REVOCAREA SEFEI DNA - Motivarea deciziei Curtii Constitutionale 358 din 30 mai 2018: “Argumentele cuprinse in propunerea de revocare, precum si temeinicia acestora, se subsumeaza competentei discretionare a ministrului Justitiei, si nu a Presedintelui Romaniei. Presedintele urmeaza sa emita decretul de revocare din functie a procurorului-sef al Directiei Nationale Anticoruptie, Laura Kovesi”

Curtea Constitutionala a publicat joi, 7 iunie 2018, motivarea deciziei 358 din 30 mai 2018 privind sesizarea ministrului Justitiei Tudorel Toader facuta in urma refuzului presedintelui Romaniei de a o revoca din functie pe sefa DNA Laura Kovesi, constatand cu majoritate ca exista un conflict intre ministrul Justitiei si presedinte cauzat de refuzul presedintelui de a da curs propunerii ministrului Justitiei.

In motivarea Curtii se arata ca presedintele trebuie sa emita decretul de revocare din functie a sefei DNA, fiind argumentate si motivele: “Presedintele Romaniei nu isi poate exercita competentele legale intr-un sens care sa afecteze textul constitutional. Competenta sa este de control al legalitatii masurii, si anume a propunerii de revocare, neputand invoca aspecte de oportunitate sau sa realizeze el insusi o evaluare a activitatii procurorului-sef/ general, astfel cum s-a intamplat in cazul de speta. Prin urmare, competenta decizionala a Presedintelui Romaniei se limiteaza la conditiile de legalitate a propunerii de revocare inaintate.”

CCR arata in motivare faptul ca in raspunsul sau, Presedintele a considerat ca argumentele ministrului Justitiei „nu sunt de natura sa creeze convingerea cu privire la oportunitatea masurii propuse”, ceea ce inseamna ca acesta a realizat o analiza a argumentelor ministrului Justitiei si, printr-un act decizional propriu, a determinat solutia pe care a considerat-o mai adecvata: “Or, o competenta de verificare a legalitatii propunerii de revocare nu echivaleaza si nu are drept scop analizarea evaluarii realizate de ministrul Justitiei in considerarea art.51 alin.(2) lit.b) din Legea nr.303/2004, astfel cum a procedat Presedintele Romaniei."

Judecatorii constitutionali arata ca nu este nici rolul Presedintelui Romaniei si nici cel al Curtii Constitutionale de a efectua un control al acestei evaluari pentru ca, intr-un atare caz, ar denatura rolul ministrului Justitiei si s-ar transforma in autoritati de control al modului in care ministrul Justitiei intelege sa isi exercite competenta constitutionala discretionara minimala ce se reflecta in evaluarea realizata. “Or, Curtea constata ca Presedintele Romaniei a realizat in cazul dat o 'evaluare a evaluarii' ministrului justitiei, cu alte cuvinte a temeiniciei motivelor cuprinse in propunerea de revocare, plasandu-se deasupra autoritatii ministrului justitiei, ceea ce incalca art.132 alin.(2) din Constitutie.”

In motivare se mai arata ca argumentele cuprinse in propunerea de revocare a procurorului din functia de conducere, prevazuta de art.54 alin.(1) din Legea nr.303/2004, precum si temeinicia acestora se subsumeaza competentei discretionare a ministrului justitiei, si nu a Presedintelui Romaniei, generand, astfel, o raspundere politica, in primul rand, a ministrului Justitiei si, in al doilea rand, a Guvernului in fata Parlamentului, putand deveni incidente chiar dispozitiile art.113 si art.114 din Constitutie, referitoare la votarea unei motiuni simple sau de cenzura, dupa caz.

Curtea a mai constatat ca Hotararea Consiliului Superior al Magistraturii – Sectia pentru procurori - care are valoare consultativa, poate cuprinde consideratii privind atat temeinicia, cat si legalitatea propunerii, si arata ca atat timp cat competenta Presedintelui Romaniei valorifica numai controlul legalitatii procedurii de revocare, acesta nu poate invoca drept motiv de refuz a propunerii ministrului justitiei faptul ca CSM– Sectia pentru procurori - a constatat ca “aspectele sesizate de ministrul Justitiei nu denota deficiente in exercitarea atributiilor manageriale de catre procurorul-sef al Directiei Nationale Anticoruptie” sau ca „in Raportul ministrului Justitiei sunt enumerate generic componentele manageriale, fara o individualizare concreta a resurselor nelegal folosite, a deficientelor comportamentale, a atribuțiunilor legale neindeplinite sau a aptitudinilor manageriale inexistente sau manifestate defectuos”. Curtea mai arata ca avizul Sectiei pentru procurori este consultativ:
“Astfel cum s-a aratat, Hotararea Consiliului Superior al Magistraturii – Sectia pentru procurori este un reper consultativ pentru ministrul justitiei atat in privinta legalitatii, cat si a temeiniciei propunerii, insa, Presedintele Romaniei, data fiind competenta sa, o poate valorifica, tot cu valoare consultativa, numai pe aspecte de legalitate a procedurii.(...)
Presedintele Romaniei urmeaza sa emita decretul de revocare din functie a procurorului-sef al Directiei Nationale Anticoruptie, doamna Laura Codruta Kovesi.”

>> Motivarea deciziei Curtii Constitutionale 358 din 30 mai 2018