Presedinta Inaltei Curti Cristina Tarcea, explicatii privind protocolul incheiat cu SRI

Presedinta Inaltei Curti de Casatie si Justitie, judecatoarea Cristina Tarcea (foto), a oferit un interviu postului Antena 3, ocazie cu care a facut o serie de precizari in legatura cu protocolul incheiat intre instanta suprema si Serviciul Roman de Informatii. Cristina Tarcea a explicat ca in opinia ei ratiunea pentru care ICCJ a incheiat un protocol cu SRI a avut la baza o decizie a CEDO pentru a reglementa autorizarea emiterii mandatelor de interceptare pe siguranta nationala, intrucat nu exista cadru legal.

Cristina Tarcea a mentionat ca in cauza Dumitru Popescu impotriva Romaniei aflata pe rolul CEDO s-a ridicat problema incalcarii de catre autoritatile romane a articolului 8 din Conventia Europeana sub aspectul dreptului la viata privata. In respectiva cauza, Curtea a considerat ca aplicabilitatea dispozitiilor articolului 13 din Legea sigurantei nationale a reprezentat o incalcare a acelui text de lege, pentru ca la acea data interceptarile pe mandate de siguranta nationala erau dispuse doar de procuror, care nu raspundea conditiilor de magistrat in sensul articolului 6 din Conventia Europeana.


Declaratiile presedintei ICCJ Cristina Tarcea:

“Cred ca nu este un secret pentru nimeni ca in cadrul Consiliului Superior al Magistraturii chiar eu am ridicat si problema protocoalelor, si am ridicat aceasta problema pentru ca este momentul ca lumea sa cunoasca adevarul, sa ia masuri daca se impun atunci cand lucrurile ce apar in spatiul public nu s-au derulat potrivit legii si sa reevalueze toate acuzele care s-au adus, daca se constata ca ele sunt nefondate. In ceea ce priveste protocolul incheiat de Parchetul de pe langa Inalta Curte, mie imi este destul de greu sa ma pronunt si cred ca este cazul sa ma prevalez de obligatia de rezerva, si am sa fac asta pentru doua motive. Sunt membru de drept al CSM, am inteles ca la sedinta la care eu nu am putut participa a fost sesizata Inspectia Judiciara in legatura cu modul de punere in aplicare a acestui protocol, si probabil va trebui sa ma pronunt la un moment dat asupra raportului. Un al doilea aspect care imi impune obligatia de rezerva, in anumite cauze aflate pe rolul Inaltei Curti au fost invocate si aspecte care țin de aplicarea acestui protocol. Nu vreau sa expediez acest subiect.

Si la nivelul Inaltei Curti am descoperit un protocol, aspect pe care-l cunosteam la data la care am ridicat in cadrul CSM aceasta problema. Marturisesc ca am ramas surprinsa cand am aflat faptul ca si noi avem un protocol. Este incheiat in 2009, nu mai are aplicabilitate de la 1 februarie 2014. Am ramas suprinsa nu atat de faptul ca exista acest protocol, cat de persoana care l-a semnat, un eminent profesor de drept constituțional pentru care am o deosebita consideratie. Am incercat sa-mi explic ratiunea acestui protocol si nu gasesc decat o singura explicatie. A existat o cauza impotriva Romaniei la CEDO, Dumitru Popescu impotriva Romaniei in care s-a ridicat problema incalcarii de catre autoritatile romane a articolului 8 din Conventia Europeana sub aspectul dreptului la viata privata. In acea cauza, CEDO a considerat ca aplicabilitatea dispozitiilor articolului 13 din Legea sigurantei nationale a reprezentat o incalcare a acelui text de lege pentru ca la acea data interceptarile pe mandate de siguranta nationala erau dispuse doar de procuror, care nu raspundea conditiilor de magistrat in sensul articolului 6 din Conventia Europeana. Decizia CEDO a fost pronuntata in 2007. Dupa decizia CEDO, care este obligatorie in dreptul intern, ar fi fost normala si necesara adoptarea unei legi de modificare a legii 51/1991 prin care sa se prevada procedura de urmat si competențele instanțelor de judecata, in cauza iCCJ. Eu cred ca asta este argumentul pentru care a fost incheiat acel protocol in anul 2009, pentru ca dupa decizia CEDO nu a existat un cadrul legal in baza caruia instanțele sa fie cele care sa dispuna sa autorizeze inregistrarea, iar nu parchetele. Despre continutul protocolului deocamdata nu va pot spune nimic, pentru ca nu este finalizata procedura de desecretizare. Protocolul nu se mai aplica din 2014, pentru ca prin Legea 255/2013 care a intrat in vigoare cu noul Cod Penal la 1 februarie 2014, s-a reglementat procedura de acordare a autorizatiei de interceptare de catre Inalta Curte. Banuiesc ca anterior acestui act normativ, in lipsa unei dispozitii legale, dar in conditiile in care trebuia gasit un mecanism de aplicare a deciziei CEDO, cred ca asta este explicatia pentru incheierea acelui protocol. Si cred ca lumea trebuie sa stie, pentru ca am auzit o gramada de speculatii, multe suspiciuni care planau gratuit asupra colegilor nostri”.