PNL SI USR, VICTORIE LA CCR - „Nu se prezinta impactul socio-economic, si nici impactul asupra sistemului juridic”

Lumea Juridica prezinta motivarea Deciziei 139/2019 a Curtii Constitutionale privind obiectia de neconstitutionalitate a dispozitiilor Legii pentru completarea Ordonantei Guvernului nr.13/2011 privind dobanda legala remuneratorie si penalizatoare pentru obligatii banesti, precum si pentru reglementarea unor masuri financiar-fiscale in domeniul bancar, obiectie formulata de un numar de 83 de deputati apartinand Grupului parlamentar al Partidului National Liberal si Grupului parlamentar al Uniunii Salvati Romania.

In motivarea obiectiei de neconstitutionalitateau fost invocate deopotriva motive de neconstitutionalitate extrinseca si intrinseca.

In ceea ce priveste motivele de neconstitutionalitate extrinseca, se sustine, mai intai, neconstitutionalitatea legii in raport cu art.1 alin.(3) si alin.(5) din Constitutie, referitoare la statul de drept si democratic si calitatea legii, precum si in raport cu art.141 din Constitutie, toate coroborate cu prevederile Legiinr.24/2000 privind normele de tehnica legislativa pentru elaborarea actelor normative.

Astfel, invocand jurisprudenta instantei de contencios constitutional privind incidenta art.1 alin.(5) din Constitutie prin prisma incalcarii Legii nr.24/2000 privind normele de tehnica legislativa pentru elaborarea actelor normative (Decizia nr. 26 din 18 ianuarie 2012, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 116 din 15 februarie 2012, Decizia nr. 681 din 27 iunie 2012, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 477 din 12 iulie 2012, Decizia nr. 447 din 29 noiembrie 2013, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 674 din 1 noiembrie 2013, sau Decizia nr. 448 din 29 octombrie 2013, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 5 din 7 ianuarie 2014, Decizia nr. 1 din 10 ianuarie 2014, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 123 din 19 februarie 2014 sau Decizia nr. 283 din 21 mai 2014, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.454 din 20 iunie 2014), autorii sesizarii sustin ca actul normativ criticat nu corespunde ideii de dreptate, ca valoare constitutionala, a carei premisa o constituie legile drepte.
Aceasta presupune ca reglementarea sa nu fie rezultatul unei majoritati care isi impune vointa de legiferare in mod discretionar si arbitrar, fara nicio motivare a noilor obligatii legale instituite pentru sectorul privat, respectiv sectorul bancar, cu atat mai mult cu cat sanctiunile impuse pentru nerespectarea acestor obligatii sunt foarte grave, astfel cum este sanctiunea pierderii totale a dreptului de a percepe dobanzile pentru imprumuturile banesti acordate, in cazul nerespectarii plafoanelor instituite de lege. Se sustine in acest sens ca nu exista o motivare reala a solutiilor legislative adoptate, care nu reiese nici din expunerea de motive, nici din rapoartele comisiilor de specialitate referitoare la amendamentele adoptate, astfel incat simpla majoritate politica nu poate fundamenta o lege care afecteaza grav sistemul financiar-bancar din Romania si economia de piata. Se conchide ca ”aceasta lege se plaseaza de plano in afara statului de drept si a valorilor pe care acesta este cladit, in special pe valoarea dreptatii.”
In motivarea neconstitutionalitatii extrinseci se invoca si neconstitutionalitatea procedurala in raport cu art.141 din Constitutie privind Consiliul Economic si Social, coroborate cu art.1 alin.(3) privind statul de drept si alin.(5) privind principiul securitatii juridice, determinata de lipsa avizului Consiliului Economic si Social.
In urma deliberarilor, Curtea Constitutionala, cu unanimitate de voturi, a admis obiectia de neconstitutionalitate si a constatat ca Legea pentru completarea Ordonantei Guvernului nr.13/2011 privind dobanda legala remuneratorie si penalizatoare pentru obligatii banesti, precum si pentru reglementarea unor masuri financiar-fiscale in domeniul bancar este neconstitutionala in ansamblul sau. Decizia este definitiva si general obligatorie si se comunica Presedintelui Romaniei, presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului si prim-ministrului.

Extras din decizia CCR:

Citește continuarea pe Monitorul Justiției