nominalizarea a doua oara a lui Ludovic Orban. Altminteri, decretul genereaza confuzie privind procedura de investire a executivului Orban 2 – procedura deja inceputa in Parlament, considera Adrian Toni Neacsu.

Singurul aspect imbucurator se refera la timpul relativ scurt de redactare a motivarilor CCR (de regula, doua saptamani). Totusi, pana atunci presedintele nu poate face o noua nominalizare de prim-ministru.

In alta ordine de idei, avocatul accentueaza ideea ca decizia CCR intrerupe procedura gandita pentru declansarea alegerilor anticipate, readucandu-ne in situatia din 4 februarie 2020, la o zi inainte de votarea motiunii. Tocmai de aceea, presedintelui nu ii este interzis sa-l desemneze din nou pe Ludovic Orban pentru conducerea Executivului. Singurul lucru la care s-a referit decizia CCR a fost caracterul diversionist al desemnarii lui Orban pentru un nou mandat. Totusi, Klaus Iohannis poate ocoli aceasta decizie CCR, propunand un candidat care isi doreste in mod real investirea de catre Parlament (si care da dovada ca poate coagula o majoritate in Legislativ), dar in acelasi timp presedintele sa actioneze, de fapt, pentru formarea in Parlament a unei majoritati efective care sa voteze impotriva prim-ministrului propus, mai arata Adrian Toni Neacsu.

Avocatul incheie, explicand ca decizia CCR de luni nu revolutioneaza Constitutia, ci doar reia argumente folosite de-a lungul timpului in propria jurisprudenta, ideea centrala fiind ca oamenii de stat sa actioneze cu buna-credinta si cu loialitate fata de Constitutie, iar nu sa deturneze spiritul leigi fundamentale (cum s-a intamplat cu presedintele si premierul, care au urmarit de la inceput demiterea cabinetului Orban).

Postarea de pe Facebook a lui Adrian Toni Neacsu:

„Dupa cum s-a putut observa, analiza mea la cald a deciziei CCR de ieri s-a dovedit corecta. Interventia publica a presedintelui CCR, judecatorul Valer Dorneanu, a mai lamurit lucrurile pentru opinia publica.

Intrucat am primit in privat foarte multe solicitari de clarificare a unor aspecte juridice si constitutionale in legatura cu efectele deciziei si astfel banuiesc ca mai exista totusi multe semne de intrebare, incerc mai jos sa raspund si public intrebarilor cele mai repetate pe care le-am primit. Ca si in alte postari ale mele incerc sa fiu doar informativ si ma feresc in principiu sa fac interpretari proprii, acolo unde nu sunt absolut necesare. Cred ca abordarea tehnica, aplicata, gospodareasca si cu acoperire in surse este singura modalitate de nu ne comporta ca o turma electorala dusa de capastru de catre politicieni, de orice parte or fi ei. Daca vor exista si alte intrebari va rog sa mi le puneti prin comentarii si in masura posibilitatii si a timpului vom incerca sa le clarificam impreuna.

1. CAT POATE DURA MANDATUL PROVIZORIU AL GUVERNULUI DEMIS PRIN MOTIUNE DE CENZURA?

Teoretic, oricat, respectiv pana la validarea alegerilor pentru noul Parlament, Constitutia nu prevede un termen. El va functiona pana la depunerea juramantului de catre membrii noului Guvern, in aceasta perioada indeplinind numai actele pentru administrarea treburilor publice. Nu poate emite ordonante de urgenta si nu-si poate angaja raspunderea in Parlament pe un proiect de lege.

2. ESTE ADEVARAT CA INTERIMATUL GUVERNULUI ORBAN NU POATE DURA MAI MULT DE 45 DE ZILE?

Interimatul functiei de premier sau ministru nu poate dura decat 45 de zile, potrivit art. 107 din Constitutie. In cazul de fata insa nu suntem in situatia juridica de interimat al premierului sau al ministrilor ci in prezenta unui Guvern demis prin motiune de cenzura. Guvernul ar trebui identificat drept Guvernul (premierul) demis, iar nu Guvernul interimar.

3. IN CAT TIMP TREBUIE PRESEDINTELE ROMANIEI SA FACA O NOUA PROPUNERE DE PREMIER?

Constitutia nu prevede un termen, ci doar obligatia consultarii partidelor. Toate termenele ulterioare pentru investirea Guvernului incep de la momentul desemnarii de catre Presedinte a unei propuneri, fara insa ca acesta sa fie tinut in mod explicit de un termen. In cauza se aplica numai principiile constitutionale, astfel cum ele rezulta din jurisprudenta CCR. Pentru ca normalitatea constitutionala o reprezinta un Guvern investit in parlament, presedintele ar trebui sa procedeze la o noua desemnare dupa motivarea deciziei CCR intr-un termen rezonabil, cat mai scurt.

4. CE SE INTAMPLA CU MANDATUL DE PREMIER DESEMNAT AL LUI LUDOVIC ORBAN??

CCR s-a pronuntat asupra unui conflict juridic de natura constitutionala determinat de emiterea de catre Presedinte a Decretului nr. 82/2020, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.88 din 6 februarie 2020, de desemnare a candidatului Ludovic Orban. Prin emiterea acestui decret presedintele a incalcat prevederile art. 103 din Constitutie, iar conflictul creat (incalcarea Constitutiei) se va stinge prin revocarea acestui decret, respectiv prin depunerea mandatului primit de catre Ludovic Orban, si efectuarea unei noi desemnari pentru functia de prim-ministru. Este adevarat ca Deciziile CCR produc efectele obligatorii de la data publicarii in Monitorul oficial. Insa decretul care a provocat conflictul juridic de natura constitutionala nu mai poate produce nici un efect juridic si ar trebui revocat cat mai repede. Formal acest Decret inca exista in ordinea juridica si in lipsa revocarii se poate crea o confuzie cu privire la procedura de investire a Guvernului deja inceputa si aflata in derulare in Parlament. Decretul este emis de Presedintele Romaniei in exercitarea atributiilor constitutionale care privesc raporturile cu Parlamentul astfel incat nu poate fi atacat in contenciosul administrativ obisnuit, singura modalitate juridica de iesire a lui din circuitul juridic constitutional fiind revocarea de catre emitent (sau asa zisa depunere de catre premierul desemnat, cum s-a mai intamplat - Liviu Negoita de exemplu). In concluzie, in logica loialitatii constitutionale, decretul de desemnare a lui Ludovic Orban ar trebui revocat chiar inainte de motivarea Curtii Constitutionale, urmand ca dupa motivare sa se deruleze celelalte proceduri.

5. CAT POATE DURA PANA LA MOTIVAREA SI PUBLICAREA DECIZIEI CCR?

In legea de organizare a CCR se prevede un termen general de 30 de zile pentru motivare a hotararilor. In practica solutionarii conflictelor juridice de natura constitutionala acest termen este mai mic, in jur de 2 saptamani. Intrucat exista si 2 voturi impotriva, se vor redacta probabil si opiniile separate.

6. POATE FACE PRESEDINTELE O NOUA DESEMNARE INAINTE DE PUBLICAREA DECIZIEI CCR?

In mod normal nu, ci trebuie asteptata motivarea CCR. In considerentele acesteia se vor regasi criteriile constitutionale pe care trebuie sa le intruneasca o noua desemnare. Desi din minuta pe scurt intuim ca acestea se refera doar la o desemnare de buna credinta, facuta cu scopul investirii reale a unui nou Guvern, doar din motivare vor rezulta cu certitudine argumentele constitutionale avute in vedere si de care Presedintele este obligat sa tina seama.

7. INTR-O EVENTUALA PROCEDURA DE DECLANSARE A ALEGERILOR ANTICIPATE DESEMNAREA DREPT PREMIER A LUI LUDOVIC ORBAN VA CONTA CA O PRIMA PROPUNERE RESPINSA?

Nu. Din punct de vedere constitutional suntem in situatia din 4.02.2020, iar desemnarea e ca si cand nu ar fi existat.

8. POATE REFUZA PRESEDINTELE APLICAREA DECIZIEI CCR?

In nici un caz. Ar fi o grava incalcare a Constitutiei. Insa CCR nu-l obliga decat la revocarea deciziei de desemnare a Ludovic Orban (implicit) si efectuarea unei noi desemnari cu buna-credinta constitutionala, adica a candidatului care poate strange virtual o majoritate parlamentara in vederea investirii Guvernului. Aceasta obligatie poate fi ocolita prin desemnarea unui candidat care public se va manifesta ca unul adevarat dar prin jocuri politice de culise construieste o majoritate in vederea unui vot impotriva in Parlament.

9. POATE FI DESEMNAT DIN NOU LUDOVIC ORBAN?

Da. In motivarea cererii la CCR s-a invocat si imposibilitatea desemnarii drept candidat a premierului care tocmai a fost demis prin motiune de cenzura. CCR nu a acceptat acest motiv ci a mers exclusiv pe caracterul fals, la cacialma, a acestei desemnari. Daca Ludovic Orban se va comporta ca un candidat real, care isi doreste cu adevarat investirea si va exista posibilitatea crearii unei majoritati parlamentare, nimic nu il opreste pe presedinte sa-l desemneze din nou. Decizia CCR cu siguranta nu va obliga Presedintele, prin motivare, sa desemneze candidatul care face anterior dovada unei majoritati parlamentare ci doar a unui candidat care virtual poate forma o majoritate, prin negocieri politice.

10. DECIZIA CCR ESTE REVOLUTIONARA SI INTERPRETEAZA PENTRU PRIMA DATA IN ACEST FEL TEXTELE DIN CONSTITUTIE APLICABILE?

Nu, decizia CCR nu face decat sa reia argumente deja existente in jurisprudenta sa si a principiului des aplicat in solutionarea altor conflicte juridice de natura constitutionala: competentele constitutionale trebuie exercitate cu loaialitate fata de Constitutie, cu buna-credinta si in vederea producerii efectelor juridice anume prevazute (aici investirea Gvernului), iar nu a celor contrare (ne-investirea Guvernului si dizolvarea Parlamentului)”.