Se pot asigura prin avocat servicii de coordonare a activitatii departamentelor juridice de la sediul social si de la sucursalele unei societati cu capital majoritar de stat?

Se aplica legislatia specifica profesiei de avocat, respectiv Legea nr. 51/1995 si Statutul profesiei de avocat. Astfel, pentru ca avocatul sa-si desfasoare activitatea specifica profesiei, trebuie intrunite cumulativ urmatoarele conditii:

1. Profesia de avocat se exercita numai de avocatii inscrisi in tabloul baroului din care fac parte, barou component al Uniunii Nationale a Barourilor din Romania, denumita in continuare U.N.B.R. (art. 1 alin. 2 din Legea nr. 51/1995)

In consecinta, este necesar ca respectivul avocat sa figureze pe tabloul avocatilor cu drept de exercitare a profesiei de la nivelul unui barou judetean sau din Baroul Bucuresti, barouri componente ale UNBR (fiind excluse legal alte „barouri paralele” in afara UNBR – art. 1 alin. 3 din Legea nr. 51/1995)

2. Avocatul trebuie sa-si exercite activitatea specifica numai intr-una din formele de exercitare ale profesiei de avocat, asa cum sunt reglementate de lege: cabinete individuale, cabinete asociate, societati civile profesionale sau societati profesionale cu raspundere limitata (art. 5 alin. 1 din Legea nr. 51/1995)

Cu alte cuvinte, calitatea de avocat inscris pe tabloul avocatilor cu drept de exercitare a profesiei de la nivelul unui barou nu este suficienta, ci este necesar ca respectivul avocat sa exercite profesia, la alegere, intr-una dintre formele specifice de exercitare a profesiei de avocat, nici o alta modalitate sau forma (in afara celor specificate), nefiind admise, aspect care rezulta cu claritate si din art. 180 din Statut.

Pentru verificarea legalitatii si valabilitatii formelor de exercitare a profesiei de avocat este necesar, de la caz la caz, a se verifica conditiile stipulate in art. 190-191 din Statut (cabinet individual), art. 192-195 din Statut (cabinete asociate), art. 196 – 198 din Statut (societate civila profesionala) si art. 199 – 211 din Statut (societate cu raspundere limitata).

Totodata, subliniem faptul ca in cadrul acestor forme specifice de exercitare a profesiei de avocat, modalitatea concreta de exercitare poate sa fie diferita, modalitatile de exercitare fiind expres prevazute de lege (art. 212-219 din Statut): avocat titular al cabinetului individual, avocat asociat in cadrul cabinetelor asociate, avocat asociat in cadrul societatii civile profesionale de avocati, avocat asociat in cadrul societatii profesionale cu raspundere limitata, avocat colaborator, avocat salarizat in interiorul profesiei.

3. Activitatea avocatului este expres si limitativ prevazuta in art. 3 din Legea nr. 51/1995

Avocatul, in aceasta calitate, va putea desfasura numai urmatoarele activitati (limitare legala): consultatii si cereri cu caracter juridic, asistenta si reprezentare juridica in fata instantelor judecatoresti, a organelor de urmarire penala, a autoritatilor cu atributii jurisdictionale, a notarilor publici si a executorilor judecatoresti, a organelor administratiei publice si a institutiilor, precum si a altor persoane juridice, in conditiile legii, redactarea de acte juridice, atestarea identitatii partilor, a continutului si a datei actelor prezentate spre autentificare, asistarea si reprezentarea persoanelor fizice sau juridice interesate in fata altor autoritati publice cu posibilitatea atestarii identitatii partilor, a continutului si a datei actelor incheiate, apararea si reprezentarea cu mijloace juridice specifice a drepturilor si intereselor legitime ale persoanelor fizice si juridice in raporturile acestora cu autoritatile publice, cu institutiile si cu orice persoana romana sau straina, activitati de mediere, activitati fiduciare desfasurate in conditiile Codului civil, stabilirea temporara a sediului pentru societati comerciale la sediul profesional al avocatului si inregistrarea acestora, in numele si pe seama clientului, a partilor de interes, a partilor sociale sau a actiunilor societatilor astfel inregistrate.

Pentru detalierea continutului acestor tipuri de activitati trebuie avute in vedere dispozitiile art. 89-107 din Statutul profesiei de avocat, texte legale care dezvolta si explica dispozitiile art. 3 din Legea nr. 51/1995.

Pentru a se apela la serviciile unui avocat, este necesar sa se incheie un contract de asistenta juridica si reprezentare, avand in vedere faptul ca art. 108 alin. 1 din Statut prevede ca dreptul avocatului de a asista, a reprezenta ori a exercita orice alte activitati specifice profesiei se naste din contractul de asistenta juridica, incheiat in forma scrisa intre avocat si client ori mandatarul acestuia.

Pentru incheierea valabila a unui asemenea contract, pentru delimitarea continutului acestuia si a efectelor specifice urmeaza a se avea in vedere dispozitiile art. 121-149 din Statutul profesiei de avocat. Trebuie retinut faptul ca nu este posibila, din punct de vedere legal, incheierea altui tip de contract (de munca, civil, de prestari servicii, de comision, de mandat, de antrepriza, etc.) pentru a beneficia de serviciile unui avocat cu drept de exercitare a profesiei.

Odata indeplinita si formalitatea incheierii unui contract de asistenta juridica si reprezentare, este util a avea in vedere si cateva aspecte aspecifice activitatii derulate de catre avocat:

– libertatea si independenta profesiei de avocat sunt principii de baza ale acestei profesii (art. 6 si art. 109 din Statut ). In consecinta, perfectarea unui contract de asistenta juridica nu subordoneaza avocatul clientului care l-a angajat (cum ar fi in cazul unui contract de munca), ci drepturile, obligatiile si raspunderile partilor urmeaza a fi analizate numai in raport cu contractul de asistenta

– independenta avocatului nu poate prejudicia interesele clientului sau. Avocatul este dator sa dea clientului sfaturi juridice corespunzatoare legii si sa actioneze numai in limitele legii, ale prezentului statut si ale codului deontologic, potrivit crezului sau profesional (art. 7 alin. 4 din Statut)

– avocatul trebuie sa depuna toata diligenta pentru apararea libertatilor, drepturilor si intereselor legitime ale clientului (art. 110 din Statut). Se poate observa ca, in activitatea sa, avocatul are o obligatie de diligenta, nu de rezultat, aspect reliefat si art. 133 alin. 1 din Statut care prevede ca in cazul in care se angajeaza sa asiste si/sau sa reprezinte un client intr-o procedura legala, avocatul isi asuma obligatii de diligenta si art. 234 alin. 1 din Statut care statueaza ca avocatul are obligatia sa depuna toate diligentele necesare pentru indeplinirea serviciului profesional ce i-a fost incredintat.

Referitor la conditiile ce trebuie indeplinite de „avocatul coordonator pentru asigurarea serviciilor de organizare si supraveghere a activitatilor juridice”, mentionam faptul ca notiunii de „avocat coordonator”, nu ii corespunde nici o reglementare legala in cadrul Legii nr. 51/1995 ori a Statutului profesiei de avocat deoarece aceste acte normative uziteaza in alt sens aceasta notiune. Astfel:

– exista un avocat coordonator al cabinetelor asociate care trebuie comunicat in scris baroului (art. 183 lit. f din Statut)

– exista un avocat coordonator al societatii civile profesionale avocatiale si al societatii cu raspundere limitata avocatiala care poate incheie o serie de acte juridice in numele formei de exercitare a profesiei (art. 216-217, 219 din Statut)

Se poate observa ca notiunea de „avocat coordonator” este folosita, in sens tehnic, de legislatia specifica profesiei de avocat, numai in raport de organizarea si functionarea interna a formelor de exercitare a profesiei, si nu in raport cu activitatea pe care un anumit avocat o desfasoara pentru client.

Fata de aceste aspecte, legal si statutar, nu exista „conditii” specifice pentru un avocat care coordoneaza activitatea juridica a unui client, aceasta activitatea urmand a fi subsumata contractului de asistenta juridica, cu mentiunile analizate in prezentul material.

Referitor la aceste conditii, in functie de avocatul angajat intr-o asemenea activitate (care ar presupune si concluzii in fata organelor jurisdictionale), pot exista urmatoarele limitari ale activitatii:

– avocatul strain nu poate pune concluzii orale sau scrise in fata instantelor judecatoresti si a celorlalte organe jurisdictionale si judiciare, cu exceptia celor de arbitraj international (art. 13 alin. 4 din Legea nr. 51/1995)

– avocatii – fosti judecatori nu pot pune concluzii la instantele unde au functionat, iar fostii procurori si cadrele de politie nu pot acorda asistenta juridica la unitatea de urmarire penala la care si-au desfasurat activitatea, timp de 5 ani de la incetarea functiei respective (art. 20 alin. 8 din Legea nr. 51/1995)

– avocatul stagiar poate pune concluzii numai la judecatorie (art. 23 alin. 1 din Legea nr. 51/1995)

– avocatul definitiv are dreptul sa puna concluzii la toate instantele, cu exceptia Inaltei Curti de Casatie si Justitie si Curtii Constitutionale, unde va putea pune concluzii daca are o vechime neintrerupta in profesie de cel putin 5 ani de la definitivare (art. 23 alin. 3 din Legea nr. 51/1995).

Deci, pentru a beneficia de serviciile ce pot fi prestate de catre un avocat este necesar sa se faca raportarea la Legea nr. 51/1995 si Statutul profesiei de avocat care reglementeaza detaliat conditiile pentru a avea calitatea de avocat, formele si modalitatile de exercitare a profesiei, continutul si efectele contractului de asistenta juridica, limitarile si specificul activitatii avocatiale.

Legea nu impune conditii speciale pentru un avocat in raport cu activitatea concreta derulata pentru un client. Limitele si specificul acestei activitati sunt date de Legea nr. 51/1995, Statutul profesiei de avocat si contractul de asistenta juridica.

(Opinia Departamentul de studii, cercetari juridice si cooperare internationala din cadrul INPPA, validata de catre Comisia Permanenta din 02.09.2016)

sursa text: UNBR