OUG pentru punerea NCP si NCPP in acord cu directive europene si cu decizii de neconstitutionalitate pronuntate in perioada 2014-2016

Guvernul Romaniei, condus de prim-ministrul Dacian Ciolos (foto), a dat publicitatii, miercuri 18 mai 2016, un comunicat de presa privind modificarea si completarea, prin ordonanta de urgenta, a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal si a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedura penala. Potrivit comunicatului, ordonanta de urgenta a fost adoptata pentru punerea in acord a noilor coduri in materie penala cu directivele europene si cu decizii ale Curtii Constitutionale pronuntate in perioada 2014-2016.

Comunicatul:

„Guvernul a modificat si completat, astazi, prin ordonanta de urgenta, Legea nr. 286/2009 privind Codul penal si Legea nr. 135/2010 privind Codul de procedura penala. Ordonanta de urgenta a fost adoptata avand in vedere, in principal faptul ca de la intrarea in vigoare a noului Cod de procedura penala si pana in prezent au fost adoptate un numar de 15 decizii ale Curtii Constitutionale care au produs un impact important asupra acestui act normativ; este necesara transpunerea urgenta a unor acte normative ale Uniunii Europene din domeniul dreptului penal, dar si dreptului procesual-penal; necesitatea stringenta a unor interventii legislative pentru asigurarea bunei desfasurari a procesului penal, semnalate de institutiile din cadrul sistemului judiciar.

Interventii legislative necesare ca urmare a pronuntarii de catre Curtea Constitutionala a unor decizii de admitere a exceptiilor de neconstitutionalitate cu privire la Codul de procedura penala

Prin cea mai recenta decizie a CCR, s-a constatat ca renuntarea la urmarirea penala de catre procuror, fara ca aceasta sa fie supusa controlului si incuviintarii instantei de judecata, echivaleaza cu exercitarea de catre acesta a unor atributii ce apartin sferei competentelor instantelor judecatoresti. Astfel, Curtea constata ca renuntarea de catre procuror la urmarirea penala, in conditiile reglementate la art. 318 alin. (1) din Codul de procedura penala, contravine legii fundamentale .

Astfel, Guvernul a decis sa intervina legislativ pentru a reglementa o procedura prin care judecatorul de camera preliminara hotaraste, prin incheiere motivata, in camera de consiliu, cu citarea partilor, suspectului, persoanei vatamate si altor persoane interesate, precum si cu participarea procurorului, asupra legalitatii si temeiniciei solutiei de renuntare la urmarirea penala data de procuror.

Modificarile operate au in vedere si alte interventii necesare pentru punerea de acord a Codului de procedura penala cu 15 decizii ale Curtii Constitutionale pronuntate in ultima perioada si care reclamau interventie legislativa in materii precum:

- participarea procurorului sau a unor parti in procesul penal la unele etape procedurale;

- procedura solutionarii plangerii impotriva solutiilor procurorului;

- procedura acordului de recunoastere a vinovatiei;

- necesitatea reglementarii unor cai de atac care sa permita şi contestarea luarii masurii asiguratorii de catre judecatorul de camera preliminara ori de catre instanta de judecata;

- clarificarea unor competente.

Transpunerea urgenta a unor acte normative ale Uniunii Europene din domeniul dreptului penal, dar si dreptului procesual-penal

Prin ordonanta de urgenta sunt transpuse si prevederi din urmatoarele directive pentru care termenul prevazut in cadrul acestora a expirat cu consecinte inclusiv de natura pecuniara care pot fi aplicate de Curtea de Justitie a Uniunii Europene:

- Directiva 2011/93/UE a Parlamentului European şi a Consiliului privind combaterea abuzului sexual asupra copiilor, a exploatarii sexuale a copiilor şi a pornografiei infantile şi de inlocuire a Deciziei-cadru 2004/68/JAI a Consiliului, fata de care procedura de infringement a fost declansata in cursul anului 2014 (Cauza 2014/0192); termenul de transpunere a expirat la 18 decembrie 2013

- Directiva 2008/99/CE privind protectia mediului prin intermediul dreptului penal si Directiva 2009/123/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 21 octombrie 2009 de modificare a Directivei 2005/35/CE privind poluarea cauzata de nave şi introducerea unor sanctiuni in caz de incalcare; termenul de transpunere a expirat la 26 decembrie 2010, respectiv 16 noiembrie 2010

- Directiva 2012/13/UE a Parlamentului European si a Consiliului privind dreptul la informare in cadrul procedurilor penale; termenul de transpunere a expirat la 2 iunie 2014

- Directiva 2012/29/UE de stabilire a unor norme minime privind drepturile, sprijinirea si protectia victimelor criminalitatii şi de inlocuire a Deciziei-cadru 2001/220/JAI a Consiliului, fata de care a fost declansata procedura de infringement in luna ianuarie 2016; termenul de transpunere a expirat la data de 16 noiembrie 2015

- Directiva 2014/62/UE privind protectia prin masuri de drept penal a monedei euro si a altor monede impotriva falsificarii – termen de transpunere 23 mai 2016

Pentru transpunerea dispozitiilor acestor directive, au fost redactate texte referitoare la:

- introducerea unor variante agravate ale infractiunilor impotriva libertatii si integritatii sexuale sau a celor de pornografie infantila, precum si a unor noi modalitati de comitere a unora dintre aceste infractiuni;

- asigurarea anumitor masuri speciale de protectie a anumitor categorii vulnerabile de victime, precum si asigurarea pentru victima, inca de la primul contact cu autoritatile competente, a posibilitatii de a intelege si de a se face inteleasa in vederea exercitarii ulterioare a drepturilor sale in cadrul procesului penal;

- introducerea unui model al notei scrise inmanate persoanelor care au calitatea de suspect, inculpat sau condamnat in cadrul procedurilor penale, avand in vedere faptul ca legislatia statelor membre trebuie sa prevada obligativitatea furnizarii catre persoanele arestate sau retinute in cursul procedurilor penale a unei note scrise privind drepturile acestora;

- agravarea regimului sanctionator al persoanei juridice pentru incalcarea normelor privind protectia mediului cuprinse in Codul penal, prin sporirea sumei corespunzatoare unei zile-amenda pentru persoana juridica in cazurile de poluare sanctionate de actul normativ european;

- introducerea tentativei la emiterea frauduloasa de moneda

Interventii legislative pentru asigurarea bunei desfasurari a procesului penal, semnalate de institutiile din cadrul sistemului judiciar

Codul de procedura penala a fost modificat pentru a lamuri interpretarea unor texte si realizeaza corelarile necesare pentru aplicarea acestora. S-au adus modificari procedurii acordului de recunoastere a vinovatiei, astfel incat si minorii sa poata incheia acorduri de recunoastere a vinovatiei, cu incuviintarea reprezentantului lor legal.

De asemenea, s-a completat cadrul normativ al asistentei juridice obligatorii prevazut de codul de procedura penala – confirmandu-se jurisprudenta instantelor; s-a reglementat obligativitatea acesteia si in procedura in camera preliminara in cauzele in care legea prevede pentru infractiunea savarsita pedeapsa detentiunii pe viata sau pedeapsa inchisorii mai mare de 5 ani.

Concluzii:

Pentru a preveni o succesiune de acte normative distincte, ordonanta de urgenta concentreaza intr-un singur demers interventia legislativa asupra Codului de procedura penala, in special, si realizeaza toate corelarile implicate de diversele motive care justifica interventia. Nefinalizarea dezbaterii in procedura parlamentara asupra proiectelor de lege initiate de Guvern in urma publicarii deciziilor de neconstitutionalitate ale Curtii Constitutionale conduce la solutii neunitare in practica.

Din totalul modificarilor operate, aproximativ 30 au vizat transpunerea celor 5 directive, mai mult de 50 de puncte au vizat punerea textelor codurilor in acord cu deciziile Curtii Constitutionale. De asemenea, au fost facute modificari pentru impunerea unei practice unitare avandu-se in vedere jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului, restul modificarilor reprezentand reglementari solicitate de practicieni ori texte de corelare, a caror includere in proiect urmareste o clarificare cat mai rapida a cadrului normativ procesual-penal.

Textele contribuie nemijlocit la stabilitate legislativa, aduc un plus de valoare celor doua coduri, sporesc protectia unor categorii de persoane vulnerabile (minori, victimele infractiunilor), respectiv consolideaza caracterul echitabil al procesului penal prin sporirea garantiilor procesuale”.

sursa foto: fn24.ro