Societatea Avocatilor din Bucuresti cere Parlamentului respingerea propunerii de modificare si completare a Legilor nr. 514/2003 si nr. 200/2004

Societatea Avocatilor din Bucuresti, condusa de avocatul Danny Gabriel Bardan-Raine (foto), a dat publicitatii, marti 26 ianuarie 2016, un punct de vedere cu privire la propunerea legislativa de modificare si completare a Legii nr. 514/2003 privind organizarea si exercitarea profesiei de consilier juridic, precum si a Legii nr. 200/2004 privind recunoasterea diplomelor si calificarilor profesionale pentru profesiile reglementate din Romania.

Comunicatul SAB:

„Societatea Avocatilor din Bucuresti solicita Parlamentului Romaniei respingerea propunerii legislative de modificare si completare a Legii nr. 514/2003 privind organizarea si exercitarea profesiei de consilier juridic, precum si a Legii nr. 200/2004 privind recunoasterea diplomelor si calificarilor profesionale pentru profesiile reglementate din Romania.

Analizand propunerea legislativa mentionata, constatam ca ne aflam in prezenta unei initiative legislative cu un continut neaprofundat ce prezinta erori grave de tehnica legislativa si erori gramaticale subliniate inclusiv de catre Consiliul Legislativ prin Avizul inregistrat sub nr. 695/21.01.2016. De asemenea, propunerea legislativa contravine legislatiei in vigoare, principiilor constitutionale si jurisprudentei Inaltei Curti de Casatie si Justitie si a Curtii Constitutionale.

Adoptarea unei Legi cu un astfel de continut aduce o grava atingere securitatii si stabilitatii serviciilor juridice din Romania si va periclita intregul sistem judiciar, acesta fiind la acest moment vulnerabil datorita modificarilor legislative de amploare din ultimii ani. Totodata, exista presupunerea rezonabila ca prin aceasta propunere legislativa se urmareste realizarea unor activitati juridice complexe la nivel national prin eludarea dispozitiilor legale privind siguranta actelor juridice care intra in circuitul civil, selectia persoanelor care realizeaza activitatile juridice pe baza unor competente profesionale temeinice care sunt verificate in mod corespunzator la care se adauga pregatirea profesionala continua si efectiva a acestora, dispozitii legale care au scopul de a proteja beneficiarii serviciilor juridice si garanteaza indeplinirea actului de justitie in bune conditii.

Astfel, prin propunerea legislativa mentionata se doreste o reglementare eterogena a profesiei de consilier juridic prin imbinarea exclusiva a drepturilor si a beneficiilor specifice unei profesii liberale cu stabilitatea, siguranta si protectia sociala care sunt caracteristice unei profesii salarizate. Aceasta reglementare hibrida a profesiei de consilier juridic presupune eliminarea unei delimitari intre profesia liberala si profesia salarizata in domeniul juridic, delimitare care este absolut necesara pentru mentinerea unui climat de siguranta si stabilitate in societate sub aspect social si economic.

Aceasta propunere legislativa urmareste infiintarea unui corp profesional paralel cu profesia de avocat sub aspectul realizarii activitatilor cu caracter juridic in interesul persoanelor juridice de drept public si privat, cu mentiunea ca prin aceasta propunere legislativa sunt atribuite mai multe drepturi si totodata mai putine obligatii profesiei de consilier juridic in comparatie cu profesia de avocat. Spre exemplu: un consilier juridic stagiar poate pune concluzii la judecatorie si tribunal ca instante de fond, in schimb un avocat stagiar nu poate pune concluzii decat la judecatorie; un consilier juridic definitiv poate pune concluzii la Inalta Curte de Casatie si Justitie si la Curtea Constitutionala fara nicio restrictie, in schimb un avocat definitiv poate pune concluzii la cele doua instante doar daca are o vechime neintrerupta in profesie de cel putin 5 ani de la definitivare; consilierul juridic nu este obligat sa fie asigurat profesional, in schimb avocatul trebuie sa fie titularul unei polite de asigurare pentru raspundere civila profesionala intr-un anumit cuantum raportat la calitatea de avocat stagiar sau definitiv; etc.

Prin realizarea unui corp profesional paralel cu profesia de avocat se va crea o confuzie in randul societatii si cu precadere in randul persoanelor juridice de drept public sau privat, fapt ce va genera o instabilitate a serviciilor juridice si o descurajare in timp a investitorilor beneficiari ai serviciilor juridice, cu consecinte negative pentru economia Romaniei.

In prezent cele doua profesii sunt bine delimitate, iar beneficiarii serviciilor juridice au cunostinta de activitatile realizate de catre consilierii juridici si respectiv de activitatile realizate de catre avocati.

Prin aceasta propunere legislativa se doreste o trecere a consilierilor juridici din profesia salarizata intr-o profesie liberala, fara a se verifica in prealabil daca consilierii juridici indeplinesc conditiile pentru a desfasura o astfel de activitate.

Distinctia de fond dintre o profesie liberala si o profesie salarizata este reprezentata de vointa practicienilor profesiei liberale de a se supune unor standarde etice si profesionale care exced cerintelor legale minime, iar exercitarea profesiei respective sa se realizeze in mod exclusiv pe cont propriu, fara a avea posibilitatea de a fi salarizat in acelasi timp in cadrul unei entitati juridice de drept public sau privat distincta de profesia respectiva in scopul furnizarii de servicii ce fac obiectul profesiei liberale. Inclusiv in Codul fiscal 2015 la art. 7 pct. 34 profesiile liberale sunt definite ca fiind acele ocupatii exercitate pe cont propriu de persoane fizice.

Astfel, profesia liberala presupune furnizarea unui serviciu de mare valoare cu un caracter profund intelectual in baza unei formari profesionale de un nivel inalt academic, existenta unui interes general legat de prestarea serviciului respectiv, exercitarea activitatii in mod independent din punct de vedere profesional si economic, furnizarea de servicii cu titlu personal, pe propria raspundere si in mod independent din punct de vedere profesional, existenta unei relatii de incredere intre client si furnizor, accentul fiind pus mai degraba pe furnizarea celor mai bune servicii posibile in beneficiul clientului, iar nu pe maximizarea profitului, respectarea unor reglementari profesionale etice, stricte si clar definite.^[1]

Consilierul juridic are posibilitatea oricand de a-si valorifica experienta si cunostintele juridice in cadrul unei profesii liberale, mai exact in cadrul profesiei de avocat, urmand a se verifica in conditii de maxima legalitate si transparenta prin Institutul National pentru Pregatirea si Perfectionarea Avocatilor indeplinirea conditiilor pentru exercitarea acestei profesii liberale din domeniul juridic.

Serviciile oferite de liber profesionişti sunt complexe şi presupun un grad ridicat de cunoştinte de specialitate. Beneficiarul serviciilor nu dispune de informatii, cunostinte de specialitate si experienta suficiente pentru o evaluare a calitatii serviciului oferit in clipa in care alege prestatorul de servicii sau dupa ce a beneficiat de acestea. Astfel, activitatile profesiilor liberale sunt bazate pe incredere. Ca urmare a asimetriei la nivelul informatiei, beneficiarul trebuie sa se poata baza pe faptul ca prestatorul nu va utiliza acest deficit de informatii in favoarea sa, ci este gata sa-i ofere beneficiarului cel mai bun serviciu posibil, adaptat necesitatilor acestuia. A recurge la serviciile unui prestator implica deci sa i se acorde acestuia incredere ex ante.^[2] Standardele profesionale din cadrul profesiei de avocat sunt singurele instrumente potrivite pentru protejarea beneficiarului in alegerea unui furnizor de servicii juridice.

ingrijorator este si mecanismul facil si echivoc de intrare in profesia de consilier juridic prin scutire de examen a persoanei care a indeplinit o 'functie juridica' timp de 5 ani, fara a se clarifica ce se intelege prin notiunea de 'functie juridica'. Consideram ca prin aceasta propunere legislativa se urmareste accesul in profesia de consilier juridic si implicit accesul la furnizarea unor servicii juridice complexe a unor persoane a caror competenta profesionala si probitate morala pot fi indoielnice.

In ceea ce priveste expunerea de motive a propunerii legislative, apreciem ca aceasta este evaziva si intareste suspiciunea potrivit careia propunerea legislativa urmareste un alt scop decat cel prezentat.

De remarcat faptul ca prin expunerea de motive se invoca existenta unor disfunctionalitati aparute in aplicarea Legii nr. 514/2003, dar nu se prezinta in concret care sunt aceste pretinse disfunctionalitati si prin ce s-au materializat.

Apreciem ca independenta actelor consilierului juridic si independenta de exprimare a acestuia care se pretind a fi lezate prin actuala reglementare sunt protejate in mod efectiv prin urmatoarele dispozitii legale in vigoare la acest moment:

– art. 23 din Legea nr. 514/2003: 'In activitatea sa profesionala consilierul juridic se bucura de protectia legii, in conditiile prevazute de legea pentru organizarea si exercitarea profesiei de avocat';

– art. 40 alin. (2) din Statutul profesiei de consilier juridic: 'Consilierul juridic acorda consultanta, opinia sa fiind consultativa. Consilierul juridic formuleaza punctul sau de vedere potrivit prevederilor legale si a crezului sau profesional. Consilierul juridic manifesta independenta in relatia cu organele de conducere ale persoanei juridice unde exercita profesia, precum si cu orice alte persoane din cadrul acesteia; punctul de vedere formulat de catre consilierul juridic in legatura cu aspectul juridic al unei situatii nu poate fi schimbat sau modificat de catre nici o persoana, consilierul juridic mentinandu-si opinia legala formulata initial, indiferent de imprejurari. In exercitarea profesiei, consilierul juridic nu poate fi supus nici unei presiuni din partea persoanei juridice unde isi exercita profesia sau din partea oricarei alte persoane juridice de drept public ori privat. Consilierul juridic, in exercitarea profesiei, se supune numai Constitutiei, legii, statutului profesiei si regulilor eticii profesionale'.

Revenind la continutul propunerii legislative, constatam ca initiatorii acesteia se afla intr-o confuzie in ceea ce priveste formele de exercitare si respectiv modalitatile de execitare a unei profesii. Astfel, se considera ca pot reprezenta forme de exercitare a profesiei de consilier juridic: a) forma de exercitare angajat si b) forma de exercitare numit in functie. Suntem curiosi cum se vor intitula consilierii juridici care vor exercita profesia de consilier juridic prin forma de exercitare angajat si respectiv prin forma de exercitare numit in functie? Presupunem se vor intitula: Ion Ionescu – Angajat la S.C. X S.R.L. sau Ion Ionescu – Numit in functie la Institutia X. De asemenea, suntem curiosi in ce conditii se va elibera si un Cod de identificare fiscala de catre organele fiscale competente avand in vedere ca ne aflam in prezenta unor forme de exercitare a unei profesii.

In ceea ce priveste forma de exercitare a profesiei de consilier juridic prin societati civile profesionale care potrivit propunerii legislative se pot infiinta prin contract de societate de catre unul sau mai multi consilieri juridici, consideram ca si aceasta reprezinta o ineptie juridica, fiind esential nelegala, deoarece contravine dispozitiilor art. 1881 alin. (1) Cod civil care prevad ca un contract de societate se poate incheia numai intre doua sau mai multe persoane. De asemenea, notiunea de contract presupune prin esenta sa existenta acordului de vointa a cel putin doua persoane.

Referitor la activitatea profesionala a consilierului juridic din cuprinsul propunerii legislative, aceasta este pe de-o parte contrara dispozitiilor legale in vigoare, iar pe de cealalta parte este straina de obiectul profesiei de consilier juridic si nu este bine determinata.

Astfel, activitatea de redactare, avizare si contrasemnare pentru legalitate a actelor cu caracter juridic nu ofera o reprezentare concreta in ceea ce priveste efectele care se vor produce in circuitul civil ca urmare a caracterului de legalitate atribuit actelor avizate si contrasemnate in acest sens de catre consilierul juridic.

Activitatea de atestare a datei certe pentru validitatea actelor juridice de catre consilierul juridic contravine dispozitiilor art. 278 C.proc.civ. prin care sunt stabilite modalitatile exclusive prin care data unui inscris sub semnatura privata devine data certa.

In ceea ce priveste activitatile de conciliere si negociere, precizam faptul ca acestea nu reprezinta activitati juridice prin esenta lor, ci reprezinta modalitati concrete de realizare a unor activitati cu caracter juridic. In egala masura, plecand de la rationamentul initiatorilor proiectului de lege trebuie sa consideram ca si expedierea unei scrisori recomandate cu confirmare de primire catre o instanta de judecata sau plata unei taxe judiciare de timbru reprezinta tot o activitate juridica.

Referitor la activitatea de management juridic care se doreste a fi intreprinsa de catre consilierii juridici, mentionam faptul ca nici aceasta nu reprezinta o activitate cu caracter juridic prin esenta, ci reprezinta o modalitate de organizare a unei activitati cu caracter juridic.

Initiatorii acestei propuneri legislative au omis sa reglementeze cadrul minim in care se va exercita profesia de consilier juridic prin raportare la formele de exercitare a profesiei care au fost propuse, acesta urmand a fi stabilit in functie de oportunitati prin statutul profesiei de consilier juridic, neexistand astfel un control al legislativului.

Propunerea legislativa contravine inclusiv jurisprudentei Inaltei Curti de Casatie si Justitie si a Curtii Constitutionale. Astfel, prin dezlegarea in drept data prin Decizia nr. XXII din 12 iunie 2006 a instantei supreme, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 936 din 20 noiembrie 2006, se constata nelegalitatea desfasurarii activitatii consilierilor juridici in cadrul unei societati de consultanta ce are ca obiect de activitate: 'activitati juridice'. Acest punct de vedere a fost confirmat si de catre Curtea Constitutionala prin Decizia nr. 101/2014, retinandu-se ca profesia de consilier juridic, nefiind o profesie liberala asemenea celei de avocat, nu poate fi exercita decat in limitele cadrului legal al raportului de serviciu (in conditiile prevazute de Legea nr. 188/1999 privind Statutul functionarilor publici) sau al raportului juridic de munca (in urma incheierii unui contract individual de munca in conformitate cu prevederile Codului muncii).

Totodata, apreciem ca prin propunerea legislativa se aduce atingere principiului securitatii juridice ca fundament al statutului de drept, acesta exprimand, in esenta, faptul ca cetatenii trebuie protejati 'contra unui pericol care vine chiar din partea dreptului, contra unei insecuritati pe care a creat-o dreptul sau pe care acesta risca sa o creeze'. Importanta respectarii principiului securitatii juridice pentru existenta statului de drept impune o mai mare atentie acordata calitatii legii. Fata de toate aspectele invederate, apreciem ca fiind utila o recomandare a Consiliului de Stat francez, determinata de constatarea agravarii problemelor legate de securitatea juridica oferita de legislatia franceza: 'sa legiferam mai putin, dar sa legiferam mai bine'.^[3]

Pentru considerentele prezentate solicitam Parlamentului Romaniei sa respinga propunerea legislativa.

[1] Avizul comitetului Economic si Social European pe tema 'Rolul si viitorul profesiilor liberale in societatea civila europeana a anului 2020' – 2014/C 226/02, pct. 2.7.

[2] Avizul comitetului Economic si Social European pe tema 'Rolul si viitorul profesiilor liberale in societatea civila europeana a anului 2020' – 2014/C 226/02, pct. 2.11.

[3] I. Predescu, M. Safta, Principiul securitatii juridice, fundament al statului de drept,Buletinul Curtii Constitutionale nr. 1/2009”.