PREVEDERI NECONSTITUTIONALE– Motivarea CCR privind Legea privind prevenirea si combaterea terorismului: “Procedeul folosit de legiuitor prin care face trimitere la definitia 'terorismului', iar nu la elementele unei alte norme de incriminare este contrar normelor de tehnica legislativa si, pe cale de consecinta, a dispozitiilor art.1 alin.(5) din Constitutie”

Curtea Constitutionala a Romaniei a dat publicitatii motivarea Deciziei 451 din 28 iunie 2018 privind admiterea obiectiei de neconstitutionalitate formulata de Inalta Curte de Casatie si Justitie, constituita in Sectii Unite, si a constatat ca sintagma „ansamblul relatiilor sociale” din cuprinsul dispozitiilor art.I pct.1 [cu referire la art.1], precum si dispozitiile art.I pct.26 [cu referire la art.32, partea introductiva a alin.(1)], pct.28 [cu referire la art.32, partea introductiva a alin.(3)] si pct.31 [cu referire la art.33, partea introductiva a alin.(1)] din Legea pentru modificarea si completarea Legii nr.535/2004 privind prevenirea si combaterea terorismului sunt neconstitutionale.

Judecatorii constitutionali au constatat ca sintagma „ansamblul relatiilor sociale” din cuprinsul dispozitiilor art.I pct.1 [cu referire la art.1] din legea criticata nu indeplineste cerintele de calitate a legii, stabilite jurisprudential si consacrate constitutional. In acest sens, Curtea a retinut ca, reglementand in materia prevenirii si combaterii terorismului, prin folosirea unei sintagme avand caracter de noutate in aceasta materie, era necesar ca legiuitorul sa indeplineasca obligatia, stabilita in art.25 din Legea nr.24/2000 privind normele de tehnica legislativa pentru elaborarea actelor normative, de a configura, in mod explicit, notiunea „ansamblul relatiilor sociale”, avand in vedere sensul vast al acesteia si faptul ca, fata de materia in care este folosita, aceasta nu poate avea sensul comun si nici cel retinut de doctrina pentru o serie de infractiuni specifice. De asemenea, Curtea a retinut ca mentinerea sintagmei „ansamblul relatiilor sociale” in definitia „terorismului” - in afara unei interpretari oficiale, contextuale a acestei notiuni - nu permite identificarea ariei de incidenta a normelor de incriminare ale art.32 alin.(1) si (3) si art.33 alin.(1) din Legea nr.535/2004, avand in vedere ca, potrivit art.I, pct.26, pct.27 si pct.28 din legea criticata, acestea se vor completa cu „conditiile art.1” in care fapta urmeaza a fi savarsita.

Extras din decizia CCR:

“Autoarea exceptiei sustine ca art.I pct.1 [cu referire la art.1] din legea criticata, care defineste notiunea de 'terorism', cu referire la expresiile 'ansamblul relatiilor sociale', 'factorii materiali', 'relatiile internationale ale statelor', 'securitatea nationala sau internationala' are caracter general si imprecis, iar dispozitiile art.I pct.26, pct.28 si pct.31 din legea criticata, care modifica normele de incriminare cuprinse in art.32 alin.(1) si alin.(3), precum si in art.33 alin.(1) din Legea nr.535/2004, includ cerinta ca fapta sa fie savarsita 'in conditiile art.1', astfel incat considera ca definirea acestor infractiuni nu permite stabilirea sferei de aplicare a normelor de incriminare si incalca standardele de claritate, precizie si previzibilitate, consacrate in jurisprudenta Curtii Constitutionale.

Examinand continutul normativ al dispozitiilor art.I pct.1 [cu referire la art.1] din legea criticata, Curtea constata ca, definind 'terorismul', legiuitorul a reglementat cu privire la relatiile sociale a caror existenta, formare si normala desfasurare sunt conditionate de apararea 'vietii, integritatii corporale sau sanatatii oamenilor', a 'ansamblului relatiilor sociale', a 'factorilor materiali', a 'relatiilor internationale ale statelor', a 'securitatii nationale si internationale'. (...)
Curtea constata ca, in indeplinirea obligatiei de transpunere a Directivei (UE) 2017/541, legiuitorul national, definind 'terorismul' stabileste ca acesta reprezinta acele 'actiuni, inactiuni, amenintari cu privire la acestea, care prezinta pericol public', sunt motivate politic, religios sau ideologic si sunt savarsite in unul dintre scopurile enumerate, respectiv intimidarea populatiei sau a unui segment al acesteia, prin producerea unui puternic impact psihologic, constrangerea unei autoritati publice ori organizatii internationale sa indeplineasca, sa nu indeplineasca sau sa se abtina de la indeplinirea unui anumit act, destabilizarea grava sau distrugerea structurilor politice fundamentale, constitutionale, economice ori sociale ale unui stat sau organizatii internationale - scopuri prevazute, in mod similar, in directiva - fara a prelua si cerinta, stabilita in actul european, ca aceste actiuni/inactiuni/amenintari prin natura sau contextul lor sa aduca o atingere grava 'unei tari sau unei organizatii'. Legiuitorul national a stabilit, in schimb, ca actiunile, inactiunile, amenintarile ce prezinta pericol public, sunt motivate politic, religios si ideologic, si sunt savarsite intr-unul dintre scopurile mentionate, afecteaza 'viata, integritatea corporala sau sanatatea oamenilor', 'ansamblul relatiilor sociale', 'factorii materiali', 'relatiile internationale ale statelor', 'securitatea nationala si internationala', asadar o sfera larga de notiuni care vizeaza persoana, cu drepturile si libertatile sale, patrimoniul public si privat, societatea ca ansamblu de relatii interumane, ordinea publica nationala si internationala, desi, aparent, vointa legiuitorului a fost aceea ca, definind 'terorismul', sa reglementeze, printr-o enumerare exhaustiva, relatiile sociale atasate setului de notiuni ce-si au corespondent intr-una dintre valorile sociale mentionate, ce pot fi afectate prin actiunile/inactiunile/amenintarile specificate. (...)

Curtea constata ca reglementarea, prin art.I pct.26 [cu referire la art.32 partea introductiva a alin.(1)], pct.28 [cu referire la art.32 partea introductiva a alin.(3)] si pct.31 [cu referire la art.33 partea introductiva a alin.(1)] din legea criticata, a normelor de incriminare a 'actelor de terorism' si a infractiunii de terorism, prevazuta in art.33 din Legea nr.535/2004, ca norme incomplete, desi nu este, in sine, nepermisa, procedeul folosit de legiuitor prin care face trimitere la definitia 'terorismului', iar nu la elementele unei alte norme de incriminare este contrar normelor de tehnica legislativa si, pe cale de consecinta, a dispozitiilor art.1 alin.(5) din Constitutie”.

>> Decizia 451 din 28 iunie 2018