MIRCEA DUMITRESCU vs. ROMANIA – Tratamente inumane aplicate unei persoane cu handicap locomotor sever permanent (paralizie a membrelor inferioare), in timpul detentiei in penitenciar. Esecul autoritatilor de a-i repartiza reclamantului propriul scaun cu rotile sau un asistent personal. Incalcarea Art. 3 din Conventie

Data: 11 December 2015, 20:00 | autor: A.P. | 0 comentarii | 1449 afisari

In cauza Mircea Dumitrescu contra Romaniei, Curtea Europeana a Drepturilor Omului a stabilit existenta unei incalcari a Art. 3 din Conventie, potrivit caruia „Nimeni nu poate fi supus torturii, nici pedepselor sau tratamentelor inumane ori degradante”, si inexistanta incalcarii Art. 8 din Conventie, privind dreptul la respectarea vietii private si de familie.


Curtea a apreciat ca privarea de libertate a unor persoane apartinand unei categorii speciale, care sufera de severe dizabilitati (reclamantul era o persoana cu handicap locomotor sever permanent - paralizie a membrelor inferioare), trebuie insotita de protectia si securitatea specifice conditiei acestora, care pot viza repartizarea unui scaun rulant sau asigurarea unui asistent personal.

>>Hotararea CEDO in cauza Mircea Dumitrescu contra Romaniei (cererea nr. 14609/10; Sectia a III-a, 9 iulie 2013)

Extras din hotarare:

"56. Curtea subliniaza ca reclamantul a petrecut intreaga perioada a detentiei sale in Penitenciarul Jilava si in spitalul penitenciarului, unde a pretins ca a fost supus unor tratamente inumane si degradante cauzate de conditiile materiale ale detentiei sale. Curtea a constatat frecvent o incalcare a Art. 3 din Conventie, ca urmare a lipsei de spatiu personal alocat detinutilor si a conditiilor sanitare nesatisfacatoare (a se vedea, in special, Ciorap vs. Moldova, nr. 12066/02, par. 70, 19 iunie 2007; Kalashnikov vs. Rusia, nr. 47095/99, par. 97 si urm.; Bragadireanu vs. Romania, nr. 22088/04, par. 92-98, 6 decembrie 2007; Iamandi vs. Romania, nr. 25867/03, par. 56-62, 1 iunie 2010).

57. In prezenta cauza, Guvernul nu a prezentat argumente sau informatii care sa permita Curtii sa ajunga la o concluzie diferita. Curtea retine ca informatiile prezentate de Guvern ca raspuns la acuzatiile reclamantului de supraaglomerare se bazau pe gradul de ocupare a paturilor disponibile si nu pe suprafata per detinut. Totusi, Curtea observa, din materialele pe care le are la dispozitie, ca spatiul personal disponibil pentru detinutii din unitatile penitenciare in care a fost detinut reclamantul era cu mult sub trei metri patrati (a se vedea supra, par. 13), ceea ce nu corespunde standardelor impuse de jurisprudenta Curtii (a se vedea Orchowski vs. Polonia, nr. 17885/04, par. 122, 22 octombrie 2009; Ciorap, citata anterior, par. 70; Kalashnikov, citata anterior, par. 97 si urm.; Iacov Stanciu vs. Romania, nr. 35972/05, par. 178-179, 24 iulie 2012; Bragadireanu, citata anterior, par. 92-98; Iamandi, citata anterior, par. 56-62).

58. Tinand seama de acuzatiile reclamatului privind conditiile sanitare necorespunzatoare din penitenciar, Curtea subliniaza ca acestea sunt sustinute, pe de o parte, de constatarile facute de Comitetul pentru Prevenirea Torturii si, pe de alta parte, de informatiile furnizate instantelor nationale de insesi autoritatile romane ale penitenciarelor, care au confirmat faptul ca reclamantul a trait intr-adevar in conditii de igiena precara si acces limitat la apa calda si rece in cursul detentiei sale (a se vedea supra, par. 29 si 50).

59. In continuare, Curtea observa ca, fara indoiala, reclamantul face parte dintr-un grup deosebit de vulnerabil, avand in vedere handicapul sever al acestuia (a se vedea supra, par. 6). Reitereaza faptul ca autoritatile au datoria de a proteja persoanele aflate in arest, care se afla intr-o pozitie atat de vulnerabila. Atunci cand autoritatile hotarasc sa plaseze sau sa mentina in arest persoane cu handicap, acestea ar trebui sa aiba grija in mod special sa garanteze conditii corespunzatoare nevoilor speciale pe care acestia le au ca urmare a handicapului (a se vedea Price vs. Regatul Unit, nr. 33394/96, par. 30; Farbtuhs vs. Letonia, nr. 4672/02, par. 56, 2 decembrie 2004; D.G. vs. Polonia, nr. 45705/07, par. 147, 12 februarie 2013; Kaprykowski vs. Polonia, nr. 23052/05, par. 74 si 76, 3 februarie 2009; si sursele de drept international mentionate la punctul 51 de mai sus).

60. Curtea remarca faptul ca reclamantul s-a plans constant, atat in fata instantelor interne, cat si in formularul sau de cerere depus la Curte, ca diverse aspecte legate de conditiile de detentie la care a fost expus au afectat posibilitatea acestuia de a fi o persoana ce functioneaza independent. In aceasta privinta, reclamantul s-a plans in special ca nu i s-a oferit propriul scaun cu rotile, ca in penitenciar nu existau suficiente rampe de acces pentru persoane cu handicap si ca toaletele din celula sa si din baia comuna, precum si vehiculul pe care a trebuit sa il foloseasca pentru a participa la sedintele instantei, nu au fost adaptate pentru persoanele cu handicap.

61. Desi au respins aceste capete de cerere, motivand ca s-a constatat ca respectivele conditii de detentie ale reclamantului nu sunt contrare cerintelor dreptului national, instantele interne au admis ca reclamantul era o persoana cu handicap si nu au negat faptul ca acesta era detinut in conditii dificile, avand in vedere ca era nevoit sa imprumute un scaun cu rotile de la alt detinut, deoarece nu i s-a furnizat unul pentru uz personal (a se vedea supra, par. 26). Totusi, acestea si-au exprimat convingerea ca situatia este una temporara, deoarece reclamantul va primi un scaun cu rotile de la autoritatile penitenciarului, in conformitate cu cererile sale repetate (a se vedea supra, par. 26). Curtea subliniaza ca niciun element din dosar nu arata ca, ulterior hotararilor definitive pronuntate de instantele interne, autoritatile penitenciarului au luat vreodata masuri in ceea ce priveste respectivele cereri.

62. In plus, informatiile furnizate instantelor nationale de catre autoritatile Penitenciarului Jilava confirma lipsa de instalatii pentru persoanele cu handicap in baia comuna unde reclamantul trebuia sa faca dus (a se vedea supra, par. 26). De asemenea, astfel cum descrie judecatorul delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate in raportul sau (a se vedea supra, par. 23), toaleta din celula reclamantului – o toaleta turceasca deasupra careia era plasat un cadru de fier, pe care se afla un scaun de lemn – pare a fi un echipament rudimentar si improvizat, deloc adecvat pentru o persoana cu handicap locomotor sever, avand in vedere absenta unei rame de sprijin sau a altui echipament de acest tip, care sa raspunda nevoilor sale speciale.

63. In continuare, Curtea subliniaza, de asemenea, ca instantele nationale nu au facut niciun demers pentru a constata daca autoritatile penitenciarului au oferit un mijloc de transport adecvat pentru a-l duce pe reclamant in instanta. Desi capatul de cerere formulat de reclamant in aceasta privinta a fost sustinut de declaratiile mai multor martori, care au precizat ca reclamantul putea sta jos in vehiculul folosit pentru transferul detinutilor doar 'atunci cand apuca un loc pe scaun', instantele nationale au mentionat pur si simplu, in termeni generali, ca vehiculul folosit pentru transportul detinutilor era echipat cu scaune special adaptate. Acestea nu au efectuat o cercetare proprie pentru a stabili daca reclamantul ar fi putut intr-adevar sa foloseasca acele scaune speciale sau daca vehiculul penitenciarului era dotat cu un echipament special adaptat pentru a permite accesul persoanelor cu handicap.

64. In aceste circumstante si avand in vedere ca nu exista nicio indoiala ca reclamantului nu i s-a repartizat propriul scaun cu rotile sau un asistent personal, Curtea considera credibile argumentele acestuia conform carora, in majoritatea timpului, era dependent de alti detinuti pentru a se deplasa in incinta penitenciarului, chiar si pentru nevoile de baza, precum mersul la toaleta sau folosirea dusului. Curtea apreciaza ca, in mod cert, conditiile de detentie pe care a trebuit sa le suporte reclamantul, in ansamblu, pentru o perioada de peste doi ani, i-au cauzat o suferinta psihica si fizica inutila si care putea fi evitata, care i-au afectat demnitatea umana, constituind un tratament inuman.

65. Considera ca suferintele si greutatile indurate de acesta au depasit gradul inevitabil de suferinta inerent in detentie si pragul de severitate prevazut la Art. 3 din Conventie. Prin urmare, a fost incalcat Art. 3 din Conventie".

Adauga comentariu

*
*
laugh.giflol.gifsmile.gifwink.gifcool.gifnormal.gifwhistling.gifredface.gifsad.gifcry.gifsurprised.gifconfused.gifsick.gifshocked.gifsleeping.giftongue.gifrolleyes.gifunsure.gif

*

DISCLAIMER

Mesajele cu continut indecent nu vor fi postate. Atentie! Postati pe propria raspundere!

Inainte de a posta, cititi regulamentul: Termeni legali si Conditii

rominvent.ro Harta avocati romania Harta avocati romania Lege5
PORTAL JURISPRUDENTA RELEVANTA
ULTIMELE ACTE NOUTATI
ABONEAZA-TE!

Introdu-ti adresa de email pentru a te abona la Lumea Juridica si vei primi notificari cu cele mai noi stiri si articole.