Pozitia lui Catalin Predoiu in privinta SIIJ (Documentul)
Data: 06 December 2019, 12:45 | autor: L.J. | 0 comentarii | 1231 afisari
Lumea Juridica prezinta pozitia ministrului Justitiei Catalin Predoiu (foto ) cu privire la Sectia pentru investyigartea infractiunilor din justitie.
Aceasta a fost prezentata intr-un Memorandum cu tema “Evaluarea cadrului legal cu privire la organizarea si functionarea Sectiei pentru Investigarea Infractiunilor din Justitie si propuneri” ce va fi discutat vineri, 6 decembrie 2019, in sedinta de Guvern.
Ministrul Catalin Predoiu arata in Memorandum ca exista doua curente de opinii in legatura cu SIIJ: unul in sensul desfiintarii sectiei sau cel putin reorganizarii acesteia, altul pentru mentinerea sectiei in forma actuala. Ministrul precizeaza ca infiintarea SIIJ este constitutionala, dar considera ca parametrii in care sectia isi desfasoara activitatea trebuie sa fie reevaluati. Astfel, Predoiu arata ca este necesara o reevaluare exhaustiva a dispozitiilor legale care reglementeaza SIIJ, atat in ceea ce priveste organizarea, cat si functionarea acesteia, dupa cum urmeaza:
- corelarea dispozitiilor legale de lege lata privind modul de organizare a Sectiei, ca structura fara personalitate juridica in cadrul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, cu atributiile concrete ale sefului acesteia - atributii care par mai degraba similare structurilor de parchet specializate, cu personalitate juridica (DNA, DIICOT); in acest sens, spre exemplu, apare atipica reglementarea numirii agentilor si ofiterilor de politie judiciara si a specialistilor de catre un procuror sef de sectie din cadrul unui parchet;
- numirea si revocarea conducerii Sectiei se realizeaza de catre Plenul CSM, ceea ce contravine principiului separatiei carierelor, consacrat de art. 1 alin. (2) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor;
- in cadrul comisiilor de concurs pentru selectia conducerii si a procurorilor din cadrul Sectiei, procurorii sunt minoritari, selectia urmand a se realiza astfel, in principal, de catre judecatori, principiul separatiei carierelor, promovat in mod expres prin ultimele interventii asupra Legii nr.303/3004, respectiv a Legii nr.304/2004 nefiind, in acest caz, aplicat;
- existenta unei imunitati de jurisdictie penala de facto a procurorilor din cadrul SIIJ, in unele situatii;
- modul de reglementare si functionare a SIIJ, raportat la definirea notiunii de procuror ierarhic superior, comporta discutii din perspectiva principiului constitutional al controlului ierarhic.
In finalul Memorandumului, Catalin Predoiu anunta ca pozitia Ministerului Justitiei va fi pentru una dintre cele doua solutii: desfiintarea SIIJ ori, dupa caz, regandirea radicala a modului de functionare si organizare a acesteia.
Iata fragmente din Memorandumul ministrului Justitiei Catalin Predoiu:
“Evaluarea cadrului legal cu privire la organizarea si functionarea Sectiei pentru Investigarea Infractiunilor din Justitie si propuneri
IV. Pozitia institutiilor relevante din sistemul justitiei, precum si a asociatiilor magistratilor cu privire la SIIJ
In vederea evaluarii modului de implementare a recomandarilor europene mentionate la punctul II, la nivelul Ministerului Justitiei a fost constituit un grup de lucru intern care sa centralizeze punctele de vedere ale institutiilor relevante din sistemul justitiei pe acest subiect (ICCJ, CSM, PiCCJ, DNA, DIICOT, SIIJ) si ale asociatiilor magistratilor. Din punctele de vedere exprimate, reies urmatoarele opinii:
In unele opinii se sustine Recomandarea GRECO, solicitand-se desfiintarea SIIJ sau, cel putin reorganizarea acesteia, indicandu-se, printre altele, urmatoarele argumente:
-modul de reglementare si functionare a SIIJ, raportat la alineatul (6) introdus la art. 88/1 din Legea nr. 304/2004, care defineste notiunea de procuror ierarhic superior, instituie in mod nelegal o exceptie de la principiul constitutional al controlului ierarhic;
-prin modul de organizare si functionare a SIIJ s-a creat de facto o categorie de cetateni care beneficiaza de imunitate de jurisdictie penala totala, respectiv procurorii din cadrul SIIJ; SIIJ se indeparteaza de la orice fel de control ierarhic, dar si judecatoresc eficient - in cazul solutiilor de clasare - fiind compusa dintr-un numar extrem de redus de procurori, care isi pot da ei insisi, reciproc, orice solutie de clasare indiferent de situatia de fapt sau de drept si indiferent de ce abuz ar putea face, pornind de la premisa ca instantele judecatoresti nu pot obliga sa-si trimita in judecata un coleg, membru al acestei sectii;
-lipsa unor dispozitii exprese care sa prevada posibilitatea procurorilor din cadrul acestei sectii de a participa la sedintele de judecata in cauzele de competenta SIIJ in care se dispune luarea masurilor preventive, a celor asiguratorii, solutionarea cererilor privind masurile speciale de supraveghere etc., precum si judecarea in fond si in caile de atac a creat deja dificultati majore in practica;
-competenta materiala si teritoriala atribuita acestei sectii, din punct de vedere functional, creeaza dificultati si nu asigura folosirea procurorilor specializati in situatiile in care s-ar impune (combaterea coruptiei, a criminalitatii organizata si terorismului);
-numirea agentilor si ofiterilor de politie judiciara si a specialistilor in cadrul SIIJ se face de catre procurorul sef de sectie (structura fara personalitate juridica), desi numirea/detasarea acestora ar trebui sa se dispuna de conducatorul institutiei;
-se propune o regandire a modului de organizare si functionare a acestei sectii, inclusiv in legatura cu modul de numire in functie a procurorilor cu functii de conducere si de executie (prin asigurarea principiului separarii carierelor).
In alte opinii se sustine mentinerea SIIJ in forma actuala, considerandu-se ca nu afecteaza independenta justitiei, invocandu-se urmatoarele argumente:
-Curtea Constitutionala a Romaniei a stabilit conformitatea prevederilor legale privind infiintarea SIIJ cu legea fundamentala;
-se asigura magistratilor o protectie adecvata impotriva presiunilor exercitate asupra lor, impotriva abuzurilor savarsite prin sesizari sau denunturi arbitrare si, nu in ultimul rand, se asigura generarea unei practici unitare in materia infractiunilor sesizate ca fiind posibil savarsite de magistrati, precum si in materia infractiunilor savarsite de acestia;
-din reglementarea legala a acestei sectii reiese cu claritate faptul ca nu doar independenta judecatorilor este asigurata, cat si cea a procurorilor care functioneaza in cadrul sau, care este mult mai mare decat cea a procurorilor de la toate celelalte parchete nationale, fie ele specializate sau nu;
-ofiterii de politie judiciara isi desfasoara activitatea exclusiv in baza delegarii dispuse de catre procurorul care efectueaza urmarirea penala, in aceasta situatie existand dispozitie expresa, respectiv prevederile art. 324 alin. (3) Cod procedura penala;
-din 2014 si pana la infiintarea SIIJ, exista deja in cadrul Ministerului Public o structura specializata pentru efectuarea urmaririi penale in cauze de coruptie privind judecatorii si procurorii.
V. Concluzii
Desi constituirea unei astfel de sectii este un demers care, in sine, a fost consemnat ca fiind constitutional, parametrii in care aceasta isi desfasoara activitatea se impune a fi reevaluati. Argumentelor de legislatie nationala li se adauga aspectele de conformare a reglementarilor nationale de constituire a sectiei cu cerintele europene - Consiliul Europei, Uniunea Europeana. Desigur, pronuntarea de catre CJUE in cauzele in prezent pendinte in care se contesta conformitatea cu standardele europene va reprezenta un element major care va trebui luat in considerare de catre decidenti.
Din perspectiva oportunitatii, este evident ca aceasta poate si trebuie reanalizata prin raportare la nevoile reale ale sistemului judiciar, context in care se pot desprinde concluzii relevante pornindu-se inclusiv de la o evaluare a activitatii SIIJ de la data operationalizarii sale (23 octombrie 2018).
Este necesara o reevaluare exhaustiva a dispozitiilor legale care reglementeaza SIIJ, atat in ceea ce priveste organizarea, cat si functionarea acesteia. In acest sens, putem aduce in discutie si urmatoarele aspecte:
- corelarea dispozitiilor legale de lege lata privind modul de organizare a Sectiei, ca structura fara personalitate juridica in cadrul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, cu atributiile concrete ale sefului acesteia - atributii care par mai degraba similare structurilor de parchet specializate, cu personalitate juridica (DNA, DIICOT); in acest sens, spre exemplu, apare atipica reglementarea numirii agentilor si ofiterilor de politie judiciara si a specialistilor de catre un procuror sef de sectie din cadrul unui parchet;
- numirea si revocarea conducerii Sectiei se realizeaza de catre Plenul CSM, ceea ce contravine principiului separatiei carierelor, consacrat de art. 1 alin. (2) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor;
- in cadrul comisiilor de concurs pentru selectia conducerii si a procurorilor din cadrul Sectiei, procurorii sunt minoritari, selectia urmand a se realiza astfel, in principal, de catre judecatori, principiul separatiei carierelor, promovat in mod expres prin ultimele interventii asupra Legii nr.303/3004, respectiv a Legii nr.304/2004 nefiind, in acest caz, aplicat;
- existenta unei imunitati de jurisdictie penala de facto a procurorilor din cadrul SIIJ, in unele situatii;
- modul de reglementare si functionare a SIIJ, raportat la definirea notiunii de procuror ierarhic superior, comporta discutii din perspectiva principiului constitutional al controlului ierarhic.
VI. Propuneri
Vazand recomandarile cuprinse in documentele europene mentionate, dispozitiile legale care reglementeaza functionarea si organizarea SIIJ, precum si modul concret in care a functionat Sectia de la infiintare pana in prezent, propunem ca pozitia Ministerului Justitiei in raporturile cu autoritatile si institutiile publice, respectiv cu institutiile Uniunii Europene sau internationale pe aceasta tema sa fie in sensul sustinerii uneia din urmatoarele solutii (care sa fie dezbatute/adoptate in cadrul procedurilor parlamentare derulate cu privire la propunerile legislative aflate pe ordinea de zi a comisiilor de specialitate): desfiintarea SIIJ ori, dupa caz, regandirea radicala a modului de functionare si organizare a acesteia”.
>>Memorandumul
PORTAL JURISPRUDENTA RELEVANTA
-
C.C.R. 16 November 2023, 10:53
MOTIVAREA CCR PE CUMULUL PENSIEI CU SALARIUL – Decizia 521/2023: “Legea criticata conditioneaza dreptul la pensie de neexercitarea dreptului la munca, limitandu-l pana la anihilare”
-
RECURSURI IN INTERESUL LEGII 23 September 2022, 14:32
EXECUTAREA SILITA – Recursul in interesul legii, admis de ICCJ
-
RECHIZITORII 24 August 2022, 17:13
NOUL RECHIZITORIU DIN DOSARUL REVOLUTIEI – „Militarii l-au recunoscut pe Iliescu Ion ca fiind noul sef de stat si de guvern, noul comandant suprem al Fortelor Armate Romane”
-
HOTARARI CIVILE 22 August 2022, 11:13
TAXA JUDICIARA DE TIMBRU - Decizia ICCJ 71/2022
-
C.C.R. 11 August 2022, 18:08
REGIMUL JURIDIC AL CONTRAVENTIILOR - Decizia CCR 365/2022
-
CONTENCIOS 28 July 2022, 09:46
COMPETENTA INSTANTEI – Solutia Inaltei Curti
-
RECURSURI IN INTERESUL LEGII 26 July 2022, 11:40
SOLUTIA DE CLASARE. Inalta Curte a lamurit problema
-
C.C.R. 21 July 2022, 14:16
STATUTUL FUNCTIONARILOR PUBLICI – Exceptie admisa la CCR
-
RECURSURI IN INTERESUL LEGII 15 July 2022, 12:39
SPORURILE BUGETARILOR – Decizia ICCJ dupa sesizarea procurorului general
-
HOTARARI CIVILE 13 July 2022, 18:17
VOUCHERELE DE VACANTA. Apel respins
-
HOTARARI CIVILE 08 July 2022, 14:51
VARSTA DE PENSIONARE – Dezlegare de drept a Inaltei Curti
-
RECURSURI IN INTERESUL LEGII 28 June 2022, 15:58
BANII MAGISTRATILOR – A fost admisa sesizarea Procurorului General
-
RECURSURI IN INTERESUL LEGII 24 June 2022, 11:33
CODUL DE PROCEDURA CIVILA – Recurs in interesul legii
-
C.C.R. 23 June 2022, 15:48
LEGEA PENTRU COMBATEREA EVAZIUNII - CCR a dat verdictul
-
HOTARARI CIVILE 22 June 2022, 13:03
LEGEA INSOLVENTEI – Dezlegare de drept a Inaltei Curti. Decizia
-
C.C.R. 17 June 2022, 11:22
PENSIILE SPECIALE – Decizia prin care CCR a declarat legea neconstitutionala
-
C.C.R. 03 December 2021, 20:57
ART. 88 CPP – Sesizare admisa de CCR: “Dispozitiile art. 88 alin. (2) lit. b) din Codul de procedura penala sunt constitutionale in masura in care...”
-
C.C.R. 04 November 2021, 13:24
DECIZIA CCR PE STAREA DE ALERTA – Hotararea Parlamentului nr.5/2020 este neconstitutionala
-
C.C.R. 27 October 2021, 10:19
OBIECTIA PRESEDINTELUI, ADMISA DE CCR – Modificarea art. 369 din Legea 286/2009 privind Codul penal
-
HOTARARI CIVILE 25 October 2021, 16:44
DEZLEGARE CHESTIUNE DE DREPT – Decizia ICCJ dupa sesizarea Tribunalului Bucuresti
-
C.C.R. 25 October 2021, 16:21
NECONSTITUTIONALITATE IN LEGEA POLITISTULUI – Decizie pe art. 583 alin. 4 teza I din Legea 360/2020 privind statutul politistului
-
C.C.R. 12 May 2021, 15:19
NECONSTITUTIONALITATE IN CPP – Motivarea Curtii Constitutionale privind sintagma „cu exceptia imprejurarilor care privesc existenta infractiunii” din art.52 alin.(3) din Codul de procedura penala
Adauga comentariu
DISCLAIMER
Mesajele cu continut indecent nu vor fi postate. Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi regulamentul: Termeni legali si Conditii