RASPUNDEREA CIVILA DELICTUALA. PRETENTII ADMISE IN PARTE – JS1, sentinta nr. 6726/14.04.2015, cazul Oana Schmidt Haineala vs. Sursa Zilei, Andi Topala, Jurindex Media si Antena 3: „Terminologia utilizata de parata Antena 3 excede limitelor libertatii de exprimare... Nu a realizat o 'preluare' corecta a stirilor publicate de ceilalti parati, ci, pornind de la esenta lor, le-a difuzat catre opinia publica in mod tendentios, cu rea-credinta, creand o imagine defavorabila reclamantei”

Prin sentinta civila nr. 6726/14.04.2015, Judecatoria Sectorului 1 Bucuresti a admis, in parte, actiunea avand ca obiect pretentii formulata de reclamanta Oana Andrea Schmidt Haineala (procuror, membru - fost presedinte - al Consiliului Superior al Magistraturii), in contradictoriu cu paratele Sursa Zilei Media SRL, Andi Topala (jurnalist), Jurindex Media SRL si Antena 3 SA, a obligat parata Antena 3 SA la plata catre reclamanta a sumei de 10.000 euro reprezentand despagubiri pentru daune morale si a respins celelalte cereri ca neintemeiate.

Sentinta civila nr. 6726/14.04.2015. Judecatoria Sectorului 1 Bucuresti

pres. Cristina Nicoleta GHITA

Obiectul dosarului: pretentii.

Solutia: "Admite in parte actiunea formulata de reclamanta Haineala Schmidt Oana Andreea, in contradictoriu cu paratele SC Sursa Zilei Media SRL, Andi Topala, Jurindex Media SRL si SC Antena 3 SA. Obliga parata Antena 3 la plata sumei de 10.000 euro despagubiri pentru daune morale catre reclamanta. Obliga parata Antena 3 la plata sumei de 5062,30 lei reprezentand cheltuieli de judecata catre reclamanta. Respinge celelalte cereri ca neintemeiate. Cu apel in 30 de zile de la comunicare, care se depune la Judecatoria Sector 1 Bucuresti".

>>Sentinta civila nr. 6726/14.04.2015 pronuntata de Judecatoria Sectorului 1 Bucuresti, in dosarul nr. 15684/299/2014

Extras din sentinta:

"Reclamanta a apreciat ca i-au fost incalcate drepturile subiective nepatrimoniale privind imaginea, demnitatea, reputatia si imaginea de care se bucura in calitatea sa de magistrat si de Presedinte al CSM, prin acuzatii mincinoase si declaratii denigratoare si defaimatoare.

In speta, trebuie subliniat ca aspectele privind functionarea justitiei, inclusiv a CSM, implicit cele referitoare la activitatile desfasurate de persoanele membre ale acestei institutii (sau cu functii de conducere in cadrul sau), constituie o tema de interes public, ceea ce determina un anumit tip de analiza, prin prisma unor criterii mai permisive fata de demersul jurnalistic. CEDO a fundamentat, astfel, necesitatea protejarii libertatii de exprimare in primul rand pe valoarea pe care aceasta o reprezinta ca mijloc pentru a asigura buna functionare a unei societati democratice. De aici decurge pozitia privilegiata acordata liberei discutari a chestiunilor de interes general atunci cand aceasta intra in conflict cu alte valori pe care statul le poate in mod legitim apara si caracterul extins al protectiei acordate libertatii de exprimare, intr-o atare situatie: 'Curtea subliniaza ca este fundamental, intr-o societate democratica, sa protejeze jocul liber al dezbaterii publice. Ea acorda cea mai mare importanta libertatii de exprimare in contextul dezbaterii publice si considera ca nu s-ar putea restrange discursul public fara motive imperioase. Permiterea unor restrictii largi intr-un caz sau altul ar afecta, fara indoiala, respectarea libertatii de exprimare in general in statul respectiv' (cauza Feldek c. Slovaciei, 12 iulie 2001). Tema de interes public a fost definita drept orice 'chestiune care afecteaza viata comunitatii' (Lingens c. Austriei).

Avand in vedere indicarea detaliata a articolelor si emisiunilor avute in vedere, se impune o analiza distincta, fata de fiecare parat.

(...)

Cu privire la emisiunile prezentate de Antena 3, insa, instanta apreciaza ca sunt intrunite cerintele faptei ilicite. Aceasta nu a realizat o 'preluare' corecta a stirilor publicate de ceilalti parati, ci, pornind de la esenta lor, le-a difuzat catre opinia publica in mod tendentios, cu rea-credinta, creand o imagine defavorabila reclamantei si incalcand prevederile art. 9 din codul deontologic al ziaristilor (Obligatia de a nu distorsiona intentionat informatia).

In acest sens, precizam ca, inca de la inceput, in emisiunea sa de 'stiri', Antena 3 a denaturat continutul informativ. De exemplu, afirmatia 'in virtutea bunelor relatii, Oana Schmidt Haineala o lauda in fata anchetatorilor pe procuroarea spagara' prezinta ca fapte elemente neadevarate: raportul de evaluare favorabil nu a fost prezentat 'anchetatorilor' si nu a fost facut in contextul si in cadrul cercetarii penale a Ritei Branga pentru fapte de coruptie. Or, exprimarea paratei induce ideea oricarui cititor/ ascultator de nivel mediu ca reclamanta, desi cunostea faptele de care Rita Branga se face vinovata, a incercat sa ii usureze situatia prezentand un raport favorabil. Nu exista nicio justificare pentru utilizarea termenului 'anchetatori', care desemneaza in mod clar, in context, procurori din cadrul DNA, iar singura explicatie este aceea a intentiei paratei de a afecta imaginea reclamantei. Se induce, astfel, opiniei publice ideea unor conexiuni ascunse intre reclamanta si inculpata Rita Branga, a existentei unor interese mascate. In consecinta, prin asocierea reclamantei la o fapta de coruptie si inducerea ideii ca aceasta este beneficiara a infractiunii (in caz contrar, ce interes ar fi avut sa o 'laude?'), se depaseste limita dreptului la libera exprimare, fiind afectata imaginea acesteia, atat ca magistrat, cat si in calitate de Presedinte al CSM.

Alte afirmatii si comentarii facute reprezinta imputatii factuale grave care nu au fost, in concret, sprijinite de o baza faptica suficienta. Este vorba despre informatia conform careia reclamanta i-a intocmit inculpatei Rita Branga un raport de evaluare favorabil, ceea ce ar face ca reclamanta sa 'ii tina spatele acesteia' – titlu sub care a fost transmisa informatia in emisiunile de stiri ale paratei din data de 17.07.2013 (stirile de la ora 9:00 – fila 87; stirile de la ora 12:00, ora 14:00), emisiunile 'Esential' din 17.07.2013, moderata de Alina Petrescu, emisiunea 'Previziunile Zilei' din 17.07.2013, moderata de Sabina Iosub. Titlurile postate in timpul acelorasi emisiuni, precum 'Sefa CSM, prietena cu un procuror corupt' (fila 89 vol. 1 dosar Cornetu), 'Oana Haineala, prietena cu un procuror corupt' (fila 91), 'Haineala, implicata in dosar de coruptie' (fila 98). Informatia difuzata in mod repetat, in formularea sus-mentionata, pe parcursul zilei de 17.07.2013 si ulterior, facand obiect de dezbatere si comentarii in cadrul emisiunilor, a acreditat ideea unei conexiuni intre reclamanta si Rita Branga si a indus in randul opiniei publice ideea ca presedinta CSM a savarsit fapte de coruptie.

Terminologia utilizata de parata Antena 3 excede limitelor libertatii de exprimare stabilite de art. 10 par. 1 din Conventia EDO si limitelor stabilite de art. 75 din codul civil, art. 30 alin. (3) din Constituia Romaniei. Chiar daca le apreciem ca 'judecati de valoare', ele depasesc limitele cadrului factual care sa le poate justifica.

Desi s-a sustinut ca sursa acestor informatii este Sursa Zilei, justificarea nu poate fi primita deoarece Antena 3 a reinterpretat in mod esential informatiile factuale furnizate de Sursa Zilei si de articolele publicate de aceasta, inducand opiniei publice cu un nivel mediu de educatie ideea ca persoana care conduce CSM este corupta.

Reaua-credinta a paratei Antena 3 si incercarea de a se 'proteja' prin evitarea raspunderii in cazul unui eventual litigiu transpar in cadrul emisiunii 'Previziunile Zilei' din 17.07.2013, unde in mod tendentios angajatul Antena 3 formuleaza intrebarea adresata jurnalistului Andi Topala ('Ce ai reusit tu sa scoti la iveala in ceea ce o priveste pe Oana Schmidt Haineala, era vorba despre a tine spatele cuiva pana la urma?'). Intervievatul cade in capcana si raspunde afirmativ, fara sa sesizeze diferenta de nuanta si fara a constientiza posibilul impact al afirmatiei sale. Afirmatia denigratoare apartine, asadar, chiar prepusului societatii de televiziune.

Parata Jurndex Media, in titlul articolului din 30 iulie 2013, a combinat pasaje diferite din stenogramele aflate la dosarul penal ('Hai, calmeaza-te, linisteste-te, ca se rezolva! O sa fie bine!... M-am vazut cu domnu respectiv'), din convorbirile telefonice purtate la data de 13.06.2006 ora 18:09:51 si la data de 14.06.2006 ora 19:37:46, dar in continutul articolelor a reprodus intocmai stenogramele, ceea ce denota buna-credinta.

Spre deosebire de aceasta, parata Antena 3 a reformulat cuvintele reclamantei, de o maniera tendentioasa. In mod repetat, in emisiunile 'La ordinea zilei' (30.07.2013), 'Subiectiv' (30.07.2013), 'Stirile diminetii' (31.07.2013), 'Stirile orei 14' (31.07.2013), 'Se intampla in Romania' (31.07.2013), 'Previziunile Zilei' (31.07.2013), '100 de minute' (31.07.2013), 'Sinteza Zilei' (31.07.2013), a fost reluata afirmatia, facuta de un reporter al Antena 3, ca 'procuroarea Oana Haineala ii spune prietenei sale Rita Branga sa stea linistita ca se rezolva cu ajutorul unui prieten'. Or, formularea 'ca se rezolva cu ajutorul unui prieten' aduce atingere drepturilor nepatrimoniale ale reclamantei, la onoare, demintate si reputatie. Parata a formulat o acuzatie extrem de grava la adresa Oanei Schmidt Haineala, inducand publicului falsa impresie ca aceasta a intervenit pentru a ajuta o persoana acuzata de coruptie (a facut trafic de influenta, in limbaj juridic). Or, aceasta alegatie este lipsita de orice suport factual. Desi CEDO protejeaza dreptul la exprimare, la mass-media si critica facuta chiar in termeni virulenti, atunci cand aceasta critica este facuta in scopul protejarii interesului public, impune conditia ca aceasta critica sa se intemeieze pe o anumita baza factuala (cauza De Haes si Gijsels c. Belgiei, 24 februarie 1997; cauza Perna c. Italiei, 6 mai 2003). Or, baza factuala invocata de parata, stenogramele din dosarul penal, este insuficienta pentru a justifica o asemenea acuzatie.

Modalitatea de exprimare, limbajul utilizat, afirmatiile si declaratiile formulate de prezentatorii si moderatorii emisiunilor Antena 3 aduc atingere drepturilor reclamantei la imagine, onoare si demnitate, atat ca om, cat si sub aspect profesional (titluri precum 'Sefa CSM sustine coruptii', 'Oana Schmidt Haineala a sustinut un magistrat condamnat pentru coruptie').

Spre deosebire de articolele celorlalti parati, unde sunt prezentate o serie de elemente factuale, pe baza carora se emit judecati de valoare, in cazul emisiunilor Antena 3 tonul general este unui acuzator, reclamanta fiind acuzata de legaturi 'suspecte' cu magistrati corupti, inducandu-se concluzia ca reclamanta cunostea ca acestia sunt corupti si ca intretineau legaturi 'suspecte'. Informatiile prezentate ca reale, cu mare grad de certitudine, pun la indoiala probitatea morala a reclamantei si calitatea sa de Presedinte al CSM. Mai mult, este pusa la indoiala chiar probitatea sistemului judiciar in sine, din care face parte reclamanta. Modalitatea de redactare a stirilor si prezentarea lor la ore de maxima audienta, sub titulatura de 'stire a momentului', induc ideea de contemporaneitate, de noutate a informatiei si a conduitei reclamantei, ca si cum dupa ce inculpata Rita Branga ar fi fost supusa cercetarii organelor penale pentru infractiuni de coruptie, s-ar fi desfasurat 'evaluarea'.

Spre deosebire de cazul celorlalti parati, unde reclamantei i s-a acordat dreptul la replica, in cazul emisiunilor Antena 3 nu i s-a solicitat niciodata interventia telefonica sau prezentarea unui punct de vedere, ceea ce intareste convingerea instantei ca nu s-a dorit o informare corecta si obiectiva a publicului, ci numai denigrarea, sporirea audientei cu orice pret si deteriorarea imaginii publice a unui magistrat.

La retinerea faptei ilicite nu au fost avute in vedere acele emisiuni in care invitatii sau alti ziaristi, care nu aveau calitatea de prepusi ai Antenei 1, si-au exprimat opiniile ori situatia in care, pe un ton pamfletar, au fost reiterate o serie de alegatii de presa (precum emisiunea 'In gura presei'), apreciind ca raspunderea persoanei juridice trebuie sa se limiteze la activitatea persoanelor cu privire la care poate trasa anumite directii si exercita anumite variante de control. In plus, jurisprudenta CEDO (Jersild c. Danemarcei, Busuioc c. Moldovei) sustine ca 'pedepsirea unui jurnalist pentru ca a ajutat la diseminarea declaratiilor facute de o alta persoana intr-un interviu (in speta, al lui Oreste Teodorescu), ar afecta serios contributia presei la discutarea chestiunilor de interes public si nu ar trebui sa fie admisa'.

Conditia vinovatiei paratei Antena 3 este indeplinita, avand in vedere incalcarea normelor ce reglementeaza activitatea jurnalistica si depasirea limitelor bunei-credinte, prin neadoptarea unei conduite jurnalistice impartiale, care sa permita publicului, printr-o corecta informare asupra unor aspecte usor verificabile, sa aprecieze singur daca acuzatiile sunt justificate. In ce priveste capacitatea paratei Antena 3, prin prepusii sai, de a-si reprezenta caracterul prejudiciabil al informatiilor, aceasta este evidenta, atata vreme cat nu a existat niciun demers pentru asigurarea acuratetii informatiilor. Chiar daca parata Antena 3 a sustinut ca a 'preluat' niste informatii, despre care era rezonabil a considera ca au fost deja verficate de alti jurnalisti, totusi, le-a 'reformulat' in mod radical.

Legatura de cauzalitate dintre fapta ilicita si prejudiciu reiese atat din materialitatea faptei, cat si din faptul ca alegatiile paratei au fost preluate ca atare de mass-media si au generat un mare numar de comentarii, negative, la adresa reclamantei.

Cu privire la prejudiciu, instanta observa ca reclamanta a solicitat obligarea unui numar de 4 parati la plata sumei totale de 40.000 euro. Avand in vedere ca numai unul dintre parati se face vinovat de incalcarea limitelor dreptului la libera exprimare (Antena 3), va fi obligat acesta la plata unei despagubiri de 10.000 euro. Aceasta valoare constituie o reparatie justa si echitabila a daunelor produse reclamantei, tinand cont de gravitatea afirmatiilor, de caracterul lor repetat, la ore de maxima audienta, dar si calitatea reclamantei de magistrat si de membru (fost presedinte) al CSM".

In acelasi dosar:

>>Incheierea din 10.03.2015

Nota: In cazul hotararilor nedefinitive, juri.ro actualizeaza articolele in momentul redactarii solutiilor pronuntate in caile de atac.

UPDATE - 29.09.2016: Minuta deciziei TMB nr. 3514/28.09.2016, in dosarul nr. 15684/299/2014: "Respinge apelurile ca nefondate. Definitiva".