Reactia Ministerului Public privind modificarea abuzului in serviciu

Ministerul Public condus de procurorul Augustin Lazar (foto) a dat publicitatii marti, 3 iulie 2018, un comunicat de presa in care se vorbeste despre impactul modificarilor legislative ale Codului penal care vizeaza infractiunile de abuz in serviciu.

Potrivit Ministerului Public, in urma analizei facute privind incriminarea propusa pentru abuzul in serviciu, analiza a evidentiat ca: “textul final restrange nepermis de mult domeniul de aplicabilitate al infractiunii, fiind incalcate dispozitiile Conventiei Natiunilor Unite impotriva coruptiei, adoptata la New York la data de 31 octombrie 2003. Totodata, forma propusa pentru modificarea articolului 297 din Codul penal (abuzul in serviciu) excede aspectelor analizate de Curtea Constitutionala, care nu a pus in discutie limitarea sferei de aplicabilitate a infractiunii.”
In comunicat se mai sustine ca urmare a restrangerii sferei subiectului activ al intractiunii de abuz in serviciu, o categorie larga de functionari va fi exceptata de la raspunderea penala in conditiile in care acestia si-ar incalca atributiile reglementate in mod expres prin lege, consecinta imediata fiind adoptarea unor solutii de clasare in cauzele aflate in cursul urmaririi penale si de achitare in cauzele in care s-a dispus trimiterea in judecata.

Comunicatul Ministerului Public:

"La nivelul Ministerului Public a fost finalizata o analiza privind impactul modificarilor legislative ale Codului penal care vizeaza infractiunile de abuz in serviciu si de neglijenta in serviciu, din perspectiva incalcarii obligatiei statului de a asigura, prin politica sa penala, o protectie efectiva a cetateanului in fata faptelor de natura ilicita care ii aduc atingere drepturilor sau intereselor sale legitime

In ceea ce priveste incriminarea propusa pentru abuzul in serviciu, analiza a evidentiat ca textul final restrange nepermis de mult domeniul de aplicabilitate al infractiunii, fiind incalcate dispozitiile Conventiei Natiunilor Unite impotriva coruptiei, adoptata la New York la data de 31 octombrie 2003. Totodata, forma propusa pentru modificarea articolului 297 din Codul penal (abuzul in serviciu) excede aspectelor analizate de Curtea Constitutionala, care nu a pus in discutie limitarea sferei de aplicabilitate a infractiunii.

Ca urmare a restrangerii sferei subiectului activ al intractiunii de abuz in serviciu, o categorie larga de functionari va fi exceptata de la raspunderea penala in conditiile in care acestia si-ar incalca atributiile reglementate in mod expres prin lege, consecinta imediata fiind adoptarea unor solutii de clasare in cauzele aflate in cursul urmaririi penale si de achitare in cauzele in care s-a dispus trimiterea in judecata. De asemenea, reducerea limitelor pedepselor va opera asupra reducerii termenului privind prescriptia raspunderii penale, ceea ce va conduce la incetarea procesului penal in multe dosare. Totodata, restrangerea sferei beneficiarilor folosului material necuvenit doar la sot, parinti, frati si afini pana la gradul II, legalizeaza practic celelalte fapte de abuz in serviciu ale functionarului public savarsite cu scopul de a obtine un folos material necuvenit pentru alte rude apropiate sau alte persoane.

Pentru a sublinia dimensiunea impactului pe care il pot avea modificarile aduse textului, mentionam ca, in perioada 2014-2017, la nivelul Ministerului Public, au fost trimise in judecata 2099 persoane, prejudiciile cauzate prin faptele comise de catre acestea fiind in suma totala de 4.017.356.809 lei.

In ceea ce priveste abrogarea infractiunii de neglijenta in serviciu, analiza a relevat ca aceasta nu se justifica din perspectiva dispozitiilor Curtii Constitutionale, lasand in afara sferei incriminarii penale faptele ilicite savarsite din culpa care aduc atingere drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau juridice. in perioada 2014-2017, au fost trimise in judecata, la nivelul Ministerului Public, pentru savarsirea infractiunii de neglijenta in serviciu 233 persoane, iar prejudiciul creat prin activitatea infractionala a fost in cuantum de 5.381.726 lei.

Ca urmare a analizei codurilor penale ale mai multor state membre ale Uniunii Europene, a rezultat ca multe dintre acestea contin incriminari generice ale faptei de abuz in serviciu si neglijenta in serviciu. Statele care nu au in legislatia lor penala astfel de incriminari, cu caracter generic, au in schimb o pluralitate de alte infractiuni, care, in dreptul penal romanesc ar fi calificate ca abuz in serviciu”.