NERESPECTAREA REGIMULUI ARMELOR SI MUNITIILOR. CAZUL SKY NEWS – CAB, incheierea din 12.08.2016: „In lipsa unei reactii proportionale din partea statului, asa-zisa fapta de trafic de armament prezentata de postul de televiziune si la care au actionat in calitate de complici cei trei inculpati ar fi ramas in atentia opiniei publice, nationale si internationale asa cum s-a dorit initial, prezentand astfel o imagine total distorsionata, de natura a discredita imaginea Romaniei”

Prin incheierea din 12 august 2016 pronuntata in dosarul nr. 5720/2/2016, Curtea de Apel Bucuresti-Sectia a I-a penala a admis propunerea de arestare preventiva formulata de PICCJ-DIICOT-Structura Centrala in dosarul de urmarire penala nr. 433/D/P/2016 si a dispus arestarea preventiva a inculpatilor Aurelian Mihai Szanto, Attila Csaba Pantics si Levente Pantics pe o perioada de 30 de zile, de la 12 august 2016, pana la 10 septembrie 2016.

---

Incheierea din 12 august 2016. Curtea de Apel Bucuresti-Sectia a I-a penala (Camera de consiliu)

pres. Mariana Constantinescu (JDL)

Obiectul dosarului: luarea masurii arestarii preventive propuse de DIICOT (art. 223 NCPP).

Faptele retinute: constituirea unui grup infractional organizat - art. 367 alin. (1) si (2) CP; nerespectarea regimului armelor si munitiilor - art. 342 alin. (1) si (5) CP; instigarea la nerespectare a regimului armelor si munitiilor - art. 47 rap. la art. 342 alin. (1) si (5) CP; complicitatea la nerespectare a regimului armelor si munitiilor - art. 48 rap. la art. 342 alin. (1) si (5) CP; complicitatea la comunicare de informatii false - art. 48 rap. la art. 404 CP; contrabanda calificata - art. 271 rap. la art. 274 din Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal al Romaniei.

Solutia: „In baza art. 226 alin. (1) Cod procedura penala rap. la art. 223 alin. (2) Cod procedura penala, admite propunerea de arestare preventiva formulata de Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie – DIICOT – Structura Centrala cu privire la inculpatii S.A.M., P.A.C. si P.L. si dispune arestarea preventiva a acestora pe o perioada de 30 de zile, de la data de 12.08.2016 pana la data de 10.09.2016, inclusiv. Dispune emiterea mandatelor de arestare preventiva, conform art. 230 alin. (1) Cod procedura penala. In baza art. 275 alin. (3) Cod procedura penala, cheltuielile judiciare avansate de stat raman in sarcina acestuia. Cu drept de contestatie in termen de 48 de ore de la pronuntare. Pronuntata in camera de consiliu azi, 12.08.2016, ora 19”.

>>Incheierea din 12 august 2016 pronuntata de Curtea de Apel Bucuresti-Sectia a I-a penala, in dosarul nr. 5720/2/2016 (2868/2016)

Nota: Solutie mentinuta de Inalta Curte de Casatie si Justitie-Sectia penala, prin incheierea nr. 1050/23.08.2016: „Respinge, ca nefondate, contestatiile formulate de inculpatii Szanto Aurelian-Mihai, Pantics Attila-Csaba si Pantics Levente impotriva incheierii din data de 12 august 2016 pronuntate de Curtea de Apel Bucuresti – Sectia I penala, in dosarul nr. 5720/2/2016 (2868/2016). Obliga contestatorii inculpati la plata sumei de cate 200 lei cheltuieli judiciare catre stat. Onorariul partial cuvenit aparatorilor desemnati din oficiu pentru inculpatii Pantics Attila-Csaba si Pantics Levente, in suma de cate 35 lei, se va plati din fondul Ministerului Justitiei. Onorariul aparatorului desemnat din oficiu pentru inculpatul Szanto Aurelian-Mihai, in suma de 130 lei, se va plati din fondul Ministerului Justitiei. Definitiva”.

Extras din incheiere:

„La data de 08.08.2016, la D.I.I.C.O.T. – Structura Centrala a fost inregistrat sub numarul 1773/VIII-1/2016, referatul intocmit de procurorul sef al Biroului de Informare si Relatii Publice, referitor la faptul ca mass-media centrala si locala din Romania a preluat si difuzat, incepand cu data de 07.08.2016, un material video ('investigatie jurnalistica') al postului de televiziune britanic 'Sky News', din care rezulta ca traficanti de arme din Romania ar vinde arme obtinute din Ucraina oricarei persoane interesate, inclusiv teroristilor.

Astfel, in reportaj se arata ca dupa ce ar fi negociat mai multe luni cu membrii unei grupari de traficanti de arme, echipa postului de televiziune britanic 'Sky News' ar fi fost trimisa intr-o zona izolata a Romaniei, pentru a se intalni cu persoane din cadrul respectivei grupari si a negocia.

In materialul prezentat, s-a mai precizat ca jurnalistii britanici s-au intalnit cu traficantii de arme pe o sosea, dupa care, la indicatiile membrilor gruparii, i-au urmat intr-o padure in care nu era semnal GSM. Apoi, doi barbati le-ar fi cerut jurnalistilor sa coboare din masina, i-ar fi perchezitionat, le-ar fi verificat echipamentele si le-ar fi incuiat telefoanele mobile in autovehicul.

Ulterior, din portbagajului unui autoturism de teren marca 'Suzuki', respectivii indivizi au scos mai multe arme (carabine, pusti cu luneta si un pistol) pe care le-au prezentat jurnalistilor britanici. Din discutii a reiesit ca membrii gruparii ar putea procura mii de astfel de arme si munitia aferenta. Indivizii au explicat ca armele ar fi aduse mai intai in Romania, de unde o alta grupare le-ar prelua si trimite in vestul Europei si in Orientul Mijlociu.

Printre armele prezentate se afla o pusca cu luneta marca Steyr, o pusca semiautomata cu alice, o alta pusca semiautomata, posibil cu glont ce avea, in mare parte, caracteristicile unei arme militare AKM.

Totodata, jurnalistii 'Sky News' au mentionat ca ar fi prezentat filmarile in cauza unor ofiteri din cadrul Agentiei Nationale impotriva Crimelor din Marea Britanie, care ar fi confirmat ca tipurile de arme, zona unde a avut loc intalnirea cu traficantii si preturile negociate ar corespunde informatiilor pe care le detinea aceasta agentie.

Avand in vedere gravitatea presupuselor fapte prezentate in investigatia jurnalistica, imprejurarea ca erau difuzate imagini cu arme prezentate ca fiind letale, ca pe teritoriul Romaniei ar actiona nestingherite grupari infractionale specializate in traficul cu armament, iar autoritatile nationale cu atributii si competente in acest domeniu nu ar reactiona, atat la nivel D.I.I.C.O.T. - Structura Centrala, cat si la nivelul I.G.P.R. s-a dispus efectuarea de verificari in regim de urgenta, in vederea identificarii cu celeritate a tuturor persoanelor prezentate ca 'traficanti de arme' in materialul jurnalistic, a respectivelor arme, care ar fi fost destinate vanzarii catre orice persoane, a autovehiculului de teren, cat si pentru a obtine orice date si informatii necesare solutionarii obiective a cauzei penale. Totodata, in aceleasi imprejurari, in cadrul dosarului penal s-a dispus delegarea unor lucratori de politie judiciara din cadrul IGPR, specializati in efectuarea unor astfel de activitati.

In urma investigatiilor si cercetarile efectuate in cauza de catre ofiterii de politie judiciara din cadrul I.G.P.R., au fost identificate persoanele prezentate in materialul jurnalistic ca fiind 'traficanti de arme', persoane care, pentru a nu le fi dezvaluita identitatea, purtau cagule si ochelari de soare.

Astfel, s-a stabilit ca cele trei persoane din respectivul material sunt S.A.M., asa-zisul 'intermediar' si cel care a asigurat traducerea din engleza in romana si invers, P.A.C., P.L., persoane care descriu si manipuleaza armele de foc oferite spre vanzare, cetateni romani, care au constituit astfel, in baza unei intelegeri prealabile, un grup infractional organizat, in scopul savarsirii infractiunii de nerespectarea regimului armelor si munitiilor.

Din cercetarile efectuate a mai rezultat ca, in realitate, asa-zisa investigatie jurnalistica nu era fundamentata pe fapte si imprejurari reale, ci a fost creata din initiativa jurnalistilor, prezentand insa ca veridice unele date si informatii false. Astfel, a reiesit faptul ca la inceputul lunii iulie 2016, S.A.M., cetatean roman rezident in Marea Britanie de mai multi ani, a fost contactat telefonic de catre un jurnalist britanic, pe care-l cunoscuse anterior, care i-a propus sa lucreze ca translator si 'fixer' pentru postul de televiziune 'SKY NEWS'. Respectivul jurnalist i-a spus ca intentioneaza sa realizeze un documentar despre traficantii de arme si i-a cerut sa gaseasca persoane dispuse sa prezinte arme de foc. Desi S.A.M. a replicat ca nu are posibilitatea de a prezenta arme militare, ci doar arme de vanatoare detinute legal de un prieten de-al sau din Romania, respectivul jurnalist a fost de acord. In aceste conditii, S.A.M. a luat legatura cu prietenul sau P.A.C., care a fost de acord cu solicitarea, urmand ca prezentarea armelor sa o faca impreuna cu varul sau, P.L.

Jurnalistii britanici i-au oferit lui S.A.M. suma de 2.000 de euro, pentru realizarea 'investigatiei jurnalistice', din care acesta personal a oprit 1.000 euro, iar suma de 1.000 euro

urma sa fie impartita intre P.A.C. si P.L. Pentru realizarea materialului jurnalistic, incepand cu data de 29.07.2016, pe aeroportul din Targu Mures au sosit cu o cursa aeriana mai multi jurnalisti britanici, ce au fost preluati de catre numitul S.A.M. cu o masina marca Opel Antara, inchiriata special pentru aceasta activitate. Dupa ce au fost preluati jurnalistii si insotitorii acestora s-au purtat discutii in legatura cu detaliile filmarii, iar lui S.A.M. i s-a cerut ca persoanele care apareau in calitate de 'traficanti de arme' sa poarte cagule. Totodata, acestuia i-au fost precizate intrebarile si raspunsurile pe care ar fi trebuit sa le dea asa-zisii traficanti, inclusiv preturile pentru unele tipuri de arme. Tot jurnalistii au mai cerut ca filmarea sa se realizeze intr-o zona izolata, impadurita si cu dealuri, autovehiculul cu care se deplasau contrabandistii sa nu aiba numere de inmatriculare, iar armele sa fie acoperite cu o patura. in aceleasi conditii, s-a mai cerut sa fie prezentate arme militare marca AK, dar S.A.M. le-a replicat ca nu poate face rost de astfel de arme in Romania, astfel jurnalistii au precizat ca sunt bune si armele de vanatoare.

S.A.M. a discutat si cu P.A.C. modul in care sa fie pusa in scena investigatia jurnalistica, astfel incat cel de-al doilea a imprumutat un autovehicul marca Suzuki Samurai, neinmatriculat, proprietatea numitului H.C.Z., pentru a crea aparenta unor traficanti de arme care circula in zone izolate cu autovehicule ce nu se supun regimului legal de evidenta. P.A.C. i-a cerut numitului F.F.M. sa-i imprumute o arma marca UM SADU, cal. 7,62X39, seria 7926, arma cu destinatia 'colectie' pe care acesta o detinea legal in baza permisului de arma, emis de I.P.J. Mures.

Cu toate acestea, desi arma era detinuta de F.F.M. in mod legal, acesta nu era abilitat, potrivit dispozitiilor legale (Legea 295/2004 privind regimul armelor si munitiilor) sa poarte arma in afara domiciliul sau ori sa o imprumute altor persoane, indiferent daca persoana respectiva – solicitantul – ar avea calitatea de vanator autorizat legal.

Arma de colectie marca UM SADU, desi a fost fabricata in Romania de Uzina Mecanica Sadu, cu destinatie civila, are unele componente asemanatoare pistolului mitraliera AKM, model 47 sau 74, una din armele preferate in actiunile teroriste, insa arma detinuta de numitul F.F.M. are doar regim de tragere semi-automat si nu automat, precum pistolul mitraliera.

S-a aratat ca incredintarea respectivei arme de foc de catre numitul F.F.M. lui P.A.C., arma pe care acesta a detinut-o fara drept si manipulat-o cu ocazia filmarilor pentru materialului jurnalistic, impreuna cu P.L., care a si transportat-o in masina Suzuki imprumutata in acest scop, pentru a demonstra eficienta si fiabilitatea armei, constituie infractiunea de nerespectare a regimului armelor si munitiilor, prev. de art. 342 alin. (1) Cod Penal.

Dupa ce au fost indeplinite cerintele jurnalistilor britanici, la data de 31.07.2016, in jurul orei 10.00, numitul S.A.M. s-a deplasat cu autovehiculul marca Opel Antara inchiriat la Hotelul Privo din Targu Mures, de unde a luat patru barbati din echipa SKY NEWS. Impreuna cu acestia s-a deplasat din directia mun. Targu Mures catre localitatea Jeica, jud. Mures, unde stabilisera sa se intalneasca cu P.A.C. si P.L. Acestia il asteptau in apropierea loc. Jeica, pe un drum neasfaltat. Cei doi au mers cu autoturismul de teren marca Suzuki Samurai, imprumutat de la H.C.Z., iar S.A.M. a condus autoturismul marca Opel Antara in care se aflau jurnalistii britanici, in urma acestora. La o distanta de aproximativ 2 km fata de punctul de intalnire, P.A.C. a oprit autoturismul marca Suzuki Samurai si impreuna cu P.L. au coborat, amandoi si-au pus cagulele pe cap (cagule gasite cu ocazia perchezitiilor domiciliare), insa unul din jurnalistii britanici i-a spus lui S. ca si el, in calitate de 'intermediar al traficantilor de arme', trebuie sa poarte cagula. Intrucat a replicat ca nu are asa ceva, cei din echipa Sky News i-au inmanat o cagula, o sapca si o geaca, pe care le-a si purtat. Apoi, echipa de jurnalisti a procedat la realizarea materialului video propriu-zis, ocazie cu care au fost puse si intrebarile la care erau pregatite si raspunsurile, respectiv: (...).

S-a retinut in referat ca in acest context, prin toate datele si informatiile comunicate verbal si surprinse ca atare in materialul video al postului Sky News, ce au fost raspandite prin intermediul a numeroase alte posturi de televiziune si componente mass media, inclusiv in mediul virtual, cunoscand caracterul fals al acestora (si anume, faptul ca persoanele din video nu erau traficanti de arme, ci doar vanatori, iar armele manipulate si prezentate de acestia erau arme de vanatoare detinute legal) s-a pus in pericol securitatea nationala, iar respectiva fapta constituie infractiunea de comunicare de informatii false, prev. de art. 404 din Codul Penal. S-a facut trimitere la notiunea de securitate nationala, astfel cum este definita din art. 1 din Legea 51/1991, acest act normativ fiind cel care asigura si stabileste cadrul general al tuturor faptelor circumscrise securitatii nationale a Romaniei. Informatiile false la care s-a facut referire au generat sentimentul de insecuritate in randul populatiei, iar institutiile si structurile cu atributii in domeniul ordinii si sigurantei publice au facut eforturi considerabile, angrenand resurse umane si logistice consistente, tocmai pentru a identifica in cel mai scurt timp posibil persoanele ce apar in respectivul material video si a inlatura o potentiala stare de pericol.

Cu privire la aceasta fapta, s-a mai retinut si ca inculpatii S.A.M., P.A.C. si P.L. au acceptat, in mod constient, posibilitatea producerii acestor urmari.

Totodata, s-a retinut faptul ca membrii echipei postului de televiziune Sky News din Marea Britanie, si anume cetatenii britanici R.S.R., S.C.S., S.J., cu intentie, au comunicat si raspandit in mediul virtual si prin mass-media, stiri si informatii false referitoare la presupusul trafic de armament din Romania, desi cunosteau ca aceste stiri nu sunt reale, modalitate prin care s-a pus in pericol securitatea nationala, in contextul mai sus-descris.

S-a aratat in referat care sunt probele si indiciile avute in vedere la retinerea situatiei de fapt, mentionandu-se ca pana la acest moment nu a fost posibila efectuarea unor constatari tehnice cu privire la armele ridicate de la inculpati, arme pe care le-au prezentat in materialul video realizat de cetatenii britanici, datorita intervalului scurt de timp de la efectuarea perchezitiei si pana la formularea propunerii de arestare preventiva, aceeasi situatie regasindu-se si cu privire la autoturismul marca Suzuki, folosit de catre inculpati, autoturism ce a fost indisponibilizat la sediul IPJ Bistrita-Nasaud.

In urma perchezitiilor domiciliare au fost identificate si sumele de bani primite de catre inculpati de la jurnalistii britanici, pentru a realiza asa-zisa investigatie, cat si obiectele de imbracaminte pe care le-au purtat, inclusiv cagulele, cei doi 'traficanti de arme'.

S-a solicitat astfel arestarea preventiva a celor trei inculpati, aratandu-se ca sunt indeplinite conditiile prev. de art. 223 alin. 2 din Codul de procedura penala, in sensul ca din probele administrate rezulta suspiciunea rezonabila ca au savarsit infractiuni pentru care legea prevede pedeapsa inchisorii de 5 ani ori mai mare, iar pe baza evaluarii gravitatii acestor fapte, dar si a modului si circumstantelor de savarsire, se apreciaza ca privarea de libertate este necesara pentru inlaturarea unei stari de pericol pentru ordinea publica.

Analizand actele dosarului, Judecatorul de drepturi si libertati constata:

Reaminteste ca potrivit art. 202 C.p.p., masurile preventive pot fi dispuse daca exista probe sau indicii temeinice din care rezulta suspiciunea rezonabila ca o persoana a savarsit o infractiune si daca sunt necesare in scopul asigurarii bunei desfasurari a procesului penal, al impiedicarii sustragerii suspectului sau inculpatului de la urmarirea penala sau de la judecata ori al prevenirii savarsirii unei alte infractiuni. (...) si ca orice masura preventiva trebuie sa fie proportionala cu gravitatea acuzatiei aduse persoanei fata de care este luata si necesara pentru realizarea scopului urmarit prin dispunerea acesteia.

In privinta masurii arestarii preventive, conform art. 223 alin. (2) C.p.p, aceasta poate fi luata si daca din probe rezulta suspiciunea rezonabila ca acesta a savarsit o infractiune intentionata contra vietii, o infractiune prin care s-a cauzat vatamarea corporala sau moartea unei persoane, o infractiune contra securitatii nationale prevazuta de Codul penal si alte legi speciale, o infractiune de trafic de stupefiante, trafic de arme, trafic de persoane, acte de terorism, spalare a banilor, falsificare de monede ori alte valori, santaj, viol, lipsire de libertate, evaziune fiscala, ultraj, ultraj judiciar, o infractiune de coruptie, o infractiune savarsita prin mijloace de comunicare electronica sau o alta infractiune pentru care legea prevede pedeapsa inchisorii de 5 ani ori mai mare si, pe baza evaluarii gravitatii faptei, a modului si a circumstantelor de comitere a acesteia, a anturajului si a mediului din care aceasta provine, a antecedentelor penale si a altor imprejurari privitoare la persoana acestuia, se constata ca privarea sa de libertate este necesara pentru inlaturarea unei stari de pericol pentru ordinea publica.

Din economia dispozitiilor inserate in capitolul 1 al Titlului V, Codul de procedura penala rezulta in esenta ca pentru a se dispune arestarea preventiva a unei persoane, este necesara indeplinirea cumulativa conditiilor:

-sa existe probe din care sa rezulte suspiciunea rezonabila a comiterii unei infractiuni;

-sa existe vreunul dintre cazurile prevazute de art. 223 alin. (1), (2) C.pr.pen;

-masura preventiva sa fie proportionala cu gravitatea acuzatiei aduse persoanei fata de care este luata;

-masura preventiva sa fie necesara pentru realizarea scopului prevazut de art. 202 alin. (1) C.pr.pen.

In ceea ce priveste intrunirea exigentelor art. 223 alin. (1) coroborat cu art. 202 alin. (1) C.pr.pen., specificul procedurii reglementate de art. 225 C.pr.pen. si exigentele prezumtiei de nevinovatie legitimeaza, in acest stadiu procesual, doar o evaluare a aptitudinii probelor administrate de a releva o suspiciune rezonabila de comitere a faptei, iar nu o certitudine apta a fundamenta o eventuala solutie de condamnare.

Judecatorul apreciaza astfel ca in cauza exista probe care atesta suspiciunea rezonabila ca inculpatii S.A.M., P.A.C. si P.L. ar fi savarsit infractiunile pentru care sunt cercetati si are in vedere (...).

Noteaza ca datele si informatiile existente la dosarul de urmarire penala se circumscriu notiunii de suspiciune rezonabila, in sensul oferit inclusiv de jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului, acestea fiind in masura sa convinga un observator obiectiv si impartial ca este posibil ca inculpatii sa fi savarsit faptele penale de care sunt acuzati, Curtea retinand ca in acceptiunea art. 97 C.p.p probele sunt acele elemente de fapt care servesc la constatarea existentei unei infractiuni, la identificarea persoanei care a savarsit-o si la cunoasterea imprejurarilor necesare pentru justa solutionare a cauzei, care contribuie la aflarea adevarului in procesul penal.

Reaminteste ca dispozitia art. 97 alin. (1) Cod procedura penala trebuie interpretata prin prisma dispozitiilor art. 5 paragraful 1 lit. c) din CEDO care conditioneaza legalitatea privarii de libertate a unei persoane de existenta unor motive verosimile de a banui ca persoana care urmeaza a fi lipsita de libertate a savarsit o infractiune. Tot sub aspectul suspiciunii rezonabile noteaza ca probele in baza carora poate fi dispusa o masura preventiva nu trebuie sa aiba forta probelor care stau la baza unei trimiteri in judecata si, cu atat mai putin, a unei solutii de condamnare, ci acestea trebuie sa furnizeze o serie de date, informatii verosimile si credibile care sa sustina presupunerea rezonabila conform careia persoana fata de care a fost declansata urmarirea penala a savarsit fapta/faptele de care este acuzata.

Concluzionand cu privire la aceste aspecte, arata ca nu trebuie stabilita vinovatia inculpatilor in acest stadiu procesual, acesta fiind scopul urmaririi penale, in urma careia trebuie sa rezulte realitatea si natura infractiunilor de care o persoana este acuzata. De asemenea, nu este necesar sa se constate ca inculpatii au savarsit aceste infractiuni, ci doar ca fata de acestia planeaza o suspiciune rezonabila ca au savarsit faptele pentru care sunt cercetati (in acest sens, CEDO cauza Stepuleac contra Republicii Moldova).

Retinand aceste considerente, judecatorul apreciaza ca nu se impun discutii suplimentare asupra existentei indiciilor si probelor care atesta savarsirea faptelor de catre inculpati fata de declaratiile detaliate de recunoastere, raportate la situatia de fapt, date in fata procurorului si cele de asumare integrala a faptelor, date in fata judecatorului.

Noteaza ca singurul aspect invocat de aparare a avut in vedere pozitia de necunoastere a caracterului real al materialului filmat de jurnalistii britanici, inculpatii aratand ca au avut permanent convingerea ca participa intr-un film documentar care sa atraga atentia asupra pericolului reprezentat de traficul de arme si modul facil de realizare a comertului cu astfel de arme in Europa de Est si specific, in Romania.

Judecatorul de drepturi si libertati al Curtii nu poate retine sustinerile apararii, modul de concepere a activitatilor si desfasurarea concordanta a evenimentelor dupa planul stabilit in cadrul intalnirilor premergatoare atestand caracterul filmului. Inculpatii nu pot invoca propria naivitate si convingerea sincera a participarii intr-un film in contextul in care toata modalitatea de desfasurare a filmarii le putea crea macar suspiciuni asupra naturii reale a acesteia. Pe de alta parte, nu poate fi ignorata usurinta acceptarii rolurilor atribuite, in pofida inexistentei vreunui document semnat cu producatorii sau beneficiarii acelui film care sa ateste realitatea naturii filmului.

Inculpatii nu sunt actori si nu au fost solicitati anterior in acest scop de persoane calificate, intermediarul, inculpatul S.A.M., nu avea ocupatie intr-un asemenea domeniu, nu au discutat sau intrebat macar despre existenta vreunui contract care sa consemneze derularea evenimentelor, desi li s-a solicitat purtarea de cagule, vorbirea intr-un anumit limbaj si in limba romana, li s-a solicitat prezentarea unor arme adevarate. Or, pentru orice persoana cu un grad normal de instructie aceasta derulare de scene ar fi putut atrage atentia asupra caracterului filmului, dar mai ales, asupra consecintelor (in film se vorbeste despre trafic de arme, inculpatii aratand ca sunt dispusi contra unor sume de bani sa vanda arme oricui plateste, inclusiv teroristilor).

Nu in ultimul rand, si poate cel mai important in analiza aprecierii atitudinii inculpatilor, judecatorul noteaza conduita acestora ulterior vizionarii filmului. Acestia au aratat ca dupa vizionare au constatat absenta mentiunii esentiale – in opinia lor – de la final, (care ar fi trebuit sa confirme ca toate personajele si faptele sunt fictive), insa nu au avut nici o initiativa de a anunta autoritatile. Acestia au inteles gravitatea extrema a mesajului filmului, au inteles, de asemenea, ca aparenta filmarilor era una cat se poate de reala, insa au ramas in pasivitate, fara a denunta faptele si pe jurnalistii britanici.

Or, chiar admitand ca nu ar fi avut reprezentarea reala a naturii filmarilor pe parcursul derularii acestora (desi contextul descris ar fi impus cel putin necesitatea unor clarificari adresate jurnalistilor britanici), vizionarea si apoi preluarea filmului de catre mass-media, cu toate consecintele, nu au fost de natura sa schimbe atitudinea inculpatilor in sensul anuntarii autoritatilor.

Se poate aprecia astfel ca datele si informatiile comunicate verbal si surprinse in materialul video al postului britanic de televiziune, care au fost raspandite prin intermediul a numeroase alte posturi de televiziune, inclusiv in mediul virtual, cunoscand cel putin din acest moment, al vizionarii, caracterul fals al acestora (persoanele care apareau nu erau traficanti de arme, ci doar vanatori, iar armele manipulate si prezentate de acestia erau arme de vanatoare detinute legal) au pus in pericol securitatea nationala.

Dupa vizionarea materialului, inculpatii au putut intelege si au si inteles ca armele de vanatoare pe care le-au filmat ca fiind arme de razboi au prezentat publicului larg (reportajul fiind prezentat pe postul de televiziune britanic) un scenariu care, intr-adevar, daca ar fi fost adevarat, ar fi creat impresia ca autoritatile statului roman nu gestioneaza o situatie de acest gen.

In egala masura, toate aceste actiuni pe teritoriul Romaniei sunt de natura a afecta securitatea nationala a statului roman prin inducerea in eroare a autoritatilor europene, a populatiei largi din Europa si din Romania cu privire la posibilitatea autoritatilor de stat romane de a gestiona contrabanda cu armament provenit din zone de conflict vecine statului roman, de natura a aproviziona cu armament de razboi deosebit de periculos grupari teroriste din vestul Europei sau alte zone de conflict.

Nu in ultimul rand, judecatorul apreciaza ca in lipsa unei interventii rapide si eficiente a autoritatilor romane, toate aceste aspecte ar fi ramas in memoria publica asa cum autorii acestora au dorit sa le infatiseze. In lipsa unei reactii proportionale din partea statului, asa-zisa fapta de trafic de armament prezentata de postul de televiziune si la care au actionat in calitate de complici cei trei inculpati ar fi ramas in atentia opiniei publice, nationale si internationale, asa cum s-a dorit initial, prezentand astfel o imagine total distorsionata, imaginara si de natura a discredita imaginea Romaniei, dar si a statului, in particular. (judecatorul retine ca la dosar sunt anexate mai multe procese-verbale in care sunt redate sursele deschise si difuzarea acestuia pe plan international).

Concluzionand, din perspectiva specificului acuzatiilor care sunt aduse inculpatilor si strict la nivelul unei suspiciuni rezonabile conforme exigentelor art. 223 alin. (1) C.pr.pen., Judecatorul de drepturi si libertati al Curtii constata ca activitatile descrise sunt sustinute de probatoriul administrat pana la acest moment iar semnificatia exacta a tuturor activitatilor desfasurate de inculpati urmeaza a fi lamurita de catre procuror in fazele ulterioare ale anchetei.

Analizand posibilitatea luarii fata de inculpati a altor masuri preventive mai putin intruzive, fata de circumstantele cauzei in acest stadiu procesual, fata de caracterul necesar al masurii arestarii preventive pentru protejarea publicului impotriva pericolului de repetare, de incurajare a faptelor de natura celor fata de care se efectueaza cercetari si fata de caracterul proportional al masurii cu gravitatea acuzatiei penale formulate impotriva inculpatilor si cu scopul urmarit, judecatorul constata caracterul insuficient al unor astfel de masuri, aparatorii inculpatilor.

In ceea ce priveste circumstantele personale invocate, judecatorul nu neaga lipsa de antecedente penale si gradul de incredere de care se bucura inculpatii in comunitatile din care fac parte, dar arata ca acestea vor putea fi valorificate la individualizarea sanctiunilor, in masura in care acestia vor fi trimisi in judecata si gasiti vinovati, ramanand fara relevanta insa in raport de circumstantele reale ale cauzei.

Judecatorul apreciaza ca intre interesul particular al inculpatilor, de a fi cercetati in stare de libertate, si interesul de ansamblu al societatii, de a fi aparata de activitatile cu caracter infractional desfasurate de catre unii dintre membrii sai, cel din urma trebuie sa primeasca intaietate, in vederea garantarii unui climat de securitate si incredere, atat intre persoane, cat si in raport cu autoritatile statului, care trebuie sa defineasca in mod real si efectiv, si nu doar principial si iluzoriu, orice societate democratica, al carei fundament il constituie garantarea drepturilor si libertatilor tuturor cetatenilor”.