RECURSUL CENTRULUI DE RASPUNS LA INCIDENTE DE SECURITATE CIBERNETICA - “Culpa exclusiva a reclamantului”

Prin Decizia 1702/2019, Inalta Curte de Casatie si Justitie a respins recursul formulat de Centrul National de Raspuns la Incidente de Securitate Cibernetica – Cert-RO.

Prin cererea de chemare in judecata inregistrata pe rolul Curtii de Apel Bucuresti, sectia a VIII-a contencios administrativ si fiscal la data de 18 februarie 2016 sub nr. x/2016 reclamanta Centrul National de Raspuns la Incidente de Securitate Cibernetica - CERT - RO a solicitat, in contradictoriu cu paratul Ministerul Dezvoltarii Regionale si Administratiei Publice, Directia Constatare Nereguli, Serviciul Constatare si Stabilire Nereguli A., anularea in tot a masurilor dispuse prin Decizia nr. 35 din 22 ianuarie 2016 emisa ca urmare a respingerii contestatiei sale la Nota de constatare a neregulilor si de stabilire a corectiilor financiare nr. x din 27 noiembrie 2015 privind Contractul de finantare nr. x din 27 martie 2012 aferent proiectului cod SMIS 37595 cu titlul "Sistemul national de combatere a criminalitatii informatice Cyber Crime" beneficiar Centrul National de Raspuns la Incidente de Securitate Cibernetica CERT-RO, prin care se aplica o corectie de 100% din valoarea insumata a contractelor incheiate de CERT-RO si prestatori si repunerea partilor in situatia anterioara prin restituirea sumei de 1.787.308,6 RON.

Solutia primei instante

Prin Sentinta nr. 2712 din 23 septembrie 2016 a Curtii de Apel Bucuresti, sectia a VIII-a contencios administrativ si fiscal a admis in parte cererea formulata de reclamanta Centrul National de Raspuns la Incidente de Securitate Cibernetica - CERT - RO, in contradictoriu cu paratul Ministerul Dezvoltarii Regionale si Administratiei Publice, Directia Constatare Nereguli, Serviciul Constatare si Stabilire Nereguli Podea, a anulat in parte Decizia nr. 35 din 22 ianuarie 2016 si nota de constatare a neregulilor si de stabilire a corectiilor financiare nr. x din 27 noiembrie 2015 in ceea ce priveste suma de 893.654,3 RON, a mentinut nota de constatare a neregulilor si de stabilire a corectiilor financiare nr. x din 27 noiembrie 2015 pentru suma de 893.654,3 RON stabilita in sarcina reclamantei si a obligat parata sa restituie reclamantei suma de 893.654,3 RON.

Calea de atac exercitata

Impotriva Sentintei nr. 2712 din 23 septembrie 2016 a Curtii de Apel Bucuresti, sectia a VIII-a contencios administrativ si fiscal, in conditiile art. 483 C. proc. civ. au declarat recurs Centrul National de Raspuns la Incidente de Securitate Cibernetica - Cert-RO, intemeiat pe art. 488 alin. (1) pct. 5 si 6 C. proc. civ. si Ministerul Dezvoltarii Regionale si Administratiei Publice intemeiat pe art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. Civ.

Minuta Inaltei Curti:

“Respinge recursul formulat de Centrul National de Raspuns la Incidente de Securitate Cibernetica - Cert-RO impotriva Sentintei nr. 2712 din 23 septembrie 2016 a Curtii de Apel Bucuresti, sectia a VIII-a contencios administrativ si fiscal, ca nefondat.

Admite recursul formulat de Ministerul Dezvoltarii Regionale si Administratiei Publice impotriva Sentintei nr. 2712 din 23 septembrie 2016 a Curtii de Apel Bucuresti, sectia a VIII-a contencios administrativ si fiscal. Caseaza sentinta recurata si, rejudecand in fond cauza, respinge actiunea ca neintemeiata. Definitiva”.

Decizia Inaltei Curti:

“Cu privire la motivul de nelegalitate intemeiat pe disp., art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ. invocat de recurenta-reclamanta.

Pentru intrunirea acestui motiv de recurs - incalcarea regulilor de procedura a caror nerespectare atrage sanctiunea nulitatii - este necesar sa se aiba in vedere si dispozitiile din Cartea I, Titlul IV, Cap. III care reglementeaza nulitatile in procedura civila, dar si cele prevazute la art. 425 alin. (1) lit. c) coroborate cu art. 457 alin. (1) si (2) C. proc. civ., situate in Cartea a II-a - Titlurile I si II.
Astfel, daca disp.art. 174 - 179 C. proc. civ. definesc nulitatea si clasifica nulitatile actelor de procedura civila, prevederile art. 457 alin. (1) si (2) C. proc. civ., indica faptul ca hotararea judecatoreasca este supusa numai cailor de atac prevazute de lege, indiferent de mentiunile din dispozitiv, care, daca sunt inexacte nu au niciun efect asupra dreptului de a exercita calea de atac prevazuta de lege.
Cum reclamanta a exercitat calea de atac in conditiile si termenele stabilite de lege, mentiunea definitiva din finalul dispozitivului sentintei de fond nu are drept consecinta nulitatea acesteia, urmand a se constata ca este nefondata critica intemeiata pe pct. 5 al art. 488 alin. (1) C. proc. civ.

 In ceea ce priveste motivul de nelegalitate intemeiat pe disp. art. 488 alin. (1) pct. 6 teza a II-a C. proc. civ., invocat de recurenta-reclamanta.

Prin dezvoltarea motivelor de recurs se sustine ca hotararea atacata cuprinde motive contradictorii, prin faptul ca actiunea a fost admisa in parte, retinandu-se atat culpa sa, cat si culpa autoritatii.
Existenta unei contrarietati intre considerentele hotararii presupune ca din cuprinsul unora sa se desprinda concluzia admiterii actiunii in totalitate, iar din altele sa arate ca actiunea este intemeiata numai in parte.
In cazul de fata, prin faptul ca judecatorul fondului a apreciat culpa ambelor parti in savarsirea neregulii, nu este de natura sa se admita intrunirea ipotezei existentei unor motive contradictorii in cuprinsul sentintei.

Referitor la existenta neregulii si respectarea principiului proportionalitatii urmeaza a fi analizate odata cu pronuntarea asupra criticilor intemeiate pe disp. art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. invocate de intimatul-parat.

 Asupra motivelor de nelegalitate intemeiate pe disp. art. 488 alin. (1) pct. 8 supuse analizei prin cererea de recurs formulata de intimatul-parat.

Este de necontestat ca intre Ministerul Administratiei si Internelor - Directia pentru Dezvoltarea Capacitatii Administrative si recurenta-reclamanta s-a incheiat Contractual de finantare nr. x din 27 martie 2012 in cadrul Programului Operational Dezvoltarea Capacitatii Administrative.
Rambursarea cheltuielilor, conform art. 7 din contract, se efectueaza de catre Autoritatea de Management, potrivit Anexei II - Rambursarea cheltuielilor eligibile.
Cheltuielile efectuate de beneficiar sunt eligibile in conditiile H.G. nr. 759/2007, Ordinelor comune nr. 712/2006 si nr. 634/2009, se arata la art. 6 din contract.

De asemenea, art. 8 - Drepturile si obligatiile partilor - obliga beneficiarul sa respecte legislatia nationala in domeniul achizitiilor publice, in caz contrar, cheltuielile efectuate fara respectarea acesteia nu sunt eligibile.
Dispozitiile art. 14 din contract, intitulate - Modificari si completari la contractul de finantare obliga ca orice modificare/completare a contractului sau anexelor acestuia sa se faca cu acordul scris al ambelor parti, prin incheierea unui act aditional, si ca urmare a emiterii unei notificari de catre beneficiar, sa respecte legislatia nationala si comunitara.

Anexa V la contractul de financiare intitulata Corectii financiare - permite aplicarea acestora in conformitate cu dispozitiile O.U.G. nr. 66/2011 si au ca scop excluderea totala sau partiala de la finantarea din fondurile europene si/sau fondurile nationale, a acelor cheltuieli pentru care a fost constatata o neregula.
Prin Nota de constatare a neregulilor si de stabilire a corectiilor financiare din data de 26 noiembrie 2015, echipa de control verificand legalitatea contractelor civile de prestari servicii incheiate de beneficiar cu experti externi, persoane fizice, a constatat existenta mai multor nereguli in ceea ce priveste activitatile nr. 3 - Managementul de proiect; nr. 8 - Alcatuirea echipei tehnice 'Cyber Crime' a Romaniei si nr. 9 - Campania de constientizare cu privire la riscurile criminalitatii informatice si metodele de combatere a acesteia.
S-a mai retinut ca, initial, contractul de finantare prevedea externalizarea serviciilor necesare realizarii activitatilor nr. 3, 8 si 9, prin organizarea de procedura de atribuire, de tipul licitatiei pentru fiecare activitate in parte, cu respectarea prevederilor O.U.G. nr. 34/2006, iar pe parcursul implementarii proiectului au existat mai multe modificari/completari ale contractului de finantare.
Au fost incheiate 4 acte aditionale si s-au depus 10 notificari, solicitandu-se organizarea unei singure proceduri de atribuire pentru unele activitati, printre care si cele cu nr. 3, 8 si 9, cu motivarea existentei unei interdependente a activitatilor.

Au existat modificari referitoare la activitatile legate de serviciile de consultanta (nr. 3, 8 si 9) ce au fost realizate prin contractarea unor experti individuali in baza C. civ.
In concluzie, echipa de control a sustinut ca desfasurarea unei munci pentru o perioada de timp care sa dea activitatii caracter de permanenta si nu de activitate ocazionala, nu se poate face decat in temeiul unui contract de munca, contractele civile de prestari servicii putand exista doar in cazul desfasurarii unor activitati izolate si ocazionale.
Astfel, s-a retinut ca beneficiarul a incalcat prevederile O.U.G. nr. 34/2006, prin atribuirea distincta a contractelor de achizitie publica pentru contractele de consultanta si management de proiect, comasarea achizitiilor intr-o singura procedura si, in final, prin divizarea activitatilor cu rezultat, contractarea, in baza unor contracte civile, incheiate potrivit C. civ., cu persoane fizice neautorizate, a consultantei.

Recurenta-reclamanta a sustinut ca incheierea conventiilor civile este permisa de Programul Operational Capacitatea Administrativa, insa aceasta afirmatie este doar partiala.
Incheierea unor asemenea conventii civile, chiar daca este permisa de dispozitiile Programului pentru ca o cheltuiala sa fie eligibila trebuie facuta in acord cu prevederile legale incidente.
Conventiile civile pot fi incheiate numai in situatia in care munca prestata este ocazionala si nu permanenta, ceea ce nu este cazul in litigiul de fata.
Incalcarea legislatiei in materia achizitiilor publice a fost retinuta si de catre judecatorul fondului, care a apreciat ca, fata de valoarea serviciilor de consultanta contractate pentru aducerea la indeplinite a activitatilor 3, 8 si 9 si de prevederile art. 18 din O.U.G. nr. 34/2000, reclamanta nu pitea proceda la atribuirea acestor contracte.

Totusi, in mod nelegal si cu aplicarea gresita a dispozitiilor O.U.G. nr. 66/2011, instanta de fond a retinut ca exista o culpa comuna, atat a beneficiarului cat si a autoritatii la savarsirea neregulii si a considerat ca suma ce urmeaza sa fie imputata reclamantului, este de 1/2 din 1.787.308,6 RON, respectiv 893.654,3 RON.
Doua aspecte au fost constatate de prima instanta si anume, incheierea actelor aditionale prin care a fost modificat contractul de finantare in sensul solicitat de beneficiar si existenta unei legislatii nationale ce contravine scopului pentru care a fost adoptat Regulamentul 2006/CE/1083.

Inalta Curte are astfel indatorirea de a se pronunta, mai intai, asupra chestiunii semnificatiei juridice a modificarii contractului de finantare, prin incheierea actelor aditionale, ca urmare a initiativei beneficiarului prin transmiterea unor notificari acceptate de Autoritatea de Management.
Potrivit dispozitiilor contractului de finantare incheiat intre parti si amintite la pct. 3 din considerentele prezentei decizii, rambursarea cheltuielilor se realizeaza numai daca sunt respectate prevederile legale in legatura cu acestea, iar raspunderea pentru implementarea contratului apartine in totalitate beneficiarului.

Actele aditionale au fost incheiate pornind de la aceste premise legale, raspunderea pentru respectarea O.U.G. nr. 34/2006 si a celorlalte acte normative/administrative, apartinand in continuare tot beneficiarului, deoarece incheierea actelor aditionale nu a modificat modul de rambursare a cheltuielilor, desfasurarea unor activitati fara suport legal si obligativitatea Autoritatii de Management sa aplice corectii financiare, in conformitate cu disp. O.U.G. nr. 66/2011.
Nicaieri in cuprinsul actelor incheiate de catre parti nu se specifica ca Autoritatea de Management efectueaza un control asupra legalitatii notificarilor si a actelor aditionale, in momentul solicitarii beneficiarului, in acest sens.
Controlul efectuat de Autoritatea de Management este ex-post, prin aplicarea prevederilor O.U.G. nr. 66/2011.
In plus, Autoritatea de Management a raspuns cu ocazia fiecarei notificari, ca beneficiarul raspunde pentru aplicarea prevederilor legale, in particular, a dispozitiilor privitoare la achizitiile publice, iar autoritatea are dreptul sa controleze modul de cheltuire a sumelor acordate prin incheierea contractului de finantare.

Fata de acestea, Inalta Curte nu poate retine nicio culpa in ceea ce priveste comportamentul recurentului-parat, acesta realizandu-se in conformitate cu prevederile O.U.G. nr. 66/2011, O.U.G. nr. 34/2006 si a legislatiei secundare.
Cu privire la cele constatate de prima instanta, in sensul existentei unei legislatii nationale ce contravine prevederilor Regulamentului nr. 2006/CE/1083, se remarca ca s-a facut o afirmatie ce nu este argumentata in niciun mod, motiv pentru care Inalta Curte retine ca o analiza a acestora este imposibil de realizat.

Fata de acestea, urmeaza sa se retina incidenta disp. art. 2 alin. (1) lit. a) din O.U.G. nr. 66/2011, culpa exclusiva a reclamantului la savarsirea abaterii, care indeplineste conditiile neregulii prevazute de dispozitiile legale analizate, precum si intrunirea motivelor de nelegalitate invocate de recurentul-parat.

In consecinta, in temeiul art. 496 C. proc. civ. coroborate cu art. 20 din Legea nr. 554/2004,modificata si completata, urmeaza sa se respinga ca nefondat recursul formulat de recurentul-reclamant.

In temeiul art. 496 C. proc. civ., coroborat cu art. 20 din Legea nr. 554/2004, modificata si completata, se va admite recursul declarat de recurentul-parat, se va casa sentinta si, rejudecand in fond, actiunea va fi respinsa ca neintemeiata”.
>>Decizia Inaltei Curti