Motivarea Deciziei CCR nr. 68 din 28 februarie 2017 – Curtea a constatat existenta unui conflict juridic juridic de natura constitutionala intre Guvernul Romaniei si Ministerul Public - Parchetul de pe langa inalta Curte de Casatie si Justitie - Directia Nationala Anticoruptie, ”generat de actiunea PICCJ si a DNA de a-si aroga atributia de a verifica legalitatea si oportunitatea OUG 13”

Data: 10 martie 2017, 16:38 | autor: | 0 comentarii | 891 afisari

In ziua de 27 februarie 2017, Plenul Curtii Constitutionale, investit in temeiul art. 146 lit. a) teza intai din Constitutia Romaniei si al art. 15 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, s-a intrunit pentru a examina cererea de solutionare a conflictului juridic de natura constitutionala dintre Guvernul Romaniei si Ministerul Public - Parchetul de pe langa inalta Curte de Casatie si Justitie – Directia Nationala Anticoruptie, cerere formulata de Presedintele Senatului. Sesizarea se intemeiaza pe prevederile art.146 lit.e) din Constitutie si ale art.11 alin.(1) pct.A lit.e), ale art.34, 35 si 36 din Legea nr.47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale. Cererea a fost inregistrata la Curtea Constitutionala sub nr.1411 din 8 februarie 2017 si formeaza obiectul Dosarului nr.430E/2017.


In urma deliberarilor, Curtea a constatat ca ”a existat si exista un conflict juridic de natura constitutionala intre Ministerul Public – Parchetul de pe langa inalta Curte de Casatie si Justitie - Directia Nationala Anticoruptie si Guvernul Romaniei, generat de actiunea Parchetului de pe langa inalta Curte de Casatie si Justitie - Directia Nationala Anticoruptie de a-si aroga atributia de a verifica legalitatea si oportunitatea unui act normativ, respectiv Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.13/2017, cu incalcarea competentelor constitutionale ale Guvernului si Parlamentului, prevazute de art.115 alin.(4) si (5) din Constitutie, respectiv ale Curtii Constitutionale, prevazute de art.146 lit.d) din Constitutie”. Opinie separata a facut judecatorul CCR Livia Stanciu.

Iata fragmente din motivarea CCR publicata vineri, 10 martie 2017:

”121. In aceasta lumina, Curtea constata ca prin verificarea circumstantelor in care a fost adoptata Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.13/2017 pentru modificarea si completarea Legii nr.286/2009 privind Codul penal si a Legii nr.135/2010 privind Codul de procedura penala, Ministerul Public – Parchetul de pe langa inalta Curte de Casatie si Justitie - Directia Nationala Anticoruptie si-a arogat competenta de a efectua o ancheta penala intr-un domeniu care excedeaza cadrului legal, ce poate conduce la un blocaj institutional din perspectiva dispozitiilor constitutionale ce consacra separatia si echilibrul puterilor in stat. Astfel, in conditiile in care inceperea urmaririi penale presupune activitati de cercetare si ancheta penala cu privire la modul in care Guvernul si- a indeplinit atributiile de legiuitor delegat, actiunea Ministerului Public inceteaza sa mai fie una legitima, devenind abuziva, intrucat depaseste competenta stabilita de cadrul legal in vigoare. Mai mult, actiunea Ministerului Public creeaza o presiune asupra membrilor Guvernului care afecteaza buna functionare a acestei autoritati sub aspectul actului legiferarii, avand drept consecinta descurajarea/intimidarea legiuitorului delegat de a-si exercita atributiile constitutionale. Declansarea unei ample anchete penale care s-a concretizat prin descinderi la Ministerul Justitiei, ridicarea de acte, audierea unui numar mare de functionari publici, secretari de stat si ministri a determinat o stare de tensiune, de presiune psihica, chiar pe durata derularii unor proceduri de legiferare, creandu-se premisele unui blocaj in activitatea de legiferare. Astfel, sub imperiul unei temeri declansate de activitatea de cercetare penala si de formularea unor viitoare acuzatii carepot determina incidenta raspunderii penale, Guvernul este blocat in activitatea sa de legiuitor. imprejurarea creata goleste de continut garantia constitutionala referitoare la imunitatea inerenta actului decizional de legiferare, de care beneficiaza membrii Guvernului, garantie care are ca scop tocmai protejarea mandatului fata de eventuale presiuni sau abuzuri ce s-ar comite impotriva persoanei care ocupa functia de ministru, imunitatea asigurandu-i acesteia independenta, libertatea si siguranta in exercitarea drepturilor si a obligatiilor ce ii revin potrivit Constitutiei si legilor. Prin conduita sa, Ministerul Public – Parchetul de pe langa inalta Curte de Casatie si Justitie - Directia Nationala Anticoruptie a actionat ultra vires, si-a arogat o competenta pe care nu o poseda - controlul modului de adoptare unui act normativ, sub aspectul legalitatii si oportunitatii sale, ceea ce a afectat buna functionare a unei autoritati, care isi are remediul in dispozitiile art. 146 lit. e) din Constitutie, care prevad solutionarea conflictelor juridice de natura constitutionala dintre autoritatile publice de catre Curtea Constitutionala.

122. Prin urmare, Curtea constata existenta unui conflict juridic de natura constitutionala intre Ministerul Public – Parchetul de pe langa inalta Curte de Casatie si Justitie - Directia Nationala Anticoruptie, pe de o parte, si Guvernul Romaniei, pe de alta parte.

123. Odata constatat acest conflict, Curtea Constitutionala, in virtutea dispozitiilor art. 142 alin. (1) din Constitutie, potrivit carora ea "este garantul suprematiei Constitutiei", are obligatia sa solutioneze conflictul, aratand conduita in acord cu prevederile constitutionale la care autoritatile publice trebuie sa se conformeze. in acest sens, Curtea are in vedere prevederile art. 1 alin. (3), (4) si (5) din Constitutie, in conformitate cu care Romania este stat de drept, organizat potrivit principiului separatiei si echilibrului puterilor - legislativa, executiva si judecatoreasca, stat in care respectarea Constitutiei, a suprematiei sale si a legilor este obligatorie. De aceea, apreciaza ca una dintre conditiile realizarii obiectivelor fundamentale ale statului roman, definite in textul citat, o constituie buna functionare a autoritatilor publice, cu respectarea principiilor separatiei si echilibrului puterilor, fara blocaje institutionale.124. Potrivit art. 147 alin. (4) din Constitutie, "Deciziile Curtii Constitutionale se publica in Monitorul Oficial al Romaniei. De la data publicarii, deciziile sunt general obligatorii si au putere numai pentru viitor". Efectul ex nunc al actelor Curtii constituie o aplicare a principiului neretroactivitatii, garantie fundamentala a drepturilor constitutionale de natura a asigura securitatea juridica si increderea cetatenilor in sistemul de drept, o premisa a respectarii separatiei puterilor in stat, contribuind in acest fel la consolidarea statului de drept. Pe cale de consecinta, efectele deciziei Curtii nu pot viza decat actele, actiunile, inactiunile sau operatiunile ce urmeaza a se infaptui in viitor de catre autoritatile publice implicate in conflictul juridic de natura constitutionala.

125. In ceea ce priveste Ministerul Public – Parchetul de pe langa inalta Curte de Casatie si Justitie - Directia Nationala Anticoruptie, conduita conforma Constitutiei transpare din cele statuate mai sus, si anume exercitarea competentelor stabilite de lege in conformitate cu prevederile constitutionale referitoare la separatia puterilor in stat si, deci, abtinerea de la orice actiune care ar avea ca efect subrogarea in atributiile altei autoritati publice. Prin urmare, Ministerul Public nu are competenta de a desfasura activitati de cercetare penala cu privire la legalitatea si oportunitatea unui act normativ adoptat de legiuitor.

126. Avand in vedere considerentele expuse, dispozitiile art.146 lit.e) din Constitutie, precum si prevederile art.11 alin.(1) lit.A.e), ale art.34 si 35 din Legea nr.47/1992, cu majoritate de voturi,

CURTEA CONSTITUTIONALA in numele legii DECIDE:

Constata ca a existat si exista un conflict juridic de natura constitutionala intre Ministerul Public – Parchetul de pe langa inalta Curte de Casatie si Justitie - Directia Nationala Anticoruptie si Guvernul Romaniei, generat de actiunea Parchetului de pe langa inalta Curte de Casatie si Justitie - Directia Nationala Anticoruptie de a-si aroga atributia de a verifica legalitatea si oportunitatea unui act normativ, respectiv Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.13/2017, cu incalcarea competentelor constitutionale ale Guvernului si Parlamentului, prevazute de art.115 alin.(4) si (5) din Constitutie, respectiv ale Curtii Constitutionale, prevazute de art.146 lit.d) din Constitutie.

Decizia CCR nr. 68 din 28 februarie 2017 prin care Curtea a constatat existenta unui conflict juridic juridic de natura constitutionala intre Guvernul Romaniei si Ministerul Public - Parchetul de pe langa inalta Curte de Casatie si Justitie - Directia Nationala Anticoruptie”.

 

Adauga comentariu

*
*
laugh.giflol.gifsmile.gifwink.gifcool.gifnormal.gifwhistling.gifredface.gifsad.gifcry.gifsurprised.gifconfused.gifsick.gifshocked.gifsleeping.giftongue.gifrolleyes.gifunsure.gif

*

DISCLAIMER

Mesajele cu continut indecent nu vor fi postate. Atentie! Postati pe propria raspundere!

Inainte de a posta, cititi regulamentul: Termeni legali si Conditii

rominvent.ro Harta avocati romania Harta avocati romania Lege5
PORTAL JURISPRUDENTA RELEVANTA
ULTIMELE ACTE NOUTATI
ABONEAZA-TE!

Introdu-ti adresa de email pentru a te abona la Lumea Juridica si vei primi notificari cu cele mai noi stiri si articole.