Mesajul Presedintelui Uniunii Nationale a Barourilor din Romania adresat avocatilor cu ocazia Zilei Europene a Avocatilor

Cu ocazia Zilei Europene a Avocatilor, presedintele Uniunii Nationale a Barourilor din Romania, avocatul Gheorghe Florea (foto), a transmis un mesaj tuturor colegilor avocati. Mesajul a fost publicat pe site-ul oficial al UNBR in data de 9 decembrie 2016.

---

Mesajul presedintelui UNBR, Gheorghe Florea, adresat avocatilor cu ocazia Zilei Europene a Avocatilor:

CCBE a lansat in 2014 ideea ca la 10 decembrie a fiecarui an sa se sarbatoreasca in Europa Ziua Europeana a Avocatului. Alegerea acestei date, de catre Consiliul Barourilor Europene (CCBE), nu este intamplatoare. In aceeasi zi, in plan mondial, celebram Ziua Internationala a Drepturilor Omului. Avocatii au un rol determinant in apararea acestora.

CCBE coordoneaza – prin Delegatiile Permanente la CCBE ale Barourilor nationale – acest eveniment european anual menit sa incurajeze organizarea de activitati la nivel national si local in jurul unei teme centrale. Toate activitatile organizate au drept scop sa informeze publicul asupra rolului esential al Statului de drept si al procesului judiciar in protectia drepturilor cetatenilor, in scopul promovarii Statului de Drept si a rolului avocatului in apararea principiilor juridice care guverneaza tema aleasa, modul lor de aplicare prezenta si de perspectiva.

Pentru anul acesta, CCBE a propus avocatilor europeni sa organizeze actiuni si dezbateri pe marginea subiectului ”Accesul la justitie”.

Tema nu a fost aleasa intamplator.

Promovarea si protectia accesului la justitie este un domeniu-cheie de interes pentru imbunatatirea eficientei si calitatii accesului la informatia privind drepturile, la exercitarea acestora, dar si la infaptuirea justitiei. Confruntarea cu faptele si realitatile, inclusiv cele statistice demonstreaza ca analiza aprofundata a domeniului este inca de actualitate.

Odata cu avansarea tehnologiilor si cu adancirea amenintarilor privind securitatea europeana, deoarece nu traim izolati si suntem din ce in ce mai interconectati la orice modificare cu caracter institutional sau de interpretare jurisdictionala in plan european se transmit si se pun in practica si la noi, intr-un timp din ce in ce mai scurt, tendinte si masuri de imbunatatire si perfectionare a functionarii justitiei, la care ar trebui ca accesul sa fie efectiv, nu teoretic si iluzoriu, cu consecinte in planul functionarii binomului stat-cetatean.

Daca relatia dintre stat si cetatean privind accesul la justitie colapseaza, se produce o prabusire a societatii, cetateanul fiind confruntat cu o situatie de anarhie.

Principiile care au functionat o mare parte din istoria omenirii in relatia dintre cetatean si justitia statala sunt in curs de transformare.

Forurile legislative europene au sesizat brese in legislatiile nationale sau in practicile jurisdictionale care, prin diverse interpretari, de multe ori abuzive, permit incalcari ale dreptului de acces la justitie pe care le vad ca pe ingerinte in privinta drepturilor individuale ale cetatenilor si a dreptului la un proces echitabil.

Directiva (UE) 2016/1919 din 26.10.2016 a Parlamentului European si a Consiliului privind asistenta juridica gratuita pentru persoanele suspectate si persoanelor acuzate in cadrul procedurilor penale si pentru persoanele cautate in cadrul procedurilor privind mandatul european de arestare, publicat in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene din 4.11.2016 are ca scop asigurarea eficacitatii dreptului de avea acces la un avocat, iar Foaia de parcurs a Consiliului Europei din 30.11.2009 pentru consolidarea drepturilor procedurale la traducere si interpretare, la informare cu privire la drepturi, la informare privind capetele de acuzare, la consiliere juridica si asistenta juridica gratuita, de a comunica cu rudele, angajatorii si autoritatile consulare este realizata prin Directivele succesive adoptate in 2010, 2012, 2013 si 2016. Noutatea Directivei din 26.10.2016 consta in aceea ca, desi costurile apararii sunt asigurate de stat in cazul asistentei juridice gratuite, o parte din costuri pot fi suportate de cei suspectati, acuzati sau urmariti, in functie de resursele lor financiare, dreptul de a nu se auto-incrimina si dreptul de a pastra tacerea sa poata fi exercitat si cand, pe parcursul interogatoriului, o persoana care initial a fost martor devine suspect etc.

Exista in Europa tendinta reducerii numarului de instante. Tendinta este ca ritmul reducerilor sa creasca si sa se extinda. Problema are relevanta cu privire la accesul geografic la justitie, fata de proximitatea instantelor si distributia lor in teritoriul national.

Sub argumentul cresterii numerice a cazurilor deduse justitiei si in condiţii de constrangeri financiare privind resursele umane alocate activitatii din justitie, s-a redus drastic „timpul”, „durata” contactului nemijlocit cu instanta. Impactul asupra asteptarilor privind accesul efectiv la justitie este defavorabil!

Se extinde sistemul unei justitii „cu doua viteze”, in care accesul la justitie al cetatenilor cu venituri mici si medii a devenit o problema grava. Ea tine in principal de costuri! Sunt create chiar tribunale diferite pentru justitii cu viteze preconizat a fi diferite!

Concomitent, accesul geografic la instante si durata contactelor nemijlocite intre justitiabili si judecator se atenueaza prin masuri ce tin de domeniul justitiei tehnologizate informatic prin dosare electronice, baze de date electronice de jurisprudenta, registre electronice, sisteme de management de caz performante, extinderea procedurilor simplificate, utilizarea video-conferintelor in cauzele penale. Intervin reglementari privind comunicarea actelor de procedura in format electronic, audierea prin video-conferinta a persoanelor private de libertate in unitati – penitenciare, fara deplasare fizica la instanta. Sunt realizate conexiuni intre terminale amplasate in unitati penitenciare si sistemul informatic din cadrul instantelor, in care confidentialitatea relatiei client-avocat este supusa constrangerilor edictate de comunicarile securizate de autoritati cu atributii in domeniu. Totul in conditiile in care lipsesc standardele care sa consacre reguli si proceduri care sa guverneze utilizarea acestora, desi „moda” extinderii acestui tip de justitie la care se raporteaza „dreptul de acces la justitie” este fierbinte!

Nu progreseaza corespunzator imbunatatirea previzibilitatii duratei procedurilor judiciare in termenii unor intervale de timp precise – dimensiune a eficientei justitiei la care este de asteptat nu numai un acces facil, dar si un rezultat de calitate, intervenit „la timp”.

In numeroase state europene se realizeaza protejarea cetatenilor impotriva disfunctiilor instantelor prin sisteme de proceduri de compensare pentru durata excesiva a procedurilor judiciare, pentru neexecutarea unor hotarari judecatoresti sau in caz de arestare sau condamnare pe nedrept.

Dreptul de acces la justitie inseamna si dreptul la o buna calitate a traducerilor, parte integranta a dreptului la aparare intr-o societate in care circulatia libera a persoanelor este tot mai accentuata. in aceeasi paradigma trebuie apreciata si obligatia statului de a recruta si a selecta experti care sa corespunda nevoilor specifice procedurilor, dar si nevoii reclamata de durata rezonabila a acestora.

Se accepta, in general, ca accesul la justitie este direct legat de masurile luate de state pentru a elimina barierele financiare pentru persoanele care nu au mijloace suficiente pentru a initia si a sustine proceduri judiciare. Dreptul de acces la justitie are un tratament special pentru victimele violurilor, victimele copii si autorii minori de infractiuni.

Accesul la justitie este golit de continut efectiv daca nu este insotit de accesul la avocat, concomitent cu accesul la informatia juridica. In practica, aceasta impune organizarea unui sistem de asistenta judiciara (juridica).

Mecanismele imaginate si cele efectiv realizate sunt subordonate cerintelor respectarii Conventiei Europene a Drepturilor Omului.

Majoritatea statelor europene prevad asistenta juridica suportata din fondurile statului pentru reprezentare juridica, consiliere juridica sau alte tipuri de asistenta judiciara. Sunt practicate: acordarea de asistenta juridica extrajudiciara cu scopul de a preveni proceduri judiciare sau de a facilita accesul la lege (spre exemplu, acordarea asistentei juridice in proceduri tranzactionale, ori in cadrul solutionarii alternative a litigiilor), acordarea de asistenta juridica victimelor infractiunilor, acordarea reprezentarii juridice, a consilierii juridice sau a altor tipuri de asistenta (judiciara) in raport de tipologia cauzelor in domeniul penal, ori in situatii apreciate judiciar, in domeniul dreptului privat, acordarea de scutiri la plata taxelor judiciare (cum este cazul accesului facil la justitie al institutiilor publice, scutite de plata taxelor judiciare), asistenta juridica pentru punerea in aplicare a hotararilor judecatoresti.

Romania este inclusa in randul statelor europene care limiteaza eligibilitatea cazurilor in care se acorda asistenta judiciara si care reduce drastic sumele provenite din bugetul public pentru alocarea lor pe cazuri, in comparatie cu state „generoase” (Norvegia, Irlanda, Olanda) ori cu state care acorda sume relativ importante, dar in numar mare de cazuri (Finlanda, Belgia, Franta, Germania, Portugalia, Estonia) .

Promovarea solutionarii alternative a litigiilor (SAL), sprijinirea medierii influenteaza eficacitatea sistemului judiciar, daca educatia juridica a societatii este luata in considerare cand este vorba despre nevoile si asteptarile justitiabililor.

Pe de alta parte, persoane fizice si profesionistii din domeniul juridic acceseaza informatii despre reglementari legale, despre competenta si functionarea instantelor relevante si monitorizeaza procedurile implicate intr-o maniera facila si gratuita prin intermediul internetului.

Numarul de avocati a crescut in Europa, in conditiile in care criza financiara si economica nu a avut consecinte masurabile cu privire la acest aspect. Contrar aparentelor, nu exista un studiu care sa permita concluzii certe privind impactul pe care numarul de avocati si organizarea profesiei de avocat il are asupra volumului de munca din instanţele de judecata.

Prezenta unui numar suficient de avocati nu este o garantie in sine a protectiei drepturilor individuale, inclusiv a dreptului de acces la justitie. Reglementarea profesiei si formarea avocatilor au insa o influenta directa asupra accesului la justitie.

Dreptul de acces la justitie este strans corelat de viitorul profesiei de avocat.

Organizarea platformelor on-line ca modalitate de furnizare a serviciilor juridice, folosirea tehnologiei informatiei in realizarea accesului la justitie, dar si impactul securitatii sistemelor de justitie digitala cu privire la respectarea secretului profesional sunt teme care, confruntate cu ofensiva impotriva pastrarii secretului profesional, dar si cu confuziile intretinute cu o complicitate suspecta privind statutului juridic al furnizorilor de servicii juridice in mediul on-line, fac din problema accesului la justitie prin avocat o problema tot mai spinoasa!

Accesul la justitie in viitor este conditionat de o mai buna intelegere intre profesiile juridice si public, in conditiile in care informatizarea si automatizarea in domeniul juridic au o limita pentru ca solutionarea chestiunilor juridice complexe necesita creativitate si interactiune umana, tensiunile dintre deontologie si realitatea pietei serviciilor juridice se intensifica.

Sunt si tot multe chestiuni care nu sunt nici macar recunoscute de public ca fiind probleme juridice, iar tot mai multe profesii se revendica a fi specialiste in ”furnizarea de servicii juridice”!

Chiar si in materie de acces la justitie, noua tehnologie si conceptul de „justitie eficienta”, adeseori consumata in spatiul virtual, nu pot inlocui deontologia si inteligenta fara de care accesul la justitie este tot mai putin particularizat si, in consecinta, rezolvat in termeni statistici.

Este rolul barourilor sa adapteze profesia contextului actual in care accesul la justitie, edificat pe soclul securitatii comunicarii ce vizeaza aspecte relevante pentru un demers judiciar, este amenintat de presiunile de inlocuire a furnizorilor de servicii juridice ca impact al controlului contactului cu justitiabilul, tot mai mult indepartat de avocat.

Suntem in momentul in care avocatura reclama schimbari de strategie pentru a se adapta cererii din ce in ce mai sofisticate a clientilor. Se solicita servicii integrate, clientii vor sa foloseasca noile tehnologii in comunicarea cu avocatii, precum cloud computing, pentru a-si organiza afacerile si pentru a comunica mai usor cu avocatii lor. Toate acestea constituie provocari la adresa confidentialitatii si a secretului profesional. Avocatii trebuie sa tina pasul cu cererea clientilor, cu tehnologia dar, in egala masura, trebuie sa fie constienti de riscurile aferente si sa utilizeze cu precautie noile canale de comunicare, cel putin pana cand vom avea reglementari in acest domeniu. Sunt probleme asupra carora CCBE a atras atentia de nenumarate ori.

Ne aflam intr-un moment de rascruce, in care daca nu punem umarul la reformele legislative sau infra-parlamentare corecte, mai ales in contextul aplicarii Noilor Coduri in care, sub pretextul ca s-a ivit ”prilejul” oferit de istorie pentru ca jurisprudenta sa obstaculeze creativitatea si inteligenta apararii efective a drepturilor in situatii particulare, complexe, cu care, inerent, aplicarea legii se confrunta, rezultatul sa fie incurajarea practicilor ”copy-paste”, cu pretul caderii treptate in derizoriu a profesiei de avocat, prin incurajarea unor portite libere pentru incalcarea principiilor ei fundamentale.

Indemn toti avocatii sa ia in considerare, cand se impune, toate posibilitatile de contestare la Curtea Constitutionala sau la instantele de contencios administrativ a reglementarilor care incalca principiul fundamental al accesului efectiv la justitie, in roate componentele sale, inclusiv sub aspectul nerespectarii principiului sacramental al confidentialitatii comunicarilor avocat-client!

Ii rog pe colegii avocati sa acorde mai multe clipe de reflectie asupra problemelor acute care pun in pericol atat profesia noastra, cat si drepturile fundamentale ale celor pe care ii aparam.

Pentru a face fata acestor provocari, mai mult decat oricand, avem nevoie de coeziune, de confraternitate, de acceptarea deciziei majoritatii pentru a apara si profesia noastra, dar si societatea in care traim!

av. dr. Gheorghe Florea

Presedintele Uniunii Nationale a Barourilor din Romania