PROCES CU AGENTIA NATIONALA DE LOCUINTE - “Prejudiciul era determinat procentual in contract”

Data: 13 February 2020, 12:32 | autor: L.J. | 0 comentarii | 280 afisari

Prin Decizia 1739/2019, Inalta Curte de Casatie si Justitie a respins recursurile.

Prin cererea inregistrata pe rolul Curtii de Apel Bucuresti la data de 30 ianuarie 2014, sub nr. x/2014, reclamantul A. a chemat in judecata pe parata Agentia Nationala pentru Locuinte (ANL), solicitand:

1. sa se constate existenta unui refuz nejustificat al acestei autoritati publice parate de a fi intreprins toate actiunile legale necesare pentru realizarea si finalizarea lucrarilor de construire la imobilul de pe lotul nr... din Programul guvernamental "Cartierul de locuinte Henri Coanda", initiat in vara anului 2003 astfel cum a solicitat prin cererea din data de 25 iulie 2013, expediata cu AR 29936060613 din 25 iulie 2013, OP 3 Drobeta-Turnu Severin;

2. sa fie obligata sa ia toate masurile administrative necesare pentru realizarea si finalizarea lucrarilor de construire la imobilul de pe lotul nr. x, din Programul guvernamental "Cartierul de locuinte Henri Coanda" sub sanctiunea aplicarii conducatorului autoritatii a amenzii prevazute la art. 24 alin. (2) din Legea nr. 554/2004 pe fiecare zi de intarziere;

3. sa ia masurile organizatorice care se impun pentru finalizarea lucrarilor la imobilul de pe lotul nr. x, precum si sa finalizeze Programul guvernamental "Cartierul de locuinte Henri Coanda", in ceea ce priveste serviciile de utilitati, sub sanctiunea aplicarii conducatorului autoritatii a amenzii prevazute la art. 24 alin. (2) din Legea nr. 554/2004 pe fiecare zi de intarziere;

4. obligarea aceleiasi autoritati ca, pentru repararea prejudiciului produs prin refuzul sau nejustificat, sa plateasca despagubiri, inclusiv daune morale, al caror cuantum urmeaza sa-l precizeze in cursul judecarii cauzei de fata, tinand cont, inclusiv de posibilitatea cuantificarii prejudiciului, dat fiind stadiul actual al lucrarilor din proiectul rezidential care cel putin deocamdata, nu permit estimarea prejudiciului produs.

5. separat, solicitata obligarea aceleiasi autoritati la plata unor despagubiri de 0,15%/zi din valoarea contractului, pentru perioada 21 septembrie 2006 - 23 mai 2007, in care executarea lucrarilor a fost sistata in mod abuziv de ANL, prin anularea Ordinului de incepere a lucrarilor nr. 3139 din 17 martie 2006, pentru a-l forta sa semneze actul aditional pe care ANL il negociase cu constructorul pentru marirea pretului contractului cu 5% din valoarea constructiei;

6. obligarea aceleiasi autoritati la plata cheltuielilor de judecata.

Solutia instantei de fond

Curtea de Apel Bucuresti, sectia a VIII-a contencios administrativ si fiscal, prin Sentinta nr. 2572 din 13 octombrie 2015, a admis exceptia prescriptiei dreptului la actiune cu privire la capatul de cerere privind despagubirile solicitate pentru perioada 21 septembrie 2006- 23 mai 2007 si respinge acest capat de cerere ca fiind prescris dreptul material la actiune, a admis in parte actiunea formulata de reclamantul A., in contradictoriu cu parata Agentia Nationala pentru Locuinte, a obligat parata sa dispuna toate masurile necesare pentru finalizarea programului guvernamental "Cartierul de locuinte Henri Coanda" incluzand imobilul de pe lotul x, in termen de 6 luni de la data ramanerii definitive a hotararii, sub sanctiunea amenzii prev. de art. 24 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, a obligat parata la plata de despagubiri in procent de 0,15% din valoarea contractului pentru perioada 31 august 2013 - 30 ianuarie 2014, la plata catre reclamant a sumei de 1.000 Euro echivalentul in RON in ziua platii cu titlu de daune morale, precum si la plata sumei de 450 RON cu titlu de cheltuieli de judecata.

Calea de atac exercitata

Impotriva hotararii instantei de fond atat reclamantul A. cat parata si Agentia Nationala pentru Locuinte au declarat recurs.

Minuta Inaltei Curti:

“Respinge recursurile declarate de reclamantul A. si parata Agentia Nationala de Locuinte impotriva Sentintei nr. 2572 din 13 octombrie 2015 a Curtii de Apel Bucuresti, sectia a VIII-a contencios administrativ si fiscal, ca nefondate. Definitiva”.

Extras din decizia Inaltei Curti:

In ceea ce priveste recursul declarat de catre Agentia Nationala de Locuinte:

Hotararea pronuntata de catre prima instanta nu contine dispozitii contradictorii, asa cum sustine parata in recurs. Din examinarea pasajului la care face referire recurenta, rezulta foarte clar ca, practic, este vorba despre o simpla eroare de dactilografiere, din continutul acelui pasaj, in intregime, degajand-se ideea ca instanta considera obligatiile contractuale respective ca fiind de rezultat.
De altfel, in cuprinsul hotararii atacate cu recurs, instanta de fond se refera repetat la caracterul obligatiilor contractuale ale Agentiei, ca fiind de rezultat (a se vedea primul paragraf de la pagina 11 a sentintei, unde judecatorul examineaza considerentele instantei supreme cu privire la modul de interpretare a obligatiilor asumate de agentie prin contractul de mandat.)

Hotararea instantei de fond, constata Inalta Curte, satisface exigentele legale impuse de prevederile art. 425 din C. proc. civ., referitoare la motivarea hotararilor judecatoresti. Fara a relua considerentele instantei de fond, evident, din examinarea sentintei pronuntate de catre Curtea de Apel Bucuresti, Inalta Curte constata ca instanta si-a motivat hotararea, a examinat in mod efectiv problemele esentiale care i-au fost supuse de parti, si nu a reluat pur si simplu sustinerile uneia dintre acestea, aratand in mod clar, de fiecare data, de ce a concluzionat intr-un anumit fel.
In ceea ce priveste criticile privitoare la retinerea de catre prima instanta a efectului pozitiv al autoritatii de lucru judecat a unor decizii pronuntate de catre instanta suprema, este de observat ca, si din aceasta perspectiva, criticile sunt nefondate, avand in vedere ca din modul de redactare al prevederilor art. 431 alin. (2) din C. proc. civ., care reglementeaza aceste efecte, rezulta, pe de o parte, ca nu este ceruta conditia ca litigiile sa fie de aceeasi natura cu cel dedus judecatii, cum nu se pretinde nici tripla identitate, pe de alta parte, cum pretinde recurenta-parata. Singura conditie pretinsa de textul legal amintit vizeaza existenta legaturii cu litigiul pe care il are judecatorul de solutionat. Or, legatura dintre cauze este evidenta.

Astfel, a observat cu indreptatire judecatorul fondului, in Decizia nr. 966 din 27 martie 2015 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, sectia a doua civila, pronuntata in Dosarul nr. x/2011, s-a retinut raspunderea contractuala a Agentiei, ce are ca baza contractul de mandat, Agentiei incumbandu-i o obligatie de rezultat si avand vinovatia exclusiva in ceea ce priveste neindeplinirea obligatiilor asumate prin acel contract. De asemenea, cauza de contencios administrativ care s-a finalizat cu pronuntarea Deciziei civile nr. 5197 in Dosarul nr. x/2011 de catre Inalta Curte de Casatie si justitie, in care s-a constatat refuzul nejustificat al Agentiei de a intreprinde toate demersurile pentru finalizarea programului guvernamental 'cartierul de locuinte Henry Coanda', parata fiind obligata sa dispuna masurile administrative in vederea finalizarii programului. Instanta suprema a statuat ca decizia prezinta putere de lucru judecat si in cauza respectiva, intrucat cuprinde dezlegari referitoare la conduita Agentiei in legatura cu toate imobilele din programul guvernamental. Mai este de retinut, a subliniat prima instanta, si ca instanta de control judiciar a considerat semnificative pentru respectiva cauza, considerentele Inaltei Curti de Casatie si Justitie, sectia de contencios administrativ si fiscal, in legatura cu pasivitatea paratei, cu toate ca dispozitii legale si conventionale o obligau sa actioneze in vederea realizarii ansamblului de locuinte.
De asemenea, nu se poate retine, cum sustine recurenta, ca s-a incalcat principiul contradictorialitatii, in conditiile in care parata a fost parte in hotararile judecatoresti a caror considerente, a apreciat instanta, se impun prin efectul pozitiv al puterii de lucru judecat in cauza de fata.

Examinand atent hotararile judecatoresti ale instantei supreme, ale caror considerente se impun prin efectul pozitiv al puterii de lucru judecat, judecatorul cauzei a concluzionat corect in privinta neexecutarii culpabile a obligatiilor contractuale de catre parata, retinand ca aceasta nu a luat toate masurile ce se impuneau pentru finalizarea programului guvernamental cartierul de locuinte Henry Coanda, ca respectiva conduita echivaleaza cu un refuz nejustificat de a intreprinde acele masuri, comportament ce a condus la nefinalizarea investitiei, la data pronuntarii instantei de fond la mai mult de 11 ani de la demararea proiectului, adica cu mult peste un termen rezonabil justificat.
Toate aceste consideratii au determinat instanta de fond sa oblige parata in sensul dispunerii tuturor masurilor necesare pentru finalizarea programului guvernamental, incluzand imobilul de pe lotul...

Referitor la daunele materiale acordate, contrar celor sustinute de recurenta, instanta de judecata retinand neexecutarea culpabila a obligatiilor ce rezulta din contract, din partea paratei, a carei pasivitate in executarea obligatiilor contractuale a facut ca proiectul sa nu fie finalizat nici cu mult peste un termen rezonabil, a obligat Agentia, conform clauzelor contractuale indicate de instanta, la plata de despagubiri in procent de 0,15% din valoarea contractului pentru perioada 31 august 2013 - 30 ianuarie 2014.

Desi parata critica hotararea instantei de fond si sub acest aspect, Inalta Curte retine ca parata a fost legal obligata la plata daunelor morale de 1.000 € in conditiile in care nici dupa un termen mai mult decat nerezonabil, de 12 ani, la data pronuntarii sentintei, proiectul nu era finalizat. Din aceasta perspectiva, culpa paratei este in afara oricarei discutii.
In fine, nu se poate sustine cu indreptatire ca instanta de judecata ar fi acordat altceva decat ceea ce s-a cerut, ca solutia ar fi dincolo de limitele investirii. Mai exact, instanta nu a obligat Agentia cu privire la toate imobilele cuprinse in programul guvernamental, ci doar la acela al reclamantului, insa nu se putea evita formula la care s-a oprit judecatorul fondului deoarece, asa cum arata si reclamantul in intampinarea formulata, finalizarea programului nu poate fi raportata strict la locuinta de pe lotul x, pe de o parte, iar pe de alta parte, efectivitatea dispozitivului hotararii judecatoresti prin care i se da satisfactie reclamantului nu poate fi asigurata decat in modul in care a procedat instanta.

In ceea ce priveste recursul declarat de catre reclamant:

Instanta a pronuntat o hotarare legala si temeinica, atunci cand a respins capatul de cerere formulat de reclamant cu privire la acordarea despagubirilor materiale pentru perioada cuprinsa intre 21 septembrie 2006 - 23 mai 2007.
Avand in vedere ca prejudiciul era determinat procentual in contract, este in afara oricarei discutii ca reclamantul cunostea care este intinderea prejudiciului la momentul pronuntarii Deciziei civile nr. 2428 din 29 aprilie 2011, din Dosarul nr. x/2010 al Inaltei Curti de Casatie si Justitie. Asadar, luand ca reper prevederile art. 19 din Legea nr. 554/2004, temeiul legal al cererii reclamantului, rezulta ca demersul judiciar promovat la 30 ianuarie 2014 a avut loc cu depasirea termenului de trei ani prevazut de Decretul nr. 167/1158, astfel cum a retinut prima instanta”.
>>Decizia Inaltei Curti

Adauga comentariu

*
*
laugh.giflol.gifsmile.gifwink.gifcool.gifnormal.gifwhistling.gifredface.gifsad.gifcry.gifsurprised.gifconfused.gifsick.gifshocked.gifsleeping.giftongue.gifrolleyes.gifunsure.gif

*

DISCLAIMER

Mesajele cu continut indecent nu vor fi postate. Atentie! Postati pe propria raspundere!

Inainte de a posta, cititi regulamentul: Termeni legali si Conditii

rominvent.ro Harta avocati romania Harta avocati romania Lege5
PORTAL JURISPRUDENTA RELEVANTA
ULTIMELE ACTE NOUTATI
ABONEAZA-TE!

Introdu-ti adresa de email pentru a te abona la Lumea Juridica si vei primi notificari cu cele mai noi stiri si articole.