Ministrul Justitiei, propunere pentru modificarea Legii 51/1991 privind securitatea nationala (Documentul)

Ministrul Justitiei Catalin Predoiu (foto) a anuntat miercuri, 5 august 2020, ca alaturi de deputatii PNL Cristina Traila si Gabriel Andronache, membri in Comisia Juridica a Camerei Deputatilor, a elaborat si depus o propunere legislativa de modificare si completare a Legii nr.51/1991 privind securitatea nationala a Romaniei.

Potrivit propunerii legislative, Legea nr.51/1991 ar urma sa fie modificata dupa cum urmeaza:

Completarea alineatului (1) al articolului 21:

Se propune completarea alin. (1) al art. 21 in sensul prevederii exprese a faptului ca dispozitiile art. 143 alin. (3) si (4) din Codul de procedura penala (C.p.p.) sunt aplicabile in mod corespunzator si in cazul convorbirilor sau comunicarilor interceptate ca urmare a derularii de catre organele cu atributii in domeniul securitatii nationale a unor activitati autorizate, convorbiri sau comunicari care au fost transmise organelor de urmarire penale. In aplicarea art. 21 alin. (1) completat potrivit prezentului proiect de lege, convorbirile, comunicarile sau conversatiile interceptate ca urmare a derularii unei activitati specifice culegerii de informatii autorizate in conditiile Legii nr. 51/1991, care privesc fapta ce formeaza obiectul cercetarii intr-un dosar penal, daca sunt folosite ca mijloace de proba in respectivul dosar, vor fi redate de catre procuror sau organul de cercetare penala intr-un proces-verbal certificat pentru autenticitate de catre procuror.

De asemenea, convorbirile, comunicarile sau conversatiile purtate intr-o alta limba decat cea romana vor fi transcrise in limba romana, prin intermediul unui interpret, care are obligatia de a pastra confidentialitatea.

Totodata, prevederile art. 146 C.p.p. referitoare la conservarea materialelor rezultate din supravegherea tehnica se vor aplica si in ipoteza reglementata de art. 21 din Legea nr. 51/1991;

Introducerea unui alineat nou, alineatul (11), la articolul 21

 Textul propus prevede faptul ca verificarea legalitatii inregistrarilor rezultate din activitatile specifice culegerii de informatii care presupun restrangerea exercitiului unor drepturi sau al unor libertati fundamentale ale omului, efectuate cu respectarea prevederilor Legii nr. 51/1991, daca aceste inregistrari sunt folosite ca mijloace de proba in procesul penal, se face de judecatorul de camera preliminara de la instanta careia ii revine, potrivit legii, competenta sa judece cauza in prima instanta, in procedura de camera preliminara.

Verificarea legalitatii inregistrarilor, a procedeului probatoriu prin care inregistrarile au fost obtinute se va face prin raportare la prevederile Legii nr. 51/1991, avand in vedere ca activitatile specifice culegerii de informatii au fost autorizate prin raportare la dispozitiile art. 14 si 15 din lege, iar incheierea si mandatul se emit potrivit art. 17 din acelasi act normativ.

 Reglementarea aspectelor tranzitorii:

 "Avand in vedere faptul ca in practica pot exista cauze penale in care sunt utilizate ca mijloace de proba inregistrari rezultate din activitatile specifice culegerii de informatii care presupun restrangerea exercitiului unor drepturi sau al unor libertati fundamentale ale omului, autorizate in conditiile Legii nr. 51/1991 si in care, la data intrarii in vigoare a prezentei legi, procedura in camera preliminara s-a incheiat dispunandu-se inceperea judecatii, procedura de verificare a legalitatii de catre judecatorul de camera preliminara reglementata de alin. (11) al art. 21 nu se va putea aplica.

Pentru aceste cauze in care judecata a inceput, legalitatea acestor inregistrari si a procedeelor probatorii prin care inregistrarile au fost obtinute se verifica de instanta investita cu solutionarea cauzei.

Textul propus prevede expres si faptul ca nelegalitatea respectivelor inregistrari si a procedeelor probatorii poate fi invocata pana la primul termen de judecata cu procedura completa dupa intrarea in vigoare a prezentei legi, daca incalcarile nu sunt sanctionate cu nulitatea absoluta.

 Propunerea legislativa a fost formulata in vederea punerii in acord a legislatiei cu normele constitutionale constatate a fi incalcate prin Decizia Curtii Constitutionale nr.55/2020 si are in vedere urmatoarele considerente:

 Decizia nr. 55/2020 este o decizie interpretativa – instanta de contencios constitutional nu a constatat neconstitutionalitatea pura si simpla a prevederilor art. 139 alin. (3) teza finala din Codul de procedura penala, ci a stabilit care este singura interpretare care respecta prevederile Constitutiei, si anume ca inregistrarile rezultate din efectuarea activitatilor specifice culegerii de informatii care presupun restrangerea exercitiului unor drepturi sau libertati fundamentale ale omului desfasurate cu respectarea prevederilor legale, autorizate potrivit Legii nr. 51/1991, nu pot constitui mijloace de proba in temeiul art. 139 alin. (3) teza finala din Codul de procedura penala intrucat legea nu reglementeaza o procedura de contestare a legalitatii acestora.

Fiind vorba de o decizie interpretativa referitoare la dispozitii din Codul de procedura penala, care stabileste unicul inteles constitutional al prevederilor legale avute in vedere de decizie, nu se impune o interventie legislativa asupra Codului de procedura penala.

Din considerentele Deciziei nr. 55/2020 se retine ca inregistrarilor rezultate din activitatile specifice culegerii de informatii autorizate potrivit Legii nr. 51/1991 li se poate conferi calitatea de mijloc de proba in procesul penal, cu conditia ca prin lege sa fie reglementata o procedura clara si adecvata, care sa permita verificarea efectiva a legalitatii lor, atat a mijlocului de proba (inregistrarile in cauza), cat si a procedeului probatoriu prin care au fost obtinute.

Prin urmare, o interventie legislativa pentru a reglementa procedura de verificare a legalitatii acestor inregistrari si procedeelor probatorii prin care acestea au fost obtinute trebuie operata asupra Legii nr. 51/1991, care in prezent reglementeaza in art. 14 – 19 procedura de autorizare a activitatilor specifice culegerii de informatii care presupun restrangerea exercitiului unor drepturi sau libertati fundamentale ale omului, iar in art. 21 obligatia de transmitere catre organele de urmarire penala, potrivit art. 61 din Codul de procedura penala, a datelor si informatiilor de interes pentru securitatea nationala, rezultate din activitatile autorizate, daca indica pregatirea sau savarsirea unei fapte prevazute de legea penala, impreuna cu convorbirile si comunicarile interceptate, sau, dupa caz, de  imaginile inregistrate in cadrul acestor activitati, care sunt insotite de continutul digital original al acestora.

Necesitatea unei interventii legislative asupra Legii nr. 51/1991 este necesara pentru a asigura, in acord cu principiile tehnicii legislative, o reglementare unitara in domeniu. In acest sens sunt de mentionat cele retinute in considentul nr. 58 al Deciziei nr. 55/2020 a Curtii Constitutionale:

'(…) (Curtea-n.n) prin Decizia nr. 72 din 29 ianuarie 2019, precitata, a constatat ca normele legale care privesc procesul penal trebuie sa fie clare, precise si previzibile, ceea ce presupune, printre altele, si obligatia legiuitorului de a reglementa un cadru normativ coerent in care normele edictate sa se completeze si sa se dezvolte reciproc intr-un mod armonios, fara a crea antinomii intre actul normativ care constituie sediul general al materiei[1] si cele care reglementeaza aspecte particulare sau speciale ale acesteia. Prin urmare, aceste din urma acte normative[2] trebuie sa se coroboreze cu Codul de procedura penala, sa se integreze in mod organic in conceptia de ansamblu a acestuia si sa detalieze prevederile procedural penale'.

 Asadar, intr-o succesiune logica, reglementarea procedurii de verificare a legalitatii inregistrarilor rezultate din activitatile specifice culegerii de informatii autorizate potrivit Legii nr. 51/1991 si a procedeelor probatorii prin care acestea au fost obtinute trebuie sa se regaseasca in cuprinsul  Legii nr. 51/1991.

De asemenea, potrivit jurisprudentei Curtii Constitutionale (spre exemplu, Decizia nr.415/2010), '(…) dispozitiile art. 147 alin. (1) din Constitutie disting – cu privire la obligatia de a pune de acord prevederile neconstitutionale cu dispozitiile Constitutiei – intre competenta Parlamentului, pentru dispozitiile din legi, pe de-o parte, si cea a Guvernului, pentru dispozitiile din ordonante ale acestuia, pe de alta parte'.

Pentru motivele anterior expuse si avand in vedere si faptul ca este vorba de un act normativ (Legea nr. 51/1991) cu privire la care Ministerul Justitiei nu a avut calitatea de initiator, solutia optima, inclusiv din perspectiva duratei procedurii legislative, o reprezinta initierea proiectului prin intermediul unei propuneri legislative parlamentare care sa fie dezbatuta in procedura de urgenta.

 In cazul de fata este vorba de Codul de procedura penala care reglementeaza modul de dispunere a supravegherii tehnice care poate consta in interceptarea comunicatiilor ori a oricarui tip de comunicare la distanta  din care pot rezulta inregistrari care pot fi folosite ca mijloace de proba in procesul penal – reglementarea cuprinde  inclusiv procedura de contestare a legalitatii acestor mijloace de proba, precum si criteriile ce trebuie avute in vedere de judecatorul de camera preliminara in cadrul acestui demers judiciar.

 Este vorba de Legea nr. 51/1991 care reglementeaza activitatile specifice culegerii de informatii care presupun restrangerea exercitiului unor drepturi sau libertati fundamentale ale omului, activitati care pot consta in interceptarea si inregistrarea comunicatiilor electronice, efectuate sub orice forma, din care pot rezulta inregistrari, dar fara a reglementa, de lege lata, nici procedura de contestare a legalitatii acestei activitati si nici criteriile ce ar trebui avute in vedere de judecatorul care va face, in conditiile legii, verificarea legalitatii".

>>Cititi aici Proiectul privind modificarea Legii 51/1991