REPARARE PREJUDICII ERORI JUDICIARE. 2.000.000 LEI DAUNE MORALE – CAB, decizia nr. 1496/R/17.09.2012: „Reclamantul a fost arestat preventiv timp de 1 an, 4 luni si 13 zile. Este evident ca prin hotararea definitiva de achitare, chiar in conditiile in care nu exista o ordonanta a procurorului sau o hotarare judecatoreasca prin care sa se constate nelegala arestarea preventiva, efectele juridice ale hotararii de achitare se rasfrang si asupra perioadei de arest preventiv”

Data: 21 April 2016, 13:24 | autor: A.P. | 0 comentarii | 1572 afisari

Prin decizia civila nr. 1496/17.09.2012 pronuntata in dosarul nr. 10922/3/2011 avand ca obiect reparare prejudicii erori judiciare, Curtea de Apel Bucuresti-Sectia a IV-a civila a respins ca nefondate recursurile formulate de recurentul-reclamant Ionel Cristian Serban, de recurentul-parat Statul Roman prin Ministerul Finantelor Publice si de recurentul Ministerul Public - Parchetul de pe langa Tribunalul Bucuresti impotriva sentintei civile nr. 565/09.03.2012 a Tribunalului Bucuresti-Sectia a V-a civila. Prin sentinta recurata, instanta a respins ca neintemeiata exceptia inadmisibilitatii actiunii si a admis in parte actiunea precizata, obligand paratul la plata sumelor de 4839,8921 lei, cu titlu de daune materiale reprezentand contravaloarea salariilor neincasate de reclamant, si 2.000.000 lei, cu titlu de daune morale.


Prin actiunea civila inregistrata sub nr. 10922/11.02.2011 pe rolul Tribunalul Bucuresti-Sectia a V-a Civila, reclamantul Ionel Cristian Serban (ofiter de cercetare penala in cadrul Sectiei 10 Politie Bucuresti, cu gradul militar de locotenent de politie) a chemat in judecata paratul Statul Roman, reprezentat de Ministerul de Finante, solicitand obligarea acestuia la plata sumei de 7.890.081 euro, reprezentand prejudiciul moral pentru consecintele produse de cercetarea sa judiciara timp de 3.222 de zile (de la 30.01.2002 pana la 25.11.2010), din care 500 de zile in arest preventiv (de la 30.01.2002 pana la 13.06.2003), suma ce urmeaza a fi actualizata, in raport de indicele de inflatie si dobanda legala, de la data introducerii actiunii pana la data platii efective, precum si alte sume reprezentand contravaloarea unor salarii neincasate, activitati gospodaresti efectuate in incinta arestului, activitati desfasurate pentru studiul dosarului penal, redactarea inscrisurilor depuse, studierea jurisprudentei relevante in domeniu etc., precum si sumele achitate unora dintre aparatorii alesi din procesul penal finalizat cu achitarea sa definitiva prin decizia penala nr. 4218/25.11.2010 pronuntata de ICCJ-Sectia Penala.

Decizia nr. 1496/R/17.09.2012. Curtea de Apel Bucuresti-Sectia a IV-a civila

pres. Ion POPA

jud. Diana FLOREA

jud. Camelia Mioara SPRINCEANA

Obiectul dosarului: reparare prejudicii erori judiciare.

Solutia: „Respinge, ca nefondate, recursurile formulate de recurentul-reclamant Serban Ionel Cristian, recurentul-parat Statul Roman prin Ministerul Finantelor Publice si recurentul Ministerul Public-Parchetul de pe langa Tribunalul Bucuresti, impotriva sentintei civile nr. 565 din 09.03.2012 pronuntate de Tribunalul Bucuresti-Sectia a V-a civila in dosarul nr. 10922/3/2011. Irevocabila.

Minuta sentintei recurate: „Respinge exceptia inadmisibilitatii actiunii, ca neintemeiata. Admite in parte actiunea precizata. Obliga paratul la plata sumei de 4839,8921 lei cu titlu de daune materiale reprezentand contravaloarea salariilor neincasate. Obliga paratul la plata sumei de 2.000.000 lei cu titlu de daune morale. Respinge celelalte pretentii, ca neintemeiate. Cu recurs in 15 zile de la comunicare.

>>Decizia nr. 1496/R/17.09.2012 pronuntata de Curtea de Apel Bucuresti-Sectia a IV-a civila, in dosarul nr. 10922/3/2011

Extras din decizie:

Analizand actele si lucrarile de la dosarul cauzei in raport de sustinerile partilor, cat si de dispozitiile legale incidente in materie, Curtea retine ca recursurile sunt nefondate, pentru urmatoarele considerente:

In ceea ce priveste modul de solutionare a exceptiei inadmisibilitatii actiunii invocata de catre parat, Curtea retine ca instanta de fond a solutionat in mod legal aceasta exceptie.

Astfel, asa cum in mod corect s-a retinut, reclamantul a fost condamnat definitiv in cadrul a trei cicluri procesuale, de fiecare data hotararea de condamnare fiind casata cu trimitere spre rejudecare.

De asemenea, asa cum sustine si paratul, reclamantul a fost arestat preventiv timp de 1 an, 4 luni si 13 zile, dupa care s-a dispus revocarea masurii arestarii preventive.

Este evident ca prin hotararea definitiva de achitare, chiar in conditiile in care nu exista o ordonanta a procurorului sau o hotarare judecatoreasca prin care sa se constate nelegala arestarea preventiva, efectele juridice ale hotararii de achitare se rasfrang si asupra perioadei de arest preventiv.

De altfel, asa cum a retinut si instanta de fond, conform deciziei nr. 48/1998 a Curtii Constitutionale, dispozitiile art. 504 alin. 1 sunt constitutionale numai in masura in care nu limiteaza la ipotezele prevazute in mod expres de text, cazurile in care statul roman raspunde patrimonial pentru prejudicii cauzate prin erori judiciare savarsite in procesele penale.

In ceea ce priveste modalitatea in care instanta de fond a apreciat asupra valorii daunelor morale acordate, criticile formulate atat de catre reclamant cat si de catre parat nu sunt intemeiate.

In mod corect instanta de fond a avut in vedere toate privatiunile de ordin moral la care a fost supus reclamantul atat in perioada de detentie cat si in perioada cat s-a desfasurat procesul penal cu referire la impactul asupra persoanei reclamantului cat si asupra membrilor familiei sale cat si prejudiciul suferit la locul de munca.

Suma acordata cu titlu de prejudiciu moral tine seama de consecintele negative fizice si psihice suferite si dovedite cu actele de la dosarul cauzei, importanta valorilor sociale lezate, demnitatea, prestigiul profesional si social, expunerea la oprobiul public prin publicarea unor articole in massmedia cu consecinta atingerii grave aduse onoarei.

Curtea retine ca reclamantul a produs dovezi suficiente pentru a contura prejudiciul moral suferit, iar aprecierea cuantumului daunelor morale de catre instanta de fond, chiar daca presupune subiectivitate, poate conduce la repararea acestui prejudiciu in mod evident suferit de catre reclamant.

Criticile formulate in privinta modului de solutionare a capatului de cerere vizand despagubirile materiale sunt, de asemenea, neintemeiate.

Reclamantul a formulat o precizare a cuantumului contravalorii salariilor neincasate la termenul de judecata de la 14.10.2011 in raport de relatiile remise de Directia Generala de Politie a Municipiului Bucuresti, fara a se mai face referire expresa la actualizarea acestor sume, asa incat, instanta de fond a acordat in mod legal contravaloarea drepturilor banesti in raport de dispozitiile art. 129 alin. (6) Cod procedura civila.

Argumentul expus de paratul Statul Roman in sensul ca nu mai exista raporturi de serviciu ale reclamantului in aceasta perioada, nu poate fi primit, intrucat in perioada 13.06.2003 – 14.10.2003 activitatea a fost suspendata in conditiile in care reclamantul a fost arestat preventiv in mod nelegal.

Cat priveste celelalte critici formulate de catre reclamant si vizand remuneratia aferenta activitatilor gospodaresti efectuate de reclamant in perioada 09.04.2003 – 13.06.2003, suma de 544.400 lei reprezentand contravaloarea orelor de studiu dosar, redactare documente, onorariile achitate de catre tatal reclamantului pentru asistenta juridica, contravaloarea pachetelor de mancare pentru perioada cat a fost supus masurii arestului preventiv, acestea sunt neintemeiate.

In mod legal, instanta de fond a retinut ca reclamantul nu a facut dovada acestui prejudiciu material, conform cu dispozitiile art. 1169 Cod civil.

Astfel, cu privire la remuneratia datorata pentru efectuarea de munca gospodareasca in perioada detentiei reclamantului, aceasta nu poate face parte din cuantumul prejudiciului solicitat nefiind dovedita imprejurarea daca reclamantul a efectuat aceasta munca la cerere sau din proprie initiativa, perioada cat a participat la aceste activitati si modul de remuneratie.

Aprecierea cuantumului de 200 lei pe zi pentru studiul dosarului si redactare de documente poate fi subiectiva atata vreme cat reclamantul nu a probat cu inscrisuri sau alte mijloace de proba acest prejudiciu.

Asa cum a retinut si instanta de fond, imprejurarea ca reclamantul a fost nevoit sa studieze dosarul si sa redacteze cereri in perioada arestului preventiv, este o simpla pretentie care nu poate conduce la acordarea cuantumului prejudiciului solicitat.

Valoarea pachetelor cu mancare ce au fost aduse de catre familia reclamantului nu a fost dovedita cu certitudine, ramanand o simpla prezumtie, fata de conditiile in care poate fi antrenata raspunderea delictuala prevazuta de dispozitiile art. 998 si 999 Codul civil.

De asemenea, onorariile de avocati pretinse de catre reclamant, asa cum a retinut si instanta de fond si cum sustine chiar si recurentul-reclamant, nu au fost dovedite cu chitantele originale ce se ataseaza contractelor de asistenta judiciara, intrucat numai aceste chitante sau ordine de plata fac dovada deplina a platii efective a prestatiilor juridice.

Or, chiar recurentul-reclamant arata ca aceste chitante nu au putut fi depuse, invocand faptul ca mai multe volume ale dosarului penal au fost pierdute.

Adauga comentariu

*
*
laugh.giflol.gifsmile.gifwink.gifcool.gifnormal.gifwhistling.gifredface.gifsad.gifcry.gifsurprised.gifconfused.gifsick.gifshocked.gifsleeping.giftongue.gifrolleyes.gifunsure.gif

*

DISCLAIMER

Mesajele cu continut indecent nu vor fi postate. Atentie! Postati pe propria raspundere!

Inainte de a posta, cititi regulamentul: Termeni legali si Conditii

rominvent.ro Harta avocati romania Harta avocati romania Lege5
PORTAL JURISPRUDENTA RELEVANTA
ULTIMELE ACTE NOUTATI
ABONEAZA-TE!

Introdu-ti adresa de email pentru a te abona la Lumea Juridica si vei primi notificari cu cele mai noi stiri si articole.