OBLIGATIA DE A FACE. LIPSA CALITATII PROCESUALE ACTIVE – CA Cluj, decizia nr. 1336/05.02.2015, cauza EU. COMM. Human Rights Hungarians CE vs. Primaria Cluj-Napoca: „Interesul legitim privat circumscris dreptului obligarii autoritatii publice de a executa HCL 99/2002 prin alocarea unei sume pentru confectionarea si montarea indicatoarelor de inscriptionare a denumirii Cluj-Napoca in limbile romana, maghiara si germana apartine cetatenilor municipiului”

Prin decizia civila nr. 1336/05.02.2015 pronuntata in dosarul nr. 1516/117/2014 avand ca obiect obligatia de a face, Curtea de Apel Cluj-Sectia a II-a civila, de contencios administrativ si fiscal a admis recursul declarat de recurentul Consiliul Local al Municipiului Cluj-Napoca si Primarul Municipiului Cluj-Napoca impotriva sentintei civile nr. 4800/11.07.2014 a Tribunalului Cluj, pe care a casat-o in tot in sensul ca a respins actiunea formulata de reclamanta European Committee Human Rights Hungarians Central Europe prin presedinte Landman Gabor, ca urmare a admiterii exceptiei lipsei calitatii procesuale active.

---

Decizia nr. 1336/05.02.2015. Curtea de Apel Cluj-Sectia a II-a civila, de contencios administrativ si fiscal

pres. Monica DIACONESCU

jud. Radu Rares DUSA

jud. Liviu UNGUR

Obiectul dosarului: obligatia de a face.

Solutia: "Admite recursul declarat de recurentul Consiliul Local al Municipiului Cluj-Napoca si Primarul Municipiului Cluj-Napoca impotriva sentintei civile nr. 4800, pronuntata la data de 11.07.2014 in dosarul nr. 1516/117/2014 al Tribunalului Cluj, pe care o caseaza in tot in sensul ca respinge actiunea formulata de reclamanta European Committee Human Rights Hungarians Central Europe, ca urmare a admiterii exceptiei lipsei calitatii procesuale active. Decizia este definitiva si executorie".

>>Decizia nr. 1336/05.02.2015 pronuntata de Curtea de Apel Cluj-Sectia a II-a civila, de contencios administrativ si fiscal, in dosarul nr. 1516/117/2014

Extras din decizie:

"Analizand sentinta atacata prin prisma motivelor de recurs si a apararilor formulate, Curtea retine urmatoarele:

1. Cat priveste primul motiv de recurs circumscris neindeplinirii conditiei interesului si corelativ a calitatii procesuale active a reclamantei Curtea retine ca o atare chestiune antameaza indirect si dreptul de acces la justitia de contencios administrativ a unei atari entitati.

Din perspectiva sistemului european al drepturilor omului in hotararea Golder impotriva Marii Britanii Curtea Europeana a Drepturilor Omului a retinut ca pot fi aduse restrictii dreptului de acces la justitie intrucat acest drept, chiar prin natura sa, cere o reglementare din partea statului, reglementare care poate varia in timp si spatiu in functie de resursele comunitatii si nevoile indivizilor.

Astfel fiind, legiuitorul roman a instituit conditii ale exercitiului actiunii in contencios administrativ.

Asa cum rezulta din economia dispozitiilor art. 52 din Legea fundamentala cat si a normelor de ansamblu instituite de Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificarile si completarile ulterioare, actiunea in contencios administrativ poate fi promovata de orice persoana interesata ale carei drepturi sau interese legitime au fost vatamate printr-un act administrativ nelegal sau prin refuzul unei autoritati administrative de a-i solutiona o cerere legitima.

Prin urmare, reclamant poate fi, in regula generala, in sensul art. 1 alin. 1 si 2 din Legea nr. 554/2004, orice persoana, fizica sau juridica, daca indeplineste conditia de a se considera vatamata intr-un drept ori intr-un interes legitim, printr-un act administrativ, tipic sau asimilat, adresat ei insasi sau altui subiect de drept.

Asa cum rezulta din teoria contenciosului administrativ, prevederile legale mai sus citate consacra o categorie a contenciosului subiectiv, in sensul ca un act administrativ poate fi anulat numai daca si sub conditia in care se dovedeste ca a produs reclamantului o vatamare intr-un drept ori intr-un interes legitim.

In contextul spetei, vatamarea interesului se face prin raportare la notiunea de interes legitim privat in cadrul contenciosului subiectiv, deoarece conform art. 2 alin. 1 lit. p) din Legea cadru in materie nr. 554/2004, prin interes legitim privat se intelege posibilitatea de a pretinde o anumita conduita, in considerarea realizarii unui drept subiectiv viitor si previzibil, prefigurat.

Asa fiind, se poate statua ca actiunile persoanelor fizice ori juridice de drept privat se pot intemeia, ca regula, pe incalcarea drepturilor subiective sau a intereselor legitime legate de aceste drepturi.

In mod exceptional, legea lasa posibilitatea ca sa nu fie declarate inadmisibile nici cererile unei persoane fizice care au drept temei incalcarea unui interes legitim public, cu conditia ca afirmarea incalcarii acestuia sa aiba un caracter subsidiar fata de invocarea unui drept subiectiv sau a unui interes legitim privat, in conditiile art. 8 alin. 11 si alin. 12 din Legea nr. 554/2004.

Si este asa, deoarece interesul legitim public reprezinta conform art. 2 alin. 1 lit. r) din Legea nr. 554/2004, interesul care vizeaza ordinea de drept si democratia constitutionala, garantarea drepturilor, libertatilor si indatoririlor fundamentale ale cetatenilor, satisfacerea nevoilor comunitare, realizarea competentei autoritatilor publice.

Or, o atare restrictie in exercitarea actiunii in contencios administrativ isi are ratiunea in eliminarea asa numitelor 'actiuni populare' actio popularis inaintate de diverse persoane de drept privat, fizice sau juridice, care nu erau in masura sa justifice, prin raportare la propria persoana, o vatamare a unui drept sau interes legitim privat si, ca atare, isi intemeiau actiunea numai pe teza vatamarii interesului public.

Or, o atare limitare este compatibila cu exigentele art. 6 parag. 1 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si libertatilor fundamentale ratificata de Romania prin legea nr. 30/1994 asa cum a fost interpretat in jurisprudenta europeana a drepturilor omului deoarece urmareste un scop legitim, evidentiat anterior, limitarea nu afecteaza insasi substanta dreptului, reclamantii putand actiona in lipsa dovedirii lezarii unui interes legitim privat in cadrul organismelor sociale interesate asimilate persoanei vatamate conform art. 2 alin. 1 lit. a) teza ultima corelat cu lit. s) corespunzator aceluiasi text legal invocat din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004. De asemenea, prin instituirea posibilitatii legitimarii procesuale active a organismelor sociale interesate in intelesul dat de art. 2 alin. 1 lit. s) corespunzator aceluiasi text legal invocat din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 si deci recunoasterea unei astfel de entitati ca subiect de sesizare a instantei de contencios administrativ se indeplineste si exigenta necesitatii asigurarii unui raport rezonabil de proportionalitate intre scopul urmarit de lege si mijloacele alese.

Prin urmare, reclamanta in calitatea ei de persoana juridica de drept privat cu caracteristicile juridice retinute de instanta de fond nu poate actiona ca atare in contenciosul administrativ subiectiv decat daca si sub conditia in care dovedeste ca este titulara a unor drepturi subiective sau interese legitime private (art. 2 alin. 1 lit. a din Legea contenciosului administrativ).

Pe de alta parte, unei astfel de entitati nu i se recunoaste dreptul de a formula o actiune in contencios obiectiv, respectiv de a cere anularea unui act administrativ pornind de la premisa lezarii unui interes legitim public decat daca si sub conditia in care probeaza ca vatamarea interesului legitim public exhibat decurge logic (ca o consecinta, exista deci un raport de cauzalitate) din incalcarea dreptului subiectiv sau interesului legitim privat (a se vedea art. 8 alin. 11 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 si pe larg considerentele pertinente evocate in decizia nr. 66/2009 a Curtii Constitutionale a Romaniei).

Dintr-un alt unghi de vedere, contrar a ceea ce a retinut instanta de fond si dupa cum rezulta din cele ce preceda, reclamanta indeplineste numai aparent calitatea de organism social interesat deoarece entitatea reclamanta este constituita exclusiv din cetateni olandezi asa cum rezulta din adresa transmisa paratei la data de 13 decembrie 2013, incat listele cu semnaturi depuse la dosar in faza recursului nu au nicio valoare juridica si probatorie pe terenul rezolvarii cauzei de fata. Or, trebuie notat ca desi reclamanta alega faptul ca este o persoana juridica de drept privat care are, intre altele, ca obiect protectia diferitelor categorii de cetateni, in speta a cetatenilor romani de etnie maghiara, protectia acestora in fata sistemul juridic roman si prin intermediul instantelor de contencios administrativ in special trebuie aiba in vedere ca membrii entitatii respective ar avea calitatea insesi reclamata, respectiv cetateni romani de etnie maghiara.

Numai intr-o astfel de situatie o atare entitate poate cere si obtine in justitie protectia dreptului alegat prin prisma invocarii interesului legitim public pretins incalcat de autoritatea publica si care sa aiba ca rezultat logic incalcarea dreptului subiectiv sau a interesului legitim privat.

Astfel fiind, sub aspectul obiectului actiunii in contencios administrativ asa cum rezulta explicit din art. 8 alin. 11 din Legea nr. 554/2004, al calitatii procesuale active si al interesului, trebuie notat ca partea reclamanta in calitate de organism social interesat in intelesul art. 2 alin. 1 lit. s) din aceeasi lege trebuie sa dovedeasca ca este o persoana juridica de drept privat indreptatita sa reclame vatamarea unui interes legitim public dublata de proba ca vatamarea interesului legitim public decurge logic din incalcarea dreptului subiectiv sau a interesului legitim privat.

Examinand demersul judiciar al reclamantei Curtea observa ca aceasta a solicitat instantei de fond sa oblige paratii sa instaleze indicatoare bilingve de delimitare a municipiului Cluj-Napoca, in limbile romana si maghiara.

Or, acest tip de contencios administrativ a pornit de la premisa ca autoritatea administratiei publice locale nu a pus in executare prevederile Hotararii adoptate de Consiliul local al municipiului Cluj-Napoca sub nr. 99/2002.

Prin aceasta hotarare s-a aprobat alocarea sumei de 75.000.000 ROL de la bugetul local pe anul 2002 pentru confectionarea si montarea indicatoarelor de inscriptionare a denumirii municipiului Cluj-Napoca la principalele cinci intrari si iesiri – in limba romana, maghiara si germana (f. 7 dos. fond).

Este evident ca punerea in executare si verificarea modalitatii de punere in executare a unei astfel de hotarari se intersecteaza cu notiunea de interes legitim public asa cum este configurat de art. 2 alin. 1 lit. r) din Legea nr. 554/2004.

Astfel aceasta notiune se circumscrie interesului care vizeaza ordinea de drept si democratia constitutionala, garantarea drepturilor, libertatilor si indatoririlor fundamentale ale cetatenilor, satisfacerea nevoilor comunitare, realizarea competentei autoritatilor publice.

Este evident ca in speta punerea in executare a HCL nr. 99/2002 viza ordinea de drept care cerea ca actul administrativ adoptat de autoritatea administratiei publice locale sa fie pus in executare, viza realizarea competentei autoritatilor publice cata vreme in preambulul actului administrativ s-a evocat baza legala de adoptare a acestuia de catre autoritatea emitenta, viza prin efectul acesteia satisfacerea nevoilor comunitare si implicit garantarea drepturilor unei anumite categorii de cetateni.

Un atare aspect legat nemijlocit de interesul legitim public poate fi invocat pe calea contenciosului administrativ de un organism social interesat, cum este reclamanta din litigiu, dar numai in subsidiar deoarece trebuie dovedit ca vatamarea interesul legitim public sa decurga logic din incalcarea dreptului subiectiv sau a interesului legitim privat.

Or, conform art. 2 alin. 1 lit. p) din Legea nr. 554/2004, prin interes legitim privat se intelege posibilitatea de a pretinde o anumita conduita, in considerarea realizarii unui drept subiectiv viitor si previzibil, prefigurat.

Examinand obiectul actiunii judiciare nu s-a intrevazut ca reclamanta ar fi invocat explicit pe langa vatamarea interesului legitim public derivat din neexecutarea HCL nr. 99/2012 si vatamarea interesului legitim privat asa cum este configurat de dispozitiile legale mai sus evocate.

Mai mult, chiar daca implicit o atare evocare ar fi fost facuta aceasta ar fi trebuit in mod explicit sa faca obiectul cererii de chemare in judecata asa cum cerere expres art. 8 alin. 11 din Legea nr. 554/2004.

Apoi, chiar invocat fiind interesul legitim privat ar putea avea in vedere pretinsa vatamare a unui drept subiectiv care ar putea fi asanat printr-o conduita a autoritatii publice ce ar putea fi obtinuta prin intermediul instantei de contencios administrativ.

Or, in speta, interesul legitim privat circumscris dreptului obligarii autoritatii publice de a executa HCL nr. 99/2002 prin alocarea unei sume de bani pentru confectionarea si montarea indicatoarelor de inscriptionare a denumirii municipiului Cluj-Napoca in limbile mentionate apartine cetatenilor municipiului Cluj-Napoca, implicit si a cetatenilor de etnie maghiara.

Asa cum s-a evidentiat mai sus, reclamanta in calitate de persoana juridica de drept privat ca subiect virtual de sesizare a instantei de contencios administrativ sub sintagma de organism social interesat nu a probat ca membri acesteia pot si detin calitatea de cetateni titulari ai unui atare drept subiectiv care prin premisa ar putea fi afectat de neexecutarea HCL nr. 99/2002 si ar putea pretinde astfel o conduita autoritatii pe care sa impuna instanta in virtutea art. 18 alin. 1 din Legea nr. 554/2004 tocmai in considerarea realizarii acelui drept subiectiv.

Concluzionand, fata de aspectele de fapt si de drept evidentiate in precedent, Curtea retine ca reclamanta nu intruneste calitatea de subiect de sesizare a instantei de contencios administrativ din perspectiva interesului legitim public invocat si din perspectiva obiectului actiunii judiciare.

Asa fiind, Curtea retine ca instanta de fond a stabilit gresit ca reclamanta are calitate procesuala activa in litigiu si a justificat corect interesul pentru promovarea actiunii judiciare raportat si la obiectul, scopul si finalitatea urmarita prin demersul judiciar cu care a fost investita.

De aceea, conform art. 20 alin. 3 si art. 28 alin. 1 din Legea nr. 554/2004 corelat cu art. 488 pct. 5 rap. la art. 496 si art. 498 C.pr.civ. va admite recursul declarat de parati si ca o consecinta va casa in intregime sentinta atacata si rejudecand cererea in limitele antamate va respinge actiunea de contencios administrativ formulata de reclamanta FUNDATIA EUROPEAN COMMITTEE HUMAN RIGHTS HUNGARIANS CENTRAL EUROPE, ca urmare a admiterii exceptiei lipsei calitatii procesuale active.

Recurentii nu au solicitat cheltuieli de judecata.

2. In ceea ce priveste celelalte motive de recurs, dat fiindca Curtea s-a pronuntat asupra unei exceptii peremtorii si dirimante, acestea nu vor mai fi examinate fiind de prisos analizarea acestora".