NECONSTITUTIONALITATE IN CODUL DE PROCEDURA PENALA – Motivarea CCR privind dispozitiile art.434 alin.(2) lit.g): “Excluderea posibilitatii atacarii cu recurs in casatie a hotararilor pronuntate ca urmare a admiterii acordului de recunoastere a vinovatiei incalca prevederile constitutionale”

Curtea Constitutionala a dat publicitatii motivarea Deciziei 573 din 20 septembrie 2018 privind solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art.434 alin.(2) lit.g) din Codul de procedura penala, exceptie ridicata de Adrian Movila in Dosarul nr.589/180/2016 al Inaltei Curti de Casatie si Justitie - Sectia penala.
Autorul arata ca dispozitiile art.434 alin.(2) lit.g) din Codul de procedura penala incalca egalitatea in drepturi si accesul liber la justitie, intrucat interzic inculpatului atacarea cu recurs in casatie a hotararii pronuntate ca urmare a admiterii acordului de recunoastere a vinovatiei. In acest sens, invoca si Decizia nr.651 din 17 octombrie 2017, prin care Curtea Constitutionala a constatat ca dispozitiile art.434 alin.(2) lit.f) din Codul de procedura penala - care exclud posibilitatea atacarii cu recurs in casatie a solutiilor pronuntate ca urmare a aplicarii procedurii privind recunoasterea invinuirii - sunt neconstitutionale.

Judecatorii constitutionali arata in motivare ca, avand in vedere, pe de o parte, motivele de recurs in casatie prevazute de dispozitiile art.438 alin.(1) din Codul de procedura penala, iar, pe de alta parte, faptul ca dispozitiile art.434 alin.(2) lit.g) din Codul de procedura penala exclud posibilitatea atacarii cu recurs in casatie a hotararilor pronuntate ca urmare a admiterii acordului de recunoastere a vinovatiei, reiese ca, intr-o cauza solutionata definitiv potrivit acestei proceduri simplificate, ar putea ramane nesanctionate aspecte precum: nerespectarea, in cursul judecatii, a dispozitiilor privind competenta dupa materie sau dupa calitatea persoanei, atunci cand judecata a fost efectuata de o instanta inferioara celei legal competente, condamnarea inculpatului pentru o fapta care nu este prevazuta de legea penala, neconstatarea gratierii sau aplicarea pedepselor in alte limite decat cele prevazute de lege: “Curtea constata ca dispozitiile art.434 alin.(2) lit.g) din Codul de procedura penala creeaza, sub aspectul posibilitatii atacarii cu recurs in casatie a hotararii prin care se solutioneaza fondul cauzei, o vadita inegalitate de tratament juridic intre persoane aflate in situatii similare, si anume partile procesului penal, in functie de procedura de judecata urmata de inculpat/coinculpat - cea obisnuita, respectiv cea referitoare la recunoasterea vinovatiei -, fara a exista o justificare obiectiva si rezonabila, ceea ce atrage incalcarea prevederilor art.16 din Constitutie, care consacra egalitatea in drepturi”.

Astfel, CCR a admis exceptia de neconstitutionalitate ridicata de Adrian Movila in dosarul nr.589/180/2016 al inaltei Curti de Casatie si Justitie - Sectia penala si a constatat ca dispozitiile art.434 alin.(2) lit.g) din Codul de procedura penala sunt neconstitutionale.

Extras din motivarea CCR:

Citește continuarea pe Monitorul Justiției