PeliFilip. Noutati legislative cu impact semnificativ pentru relatiile de munca din companii

Casa de avocatura PeliFilip a publicat, luni 16 mai 2016, un buletin legislativ care cuprinde noutatile cu impact semnificativ pentru relatiile de munca din companii.

Buletinul, intocmit de Ecaterina Maria Burlacu (foto 1), Avocat senior PeliFilip, si Cristina Tudoran (foto 2), Avocat PeliFilip, face referire la neconstitutionalitatea suspendarii contractului individual de munca pe timpul cercetarii disciplinare si la proiectul de modificare a Legii privind dialogul social, adoptat de Camera Deputatilor in urma cu o saptamana.

Buletinul PeliFilip:

NOUTATI LEGISLATIVE RECENTE CU IMPACT SEMNIFICATIV PENTRU RELATIILE DE MUNCA DIN COMPANII

1. Suspendarea CIM pe timpul cercetarii disciplinare – neconstitutionala

In data de 5 mai 2016, Curtea Constitutionala a Romaniei (in continuare „CCR”) a decis ca prevederile Codului muncii conform carora angajatorii pot dispune suspendarea contractului individual de munca al angajatilor care sunt cercetati disciplinar sunt neconstitutionale.

Astfel, CCR a admis cu unanimitate de voturi exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 52 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 53/2003 Codul muncii, cu urmatorul continut: „(1) Contractul individual de munca poate fi suspendat din initiativa angajatorului in urmatoarele situatii: a) pe durata cercetarii disciplinare prealabile, in conditiile legii”.

In comunicatul de presa aferent acestei solutii, CCR anunta doar justificarea deciziei sale, prin aceea ca masura suspendarii reprezinta o restrangere disproportionata a dreptului la munca al angajatilor: „Curtea a constatat ca masura suspendarii contractului individual de munca, din initiativa angajatorului, pe durata cercetarii disciplinare prealabile, constituie o restrangere disproportionata a dreptului la munca, ocrotit de art. 41 alin. (1) din Constitutie".

La acest moment, nu este disponibila motivarea Curtii si argumentele pe care s-a bazat in solutionarea acestei exceptii de neconstitutionalitate, ci acestea vor fi disponibile integral in cuprinsul deciziei de solutionare a exceptiei, la momentul publicarii sale in Monitorul Oficial al Romaniei. De la acel moment, decizia va deveni general aplicabila, iar suspendarea angajatilor pe durata cercetarii disciplinare nu va mai putea fi aplicata.

In masura in care, in termen de 45 de zile de la publicare, Parlamentul sau Guvernul nu vor interveni pentru a pune in acord cu Constitutia prevederile din Codul muncii declarate neconstitutionale, acestea devin in mod definitiv inaplicabile.

Fata de relatiile de munca din companii, suntem de parere ca aceasta decizie are ca efect o restrangere semnificativa a drepturilor si mijloacelor de protectie ale angajatorului in cadrul investigatiilor disciplinare. In concret, angajatorul nu va mai avea la dispozitie mijloace imediate si directe de a limita accesul la si de a proteja valorile carora li s-a adus atingere ori care au fost periclitate prin savarsirea abaterii disciplinare de catre angajatii cercetati.

Asteptam in continuare publicarea deciziei CCR si eventualele reactii ale legislativului pentru a restabili echilibrul dintre parti in astfel de situatii conflictuale.

2. Nou proiect de modificare a Legii privind dialogul social – adoptat de Camera Deputatilor

Camera Deputatilor a adoptat in data de 10 mai 2015 un nou proiect legislativ care are in vedere modificarea si completarea Legii privind dialogul social nr. 62/2011, si a trimis proiectul spre promulgare Presedintelui Romaniei. Astfel, mai ramane doar un pas pana la intrarea in vigoare a noilor amendamente.

In cele ce urmeaza evidentiem pe scurt aceste prevederi si posibilul lor impact asupra relatiilor de munca din companii.

2.1. Proiectul vizeaza introducerea unui nou articol in Legea dialogului social, 10 indice 1, care instituie protectia liderilor sindicali impotriva concedierii pe durata mandatului cat si pe un termen de 2 ani dupa expirarea mandatului, „pentru motive care nu tin de persoana salariatului, pentru necorespundere profesionala sau pentru motive ce tin de indeplinirea mandatului pe care l-au primit de la salariatii din unitate.”

Aceasta prevedere pare re-instituie o protectie excesiva, in dezacord cu principiile constitutionale invocate de Curtea Constitutionala prin Decizia 814/2015 referitoare la admiterea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 60 alin. (1) lit. g) din Codul muncii, avand ca obiect aceeasi problema („Concedierea salariatilor nu poate fi dispusa: g) pe durata exercitarii unei functii eligibile intr-un organism sindical, cu exceptia situatiei in care concedierea este dispusa pentru o abatere disciplinara grava sau pentru abateri disciplinare repetate, savarsite de catre acel salariat”).

Mai mult, prevederea pare sa contravina si art. 2 pct. 3 din Conventia Organizatiei Internationale a Muncii nr. 135/1971, conform caruia acordarea unor inlesniri in favoarea membrilor alesi in organele de conducere ale sindicatelor nu trebuie sa impieteze activitatea angajatorului. In acest sens, interzicerea concedierii liderilor de sindicat pentru alte motive decat cele legate de activitatea sindicala, pe langa faptul ca instituie o sarcina excesiva si disproportionata intre interesele angajatorului si ale sindicatelor, poate fi si de natura a conduce la afectarea activitatii angajatorului prin imposibilitatea reorganizarii acesteia in conformitate cu interesele sale economice.

2.2. Se mai propune prin acest proiect si amendarea art. 135 alin. 1 lit a) din Legea dialogului social, dupa cum urmeaza: „daca exista un sindicat constituit la nivel de unitate, afiliat la o federatie sindicala reprezentativa in sectorul de activitate din care face parte unitatea, negocierea se face de catre reprezentantii federatiei sindicale, la solicitarea si in baza mandatului sindicatului, conform art. 134 pct. 2 lit. a)”.

Astfel, se elimina implicarea reprezentantilor alesi ai angajatilor impreuna cu federatia sindicala la negocierea si incheierea contractului colectiv de munca la nivel de unitate, in cazul in care la nivelul unitatii exista un sindicat nereprezentativ afiliat.

Se creeaza astfel o situatie de inechitate fata de salariatii care nu sunt membri de sindicat (nereprezentativ), prin aceea ca se instituie posibilitatea ca un sindicat care nu este reprezentantiv pentru vointa majoritatii angajatilor sa negocieze contractul colectiv de munca aplicabil tuturor salariatilor din entitatea respectiva.

Ramane de vazut daca Presedintele Romaniei va formula o cerere de reexaminare sau va promulga legea in forma actuala adoptata de Camera Deputatilor.

>>Buletinul PeliFilip