PATRASCU vs. ROMANIA: Condamnarea pronuntata de Tribunalul Buzau s-a bazat in intregime pe probele adunate in operatiunea sub acoperire, mai precis rapoartele politiei, stenogramele convorbirilor telefonice interceptate ale reclamantului. Procesul a fost lipsit de caracterul echitabil impus de articolul 6 din Conventie. A existat o violare a articolului 6.1 din Conventie

Data: 30 martie 2017, 15:44 | autor: | 0 comentarii | 953 afisari

 

In cauza Patrascu vs Romania, Curtea Europeana a Drepturilor Omului a constatat ca procesul reclamantului a fost lipsit de caracterul echitabil impus de articolul 6 din Conventie. A existat o violare a articolului 6.1 din Conventie. In motivare, Curtea a statuat ca, atunci cand un acuzat afirma ca el a fost incitat la comiterea unei infractiuni, instantele penale trebuie sa efectueze o examinare atenta a materialului din dosar, din moment ce pentru ca un proces sa fie echitabil in sensul articolului 6.1 din Conventie, trebuie sa fie exclus toate probele obtinute ca urmare a unor provocari din partea politiei. Acest lucru este valabil mai ales in cazul in care operatiunea organizata de politie a avut loc fara un cadru juridic suficient sau masuri de protectie adecvate. CEDO a retinut ca instantele din Romania au „omis sa verifice declaratia inclusa in raportul initial din 1 martie 2007 ca politia a fost in posesia unor informatii referitoare la implicarea reclamantuluu in traficul de droguri”.

>> Hotararea CEDO in cazul Patrascu vs. Romania (cererea nr. 7600/09, Sectiunea a IV-a, 14 februarie 2017)

Extras din Hotararea Curtii:

Atunci cand se confrunta cu un motiv de incitare Curtea va incerca, ca un prim pas, pentru a stabili daca infractiunea ar fi fost comise fara interventia autoritatilor. Definitia incitarii data de Curte are urmatorul cuprins: Incitare de catre politie are loc in cazul in care ofiterii implicati - fie membri ai fortelor de securitate sau persoane care actioneaza in conformitate cu instructiunile lor - nu se limiteaza la investigarea activitatii infractionale intr-o maniera in mod esential pasiv, ci exercita o astfel de influenta asupra subiectului ca sa incite la comiterea o infractiune care nu ar fi fost altfel comisa, in scopul de a face posibila stabilirea infractiunii, adica, de a furniza probe si de a institui urmarirea penala ...

Comisia a hotarat ca revine procurorului sarcina de a dovedi ca nu a existat nici o incitare, cu conditia ca afirmatiile paratului sa nu fie in totalitate improbabile. in lipsa unei astfel de probe, este sarcina autoritatilor judiciare sa examineze faptele, cu scpul de a stabili daca a existat o incitare.

Curtea a statuat ca, atunci cand un acuzat afirma ca el a fost incitat la comiterea unei infractiuni, instantele penale trebuie sa efectueze o examinare atenta a materialului din dosar, din moment ce pentru ca un proces sa fie echitabil in sensul articolului 6.1 din Conventie, trebuie sa fie exclus toate probele obtinute ca urmare a unor provocari din partea politiei. Acest lucru este valabil mai ales in cazul in care operatiunea organizata de politie a avut loc fara un cadru juridic suficient sau masuri de protectie adecvate.

Capacitatea sa de a face o constatare de fond cu privire la acest punct vor depinde, totusi, de faptul daca dosarul contine sau nu informatii suficiente cu privire la activitatile sub acoperire care au precedat infractiunile, in special cu privire la detaliile cu privire la intalnirea dintre agentii politiei si reclamant, inainte de incercarea de a achizitiona droguri.

Curtea observa ca, potrivit raportului politiei din 1 martie 2007, solicitantul a fost abordat pentru prima data de catre un politist sub acoperire, cu scopul de a verifica daca informatiile referitor la prezumtiva implicare a reclamantului in traficul de droguri. Cu toate acestea, nici raportul mentionat mai sus, nici autorizatia de utilizare a unui agent sub acoperire emisa la data de 18 aprilie 2007 nu ofera detalii in ceea ce priveste informatiile pe care autoritatile au avut referitor la o presupusa implicare a reclamantului in traficul de droguri si modul in care aceste informatii au fost obtinute de catre politie. Curtea noteaza ca reclamantul nu avea antecedente penale si ca nu au fost gasite droguri asupra sa inainte sau in timpul operatiei sub acoperire.

Curtea observa in aceasta privinta ca instantele nationale au omis sa verifice declaratia inclusa in raportul initial din 1 martie 2007 ca politia a fost in posesia unor informatii referitoare la implicarea reclamantuluu in traficul de droguri.

Curtea noteaza ca agentul politiei X a depus marturie in fata instantelor interne. Cu toate acestea, intrebarile adresate de reprezentantul legal al reclamantului, care au avut ca scop sa stabileasca daca operatiunea sub acoperire a fost autorizata in cadrul unei anchete in curs de desfasurare si, prin urmare, daca suspiciunile anterioare existau impotriva reclamantului, au fost interzise de catre instantele nationale. Elemente cum ar fi faptul ca reclamantul a fost mai intai contactat de X, care l-a intrebat daca el ar putea face rost de droguri, sau faptul ca acest contact initial a avut loc inainte ca operatiunea sub acoperire sa fi fost autorizata in mod oficial, nu au fost analizate de catre instantele nationale. Nici nu au avut in vedere cazierul judiciar curat al reclamantului, faptul ca nu s-au gasit droguri in posesia sa.

De asemenea, Curtea observa ca tranzactia a avut loc la cateva luni dupa contactul initial intre solicitant si ofiterul sub acoperire si ca, intre timp, ofiterul a chemat solicitantul de mai multe ori pentru a intreba cu privire la disponibilitatea drogurilor. in acest context, pentru a se pronunta asupra motivului inscenarii, este posibil sa fi fost necesar ca instantele judecatoresti nationale sa incerce, de asemenea, sa clarifice gradul de insistenta a agentului sub acoperire.

Curtea noteaza, in sfarsit, ca, cu exceptia marturiilor in instanta a partilor la proces, condamnarea reclamantului s-a bazat in intregime pe probele adunate in operatiunea sub acoperire, mai precis rapoartele politiei, stenogramele reclamantului interceptate convorbiri telefonice cu X, configurarea detaliilor de vanzare si inregistrarile ambientale ale convorbirilor dintre X si CAO.

In concluzie, fiind constienta de importanta si dificultatile sarcinii investigatorilor, Curtea considera ca, avand in vedere cele de mai sus, ca instantele interne nu au investigat in mod adecvat acuzatiile de inscenare. Din aceste motive, procesul reclamantului a fost lipsit de caracterul echitabil impus de articolul 6 din Conventie. A existat o violare a articolului 6 § 1 din Conventie.”, precizeaza judecatorii CEDO.



Adauga comentariu

*
*
laugh.giflol.gifsmile.gifwink.gifcool.gifnormal.gifwhistling.gifredface.gifsad.gifcry.gifsurprised.gifconfused.gifsick.gifshocked.gifsleeping.giftongue.gifrolleyes.gifunsure.gif

*

DISCLAIMER

Mesajele cu continut indecent nu vor fi postate. Atentie! Postati pe propria raspundere!

Inainte de a posta, cititi regulamentul: Termeni legali si Conditii

rominvent.ro Harta avocati romania Harta avocati romania Lege5
PORTAL JURISPRUDENTA RELEVANTA
ULTIMELE ACTE NOUTATI
ABONEAZA-TE!

Introdu-ti adresa de email pentru a te abona la Lumea Juridica si vei primi notificari cu cele mai noi stiri si articole.