Motivarea Deciziei nr. 368 din 30 mai 2017 a CCR - Curtea a constatat ca sintagma 'si impotriva aceluiasi subiect pasiv' din art.35 alin.(1) CPP creeaza discriminare in cadrul aceleiasi categorii de persoane care savarsesc la diferite intervale de timp, dar in realizarea aceleiasi rezolutii, actiuni sau inactiuni care prezinta continutul aceleiasi infractiuni. Sintagma vine in contradictie cu art.16 alin. (1) din Constitutia Romaniei referitor la egalitatea cetatenilor in fata legii

Data: 19 iulie 2017, 16:51 | autor: | 0 comentarii | 731 afisari

Curtea Constitutionala a Romaniei a dat publicitatii motivarea deciziei din 30 mai 2017, privind neconstitutionalitatea sintagmei “si impotriva aceluiasi subiect pasiv” din art.35 alin.(1) CPP, care prevede ca “Infractiunea este continuata cand o persoana savarseste la diferite intervale de timp, dar in realizarea aceleiasi rezolutii si impotriva aceluiasi subiect pasiv, actiuni sau inactiuni care prezinta, fiecare in parte, continutul aceleiasi infractiuni”. In unanimitate, judecatorii constitutionali au statuat ca sintagma criticata creeaza discriminare in cadrul aceleiasi categorii de persoane care savarsesc la diferite intervale de timp, dar in realizarea aceleiasi rezolutii, actiuni sau inactiuni care prezinta, fiecare in parte, continutul aceleiasi infractiuni. In opinia CCR, sintagma vine in contradictie cu art.16 alin. (1) din Constitutia Romaniei referitor la egalitatea cetatenilor in fata legii, fara privilegii si fara discriminari.


Practic, prin aceasta decizie a CCR s-a revenit la vechiul art. 41 alin. 2 din Codul penal. Astfel, Curtea pune capat situatiilor in care instantele sunt nevoite sa aplice pedepse de peste 20 de ani de inchisoare unor persoane care au savarsit infractiuni cu pericol social minor, cum ar fi de pilda inselaciunea, dar cu mai multi “subiecti pasivi”. Pe prevederile actuale din Codul penal, inainte de decizia CCR, persoanele respective ar fi savarsit un concurs de infractiuni, mai precis atatea infractiuni cate parti vatamate erau, nu o infractiune in forma continuata, astfel incat, dupa calcularea pedepselor, ar fi ajuns sa ispaseasca pedepse uriase, care, in cazuri concrete de condamnari pronuntate de instantele din Romania, au ajuns si la 30 de ani.

Iata fragmente din motivarea deciziei nr. 368 din 30 mai 2017 a CCR

18. In ceea ce priveste sistemul de drept romanesc, Curtea Constitutionala constata ca dispozitiile art.35 alin.(1) din Codul penal prevad solutia incompatibilitatii infractiunii continuate cu pluralitatea de subiecti pasivi. Aceasta inseamna ca — in cazul savarsirii de catre o persoana la diferite intervale de timp, dar in realizarea aceleiasi rezolutii, a unor actiuni sau inactiuni care prezinta, fiecare in parte, continutul aceleiasi infractiuni —, daca nu este indeplinita conditia unitatii subiectului pasiv, instanta nu poate face aplicarea prevederilor art.35 alin.(1) si ale art.36 alin.(1) din Codul penal referitoare la infractiunea continuata si la pedeapsa pentru aceasta, ci devin incidente dispozitiile art. 38 si ale art.39 din Codul penal privind concursul de infractiuni si tratamentul lui sanctionator.

19. Curtea observa ca — sub reglementarea Codului penal din 1969 — practica instantelor judecatoresti a fost in sensul compatibilitatii infractiunii continuate cu pluralitatea de subiecti pasivi in cazul anumitor categorii de infractiuni, cum ar fi infractiunile contra patrimoniului. Potrivit doctrinei actuale, prin introducerea sintagmei 'si impotriva aceluiasi subiect pasiv' in cuprinsul dispozitiilor art.35 alin.(1) din noul Cod penal, legiuitorul a dorit sa curme controversa referitoare la unitatea subiectului pasiv al actiunilor sau inactiunilor componente ale unei infractiuni continuate, dupa cum este vorba de infractiuni contra persoanei sau contra patrimoniului...

21. Curtea considera necesara schimbarea jurisprudentei sale cu privire la dispozitiile art.35 alin.(1) din Codul penal, tinand cont de evolutia legislatiei, a doctrinei si a practicii judiciare in materia infractiunii continuate si reevaluand impactul dispozitiilor de lege criticate sub aspectul excluderii aplicarii lor in numeroase situatii in care nu se poate justifica insa, in mod rational si obiectiv, incidenta tratamentului sanctionator al concursului de infractiuni. Astfel, Curtea constata ca sintagma 'si impotriva aceluiasi subiect pasiv' din cuprinsul dispozitiilor art.35 alin.(1) din Codul penal, care impune conditia unitatii subiectului pasiv in cazul infractiunii continuate, creeaza discriminare in cadrul aceleiasi categorii de persoane care savarsesc la diferite intervale de timp, dar in realizarea aceleiasi rezolutii, actiuni sau inactiuni care prezinta, fiecare in parte, continutul aceleiasi infractiuni, ceea ce atrage incalcarea prevederilor art.16 alin.(1) din Constitutie cu privire la egalitatea cetatenilor in fata legii. Curtea retine ca apararea prin mijloace de drept penal a ordinii constitutionale tine de competenta Parlamentului, dar intra in atributiile Curtii Constitutionale verificarea modului in care politica penala configurata de legiuitor se reflecta asupra drepturilor si libertatilor fundamentale ale persoanei, in vederea respectarii unui just echilibru in raport cu valoarea sociala ocrotita (Decizia nr.903 din 6 iulie 2010, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.584 din 17 august 2010, Decizia nr.3 din 15 ianuarie 2014, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.71 din 29 ianuarie 2014, si Decizia nr.603 din 6 octombrie

2015, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.845 din 13 noiembrie 2015).

22. In acest sens, Curtea observa ca, potrivit dispozitiilor art. 39 alin.(1) lit.b) din Codul penal, in cazul concursului de infractiuni, cand s-au stabilit numai pedepse cu inchisoare, se aplica pedeapsa cea mai grea la care se adauga un spor obligatoriu si fix, egal cu o treime din totalul celorlalte pedepse stabilite, astfel ca, in situatia savarsirii, la diferite intervale de timp, dar in realizarea aceleiasi rezolutii, a unui numar mare de actiuni sau inactiuni — care prezinta, fiecare in parte, continutul aceleiasi infractiuni —, chiar daca acestea au un grad redus de pericol social, se ajunge, in practica, la aplicarea unei pedepse disproportionat de mari in raport cu necesitatea pedepsirii faptuitorului, intrucat, nefiind indeplinita conditia unitatii subiectului pasiv, instanta de judecata nu poate face aplicarea dispozitiilor privind infractiunea continuata.

23. Curtea constata ca imposibilitatea retinerii infractiunii in forma continuata — daca nu este indeplinita conditia unitatii subiectului pasiv in cazul savarsirii de catre o persoana la diferite intervale de timp, dar in realizarea aceleiasi rezolutii, a unor actiuni sau inactiuni care prezinta, fiecare in parte, continutul aceleiasi infractiuni —, avand drept consecinta obligarea instantei de judecata la aplicarea regulilor concursului de infractiuni, creeaza discriminare intre autorul faptei si o persoana care savarseste la diferite intervale de timp, in realizarea aceleiasi rezolutii, actiuni sau inactiuni care prezinta, fiecare in parte, continutul aceleiasi infractiuni ca si in cazul primului faptuitor, insa cu indeplinirea conditiei unitatii subiectului pasiv. Curtea observa ca persoanele in cauza se afla in situatii similare, din perspectiva gravitatii faptei savarsite si a periculozitatii faptuitorului, indiferent daca este sau nu indeplinita conditia unitatii subiectului pasiv. Cu toate acestea, autorii faptelor mentionate beneficiaza de un tratament juridic diferit, ce are efect asupra regimului sanctionator aplicabil. Tratamentul diferentiat nu isi gaseste insa nicio justificare obiectiva si rezonabila, avand in vedere ca unitatea subiectului pasiv poate fi un element necunoscut faptuitorului si, prin urmare, aleatoriu si exterior vointei acestuia, astfel incat nu poate constitui un criteriu legal/obligatoriu de diferentiere intre infractiunea continuata si concursul de infractiuni. Astfel, in timp ce unitatea rezolutiei infractionale este un criteriu obiectiv, intrinsec, care tine de procesul cognitiv specific comportamentului infractional, fiind, implicit, controlabil de catre subiectul activ, unitatea subiectului pasiv constituie un criteriu exterior vointei faptuitorului, independent de acesta, si, pentru acest motiv, nejustificat.

24. Sub aspectul asigurarii egalitatii in drepturi, Curtea Constitutionala a statuat, in jurisprudenta sa, ca principiul egalitatii in fata legii, consacrat de prevederile art.16 alin.(1) din Constitutie, presupune instituirea unui tratament egal pentru situatii care, in functie de scopul urmarit, nu sunt diferite. El nu exclude, ci, dimpotriva, presupune solutii diferite pentru situatii diferite. in consecinta, un tratament diferit nu poate fi doar expresia aprecierii exclusive a legiuitorului, ci trebuie sa se justifice rational, in respectul principiului egalitatii cetatenilor in fata legii si a autoritatilor publice (Decizia Plenului Curtii Constitutionale nr.1 din 8 februarie 1994...)

26. Din analiza procesului legislativ, Curtea constata ca expunerea de motive care a insotit proiectul noului Cod penal — adoptat prin angajarea raspunderii Guvernului in fata Camerei Deputatilor si a Senatului — nu face nicio referire la scopul urmarit de legiuitor prin introducerea conditiei unitatii subiectului pasiv al infractiunii continuate. De asemenea, analiza noii reglementari in ansamblu nu releva elemente care sa conduca la evidentierea scopului avut in vedere pentru stabilirea acestui criteriu. in fine, Curtea observa ca varianta expunerii de motive a noului Cod penal aflata pe site-ul Ministerului Justitiei prevede ca: 'Acceptarea compatibilitatii infractiunii continuate cu pluralitatea subiectilor pasivi deschide calea extinderii nejustificate a domeniului de incidenta al acesteia in cazuri in care este in mod vadit vorba despre un concurs de infractiuni, asa cum se intampla in prezent. O astfel de tentatie va fi cu atat mai mare in viitor, in conditiile inaspririi tratamentului sanctionator prevazut de lege pentru concursul de infractiuni, astfel ca solutia propusa de proiect isi gaseste pe deplin justificarea'. Cu privire la acest aspect, Curtea retine ca prezumarea eludarii legii de catre instantele judecatoresti cu ocazia infaptuirii actului de justitie nu poate fi avuta in vedere la stabilirea scopului legitim al unei reglementari.

27. Prin urmare, Curtea constata ca sintagma 'si impotriva aceluiasi subiect pasiv' din cuprinsul dispozitiilor art.35 alin.(1) din Codul penal — care impune conditia unitatii subiectului pasiv in cazul infractiunii continuate — creeaza o diferenta de tratament juridic in cadrul aceleiasi categorii de faptuitori, fara a exista vreo justificare obiectiva si rezonabila, ceea ce atrage incalcarea prevederilor art.16 alin.(1) din Constitutie cu privire la egalitatea cetatenilor in fata legii, fara privilegii si fara discriminari.

28. Consecinta constatarii de catre Curte a neconstitutionalitatii sintagmei 'si impotriva aceluiasi subiect pasiv' din cuprinsul dispozitiilor art.35 alin.(1) din Codul penal este, practic, revenirea la solutia adoptata de practica judiciara sub reglementarea Codului penal din 1969, in sensul existentei unei compatibilitati limitate intre infractiunea continuata si pluralitatea de subiecti pasivi, compatibilitate ce urmeaza a fi retinuta de la caz la caz de instantele judecatoresti, in virtutea rolului constitutional al acestora de a asigura infaptuirea justitiei. in acest sens, Curtea observa ca, potrivit practicii judiciare cristalizate sub imperiul Codului penal din 1969, pentru a stabili daca toate actiunile sau inactiunile au fost comise in realizarea aceleiasi rezolutii infractionale sau daca isi au sursa in rezolutii distincte este indispensabila examinarea tuturor imprejurarilor de fapt si a conditiilor in care au fost savarsite, putand fi avuta in vedere, printre alte elemente, si identitatea persoanei vatamate. De asemenea, alte criterii de stabilire a existentei infractiunii continuate ar putea fi: savarsirea la intervale de timp relativ scurte a actiunilor componente; comiterea actiunilor asupra unor bunuri de acelasi fel; folosirea acelorasi metode, procedee, mijloace; comiterea actiunilor in aceleasi imprejurari sau conditii, precum si unitatea de scop. Fiind chemata sa se pronunte asupra unui recurs in interesul legii, inalta Curte de Casatie si Justitie a apreciat ca 'diferenta de obiect sau de subiect pasiv al infractiunii nu poate determina pulverizarea unei actiuni unice sau repetate in timp, indeplinite in realizarea aceleiasi rezolutii, in tot atatea infractiuni autonome concurente cate bunuri sau persoane au facut obiectul acelei actiuni' [Decizia nr.XLIX (49) din 4 iunie 2007, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.775 din 15 noiembrie 2007].

29. Asadar, ca urmare a constatarii neconstitutionalitatii sintagmei 'si impotriva aceluiasi subiect pasiv' din cuprinsul dispozitiilor art.35 alin.(1) din Codul penal, unitatea subiectului pasiv inceteaza sa mai fie o conditie esentiala a infractiunii continuate si redevine un simplu criteriu de stabilire a unitatii rezolutiei infractionale, lasat la aprecierea organelor judiciare.

30. Tot ca efect al constatarii neconstitutionalitatii sintagmei 'si impotriva aceluiasi subiect pasiv' din cuprinsul dispozitiilor art.35 alin.(1) din Codul penal, prevederile art.238 din Legea nr.187/2012 pentru punerea in aplicare a Legii nr.286/2009 privind Codul penal, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.757 din 12 noiembrie 2012, prevederi ce delimiteaza sfera de aplicare a conditiei unitatii subiectului pasiv, raman fara obiect de reglementare...

33. Pentru considerentele expuse..

CURTEA CONSTITUTIONALA, in numele legii, DECIDE:

1. Admite exceptia de neconstitutionalitate ridicata, din oficiu, de instanta de judecata in Dosarul nr.3.422/108/2015 al Tribunalului Arad — Sectia penala si constata ca sintagma 'si impotriva aceluiasi subiect pasiv' din cuprinsul dispozitiilor art.35 alin.(1) din Codul penal este neconstitutionala.

2. Respinge, ca neintemeiata, exceptia de neconstitutionalitate ridicata, din oficiu, de instanta de judecata in acelasi dosar si constata ca dispozitiile art.39 alin.(1) lit.b) din Codul penal sunt constitutionale in raport cu criticile formulate.

Definitiva si general obligatorie.

Decizia se comunica celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernului si Tribunalului Arad — Sectia penala si se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.

Pronuntata in sedinta din data de 30 mai 2017.

* Cititi aici motivarea deciziei nr. 368 din 30 mai 2017 a CCR



Adauga comentariu

*
*
laugh.giflol.gifsmile.gifwink.gifcool.gifnormal.gifwhistling.gifredface.gifsad.gifcry.gifsurprised.gifconfused.gifsick.gifshocked.gifsleeping.giftongue.gifrolleyes.gifunsure.gif

*

DISCLAIMER

Mesajele cu continut indecent nu vor fi postate. Atentie! Postati pe propria raspundere!

Inainte de a posta, cititi regulamentul: Termeni legali si Conditii

rominvent.ro Harta avocati romania Harta avocati romania Lege5
PORTAL JURISPRUDENTA RELEVANTA
ULTIMELE ACTE NOUTATI
ABONEAZA-TE!

Introdu-ti adresa de email pentru a te abona la Lumea Juridica si vei primi notificari cu cele mai noi stiri si articole.