NECONSTITUTIONALITATEA IN LEGEA NOTARILOR - “Incalca prevederile constitutionale privind dreptul la pensie”

Lumea Juridica prezinta Decizia 591/2019 privind solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor art.62 alin.(1), (2) si (3) din Legea notarilor publici si a activitatii notarialenr.36/1995, exceptie ridicata de Vasilica Craciun in Dosarul nr.1202/111/CA/2017 al Curtii de Apel Oradea – Sectia a II-a civila, de contencios administrativ si fiscalsi careformeaza obiectul Dosarului Curtii Constitutionale nr. 2758D/2017.

In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate, autoarea arata ca, deoarece face parte dintre drepturile fundamentale, dreptul la pensie, limitele lui, cotele de contributie, stagiile, obligatiile si celelalte aspecte care il vizeaza nu pot fi stabilite decat prin lege, act normativ care poate fi supus controlului de constitutionalitate. Or, in conditiile in care toate aceste aspecte sunt stabilite de Uniunea Nationala a Notarilor Publici printr-o hotarare a Consiliului Uniunii (precum si prin Regulamentul de functionare al Casei de Pensii a Notarilor Publici si prin Statutul acesteia), ocolind in acest fel controlul de constitutionalitate care ar putea fi declansat de orice persoana care justifica un interes, autoarea apreciaza ca se impune anularea acestor acte ca fiind nelegale.

Mai mult, dispozitiile criticate sunt neconstitutionale intrucat stabilesc obligativitatea unui sistem privat de pensii, complementar celuipublic, adica o dubla obligatie de contributivitate. Astfel, potrivit art.62 alin.(2) din lege, desi sunt asigurati in sistemul propriu de pensii, notarii publici nu beneficiaza de exceptia specifica prevazuta la art.150 din Codul fiscal, astfel ca pentru activitati independente datoreaza contributia de asigurari socialesi la sistemul public de pensii. Autoarea exceptiei sustine ca dispozitiile legale criticate ii incalca dreptul de proprietate asupra sumelor de bani pe care a fost obligata sa le achite, sub sanctiunea suspendarii din profesie, catre Casa de Pensii a Notarilor Publici, sume stabilite prin regulamentul sau statutul acestei autoritati, iar nu printr-o lege. De asemenea, prevederea care impune obligatia dea participa la doua sisteme de pensii in acelasi timp este neconstitutionala, incalcand dreptul fundamental la pensie al persoanelor care au calitatea de notar public.

Extras din decizia CCR:

“Analizand exceptia de neconstitutionalitate invocata, Curtea retine ca aspectele esentiale ale dreptului la pensie al notarilor publici, deci ale unui drept fundamental al cetatenilor apartinand acestei categorii profesionale, nu au fost stabilite printr-un act de reglementare primara, ci prin acte cu caracter administrativ, cu forta juridica inferioara legii, emise deConsiliul Uniunii Nationale a Notarilor Publici, organul de conducere al organizatiei profesionale. Astfel, Legea notarilor publici si a activitatii notariale nr.36/1995, in mod contrar dispozitiilor art.47 alin.(2) din Legea fundamentala, nu cuprinde aspecte substantiale, esentiale in materia dreptului fundamental la pensie, precum: contribuabilii la sistemul propriu de pensii, persoanele asigurate, contributiile asiguratilor, perioada de contributie, categoriile de pensii, calculul pensiilor, categoriile de ajutoare financiare, emiterea deciziilor de pensionare, caile de atac impotriva deciziilor emise de Casa de pensii a Notarilor Publici si alte asemenea elemente.

Or, reglementarea dreptului la pensie nu poate fi realizata prin acte administrative cu caracter normativ, cu rang infralegal,care nu respecta exigentele de stabilitate, previzibilitate si accesibilitate, inerente unui act de reglementare primara. Mai mult, avand in vedere ca actele de reglementare secundara au, de obicei, un grad sporit de instabilitate, suportand schimbari succesive in timp, delegarea implicita, prin omisiunea deliberata de reglementare la nivel de norma primara, a atributiei de reglementare a elementelor esentiale ale dreptului la pensie catre organul de conducere al unei organizatii profesionale determina o stare de incertitudine juridica, cu consecinte prejudiciabile asupra drepturilor persoanelor care, in temeiul legii, fac parte din respectiva organizatie profesionala.

Or, este de notorietate faptul ca actele administrative cu caracter normativ pot fi emise numai pe baza si in executarea legii, trebuie sa se limiteze strict la cadrul stabilit de actele pe baza si in executarea carora au fost emise si nu pot contine solutii normative care sa inlocuiasca legea.

Pentru argumentele expuse, Curtea constata ca dispozitiile art.62 alin.(1) si (3) din Legea nr.36/1995, in forma anterioara modificarii operate prin Legea nr.206/2016, precum si dispozitiile art.63 alin.(1) si (4) din Legea nr.36/1995, in forma republicata ca urmare a modificarii operate prin Legea nr.206/2016, care pastreaza in dreptul pozitiv solutia legislativa criticata de autoarea exceptiei de neconstitutionalitate, incalca prevederile constitutionale ale art.47 alin.(2) privind dreptul la pensie, precum si cele ale art.1 alin.(5), in componenta sa referitoare la previzibilitatea si accesibilitatea legii, intrucat persoanele care cad sub incidenta legii se pot raporta doar la prevederile lacunare ale acesteia, astfel ca nu sunt in masura sa isi adapteze conduita in mod corespunzator si nici sa aiba reprezentarea precisa a drepturilor lor, care, desi au consacrare constitutionala, nu se regasesc in cadrul normativ adoptat de statul roman. Sub acest aspect, Curtea retine ca statul nu si-a indeplinit obligatia constitutionala referitoare la masurile de protectie sociala, care sa asigure cetatenilor sai care exercita profesia de notar public beneficiul dreptului la pensie”.
>>Decizia CCR