MEMORIU DE PROTEST. Sute de judecatori si procurori au semnat impotriva modificarii Legii nr. 303/2004

Peste 400 de judecatori si procurori din intreaga tara au transmis Consiliului Superior al Magistraturii, duminica 26 iulie 2015, un memoriu de protest impotriva propunerilor de modificare a Legii nr. 303/2004 privind statutul magistratilor, dezbatute, la sedinta de marti 21 iulie 2015, in Comisia nr. 1 - independenta si responsabilizarea justitiei.

---

>>Memoriul de protest

>>Lista actualizata a semnaturilor

„Catre Plenul Consiliului Superior al Magistraturii,

Institutul National al Magistraturii,

Ministerul Justitiei

MEMORIU DE PROTEST

impotriva propunerilor Comisiei nr. 1 – independenta si responsabilizarea justitiei, eficientizarea activitatii acesteia si cresterea performantei judiciare, integritatea si transparenta sistemului judiciar din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, sedinta din 21.07.2015, ora 10.00, pct. 8, referitoare la modificarea legilor justitiei, accesibile la pagina web http://www.csm1909.ro/csm/linkuri/22_07_2015__75429_ro.pdf, respectiv:

-reintroducerea numirii directe in functia de judecator ori procuror a magistratilor asistenti si a avocatilor cu vechime de cel putin 18 ani, exclusiv pe baza de interviu, la judecatorii si la parchetele de pe langa acestea (art. 33 ind. 1 alin. 2 din Legea nr. 303/2004)

-schimbarea modalitatii de sustinere a examenului de promovare in functii de executie, prin instituirea ca proba a unei asa numite evaluari a activitatii profesionale pe ultimii 3 ani (transformarea unei conditii de participare in nota de promovare) (art. 46 din Legea nr. 303/2004)

-reintroducerea prevederii privind numirea fostilor magistrati cu vechime de minim 10 ani in functii vacante la instante sau parchete de acelasi grad cu cele unde au functionat. (art. 33 ind. 1 alin. 1 din Legea nr. 303/2004),

considerand ca toate aceste propuneri vor determina grave consecinte asupra sistemului judiciar.

Atragem atentia ca aceste modificari, efectuate in conditii netransparente, fara consultarea magistratilor, reprezinta o intoarcere la prevederi a caror inlaturare a fost sustinuta de tot corpul judiciar in perioada 2007-2009 si au fost puternic criticate prin rapoartele cu privire la sistemul judiciar in cadrul monitorizarii justitiei prin Mecanismul de Cooperare si Verificare (MCV) agreat de Uniunea Europeana si Romania.

1. Prin aceste propuneri se nesocotesc flagrant actele internationale care consacra principiile fundamentale privind independenta judecatorilor – importanta selectiei, pregatirii si a conduitei profesionale a acestora, respectiv a standardelor obiective ce se impun a fi respectate atat la intrarea in profesia de magistrat, cat si la instituirea modalitatilor de promovare.

Potrivit Principiilor Fundamentale privind Independenta Judecatorilor, adoptate de Congresul al VII-lea al Natiunilor Unite, aprobate prin rezolutiile Adunarii Generale a Organizatiei Natiunilor Unite nr. 40/32 din 29 noiembrie 1985 si 40/146 din 13 decembrie 1985, 'cei selectati pentru functiile de judecator vor fi persoane integre si competente, avand pregatire adecvata sau calificare juridica. Orice metoda de selectie si de promovare a judecatorilor/procurorilor va fi elaborata astfel incat sa nu permita numirile pe motive necorespunzatoare' (pct. 10).

De asemenea, la pct. 13 se prevede ca 'promovarea judecatorilor, oriunde exista un astfel de sistem, trebuie sa aiba la baza factori obiectivi, in special calificarea profesionala, integritatea si experienta.'

Comitetul de Ministri al Consiliului Europei a recomandat guvernelor statelor membre sa adopte sau sa consolideze toate masurile necesare pentru promovarea rolului judecatorilor, in mod individual, dar si al magistraturii, in ansamblu, in vederea promovarii independentei acestora, aplicand, in special, urmatoarele principii: (...) I.2.c. 'orice decizie referitoare la cariera profesionala a judecatorilor trebuie sa se bazeze pe criterii obiective, selectia si promovarea judecatorilor trebuie sa se faca dupa meritele si in functie de pregatirea profesionala, integritatea, competenta si eficienta acestora'. (Recomandarea nr. (94)/12 din 13 octombrie 1994, cu privire la independenta, eficienta si rolul judecatorilor)

Orice 'criterii obiective' care cauta sa garanteze ca selectarea si cariera judecatorilor se bazeaza pe merite, tinand cont de pregatirea profesionala, integritate, capacitate si eficienta' nu pot fi definite decat in termeni generali. Se urmareste in primul rand conferirea unui continut aspiratiilor generale spre 'numirea pe baza de merit' si 'obiectivism', alinierea teoriei la realitate.

Standardele obiective se impun nu numai pentru a exclude influentele politice, si pentru a preveni riscul aparitiei favoritismului, conservatorismului si a 'nepotismului', care exista in masura in care numirile sunt facute intr-o maniera nestructurata. Desi experienta profesionala corespunzatoare este o conditie importanta pentru promovare, vechimea in munca, in lumea moderna, nu mai este general acceptata ca principiu dominant de determinare a promovarii.

Publicul manifesta un interes sporit nu numai fata de independenta, ci si fata de calitatea sistemului judecatoresc si, mai ales in vremuri cand se produc mari schimbari. Poate exista o eventuala sacrificare a dinamismului atunci cand promovarile se bazeaza in intregime pe vechimea in munca, ce nu poate fi justificata printr-un castig real in ceea ce priveste independenta.

2. Recrutarea judecatorilor si procurorilor trebuie sa fie efectuata exclusiv pe baza de concurs – indicatiile Raportului Comisiei Europene din 4 februarie 2008, recomandarile Comitetului de Ministri al Consiliului Europei si ale Consiliului Consultativ al Judecatorilor Europeni.

Prin propunerile inaintate de Comisia nr. 1 catre Plenul CSM, privind reinstituirea modalitatii de intrare in profesia de magistrat exclusiv prin interviu pentru avocatii si magistratii-asistenti cu vechime in profesia respectiva de 18 ani, se nesocotesc masurile luate ca urmare a monitorizarii sistemului judiciar in cadrul MCV pana in prezent. Practic, se urmareste intoarcerea la procedurile ad-hoc de recrutare, cu incalcarea grava a tuturor principiilor pe care Romania s-a angajat sa le respecte.

Aceasta propunere nu este justificata de vreun numar imens de locuri vacante in sistem. Dimpotriva, criza locurilor vacante nu mai exista la momentul actual, chiar si fara adoptarea acestor noi prevederi, numarul auditorilor de justitie selectati anual va fi din ce in ce mai mic, probabil concursurile de admitere se vor organiza o singura data la doi ani, pentru ca nu mai sunt multe posturi vacante in sistem, prin urmare nicio justificare de acest gen nu se aplica.

Totodata, un argument legat de faptul ca anumite locuri de la judecatoriile izolate, cu activitate redusa, nu se vor ocupa nu justifica o astfel de masura cu impact grav si de neadmis asupra sistemului judiciar. Masurile care trebuie luate pentru aceste judecatorii, ineficiente in activitate, este de desfiintare, iar nu de recrutare in sistem exclusiv prin interviu. Mai mult, nu exista niciun caz in care un judecator sau procuror admis in magistratura prin concurs sa refuze sa accepte un post la o judecatorie cu activitate redusa.

Reamintim ca, potrivit Raportului Comisiei Europene din 4 februarie 2008 privind progresele din Romania in domeniul reformei sistemului judiciar - http://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/PDF/?uri=CELEX:52008DC0062&from=EN , angajamentul luat de Romania a fost cel de elaborare si punere in aplicare in sistemul judiciar a unei scheme de personal rationale si realiste, pe baza unei evaluari continue a necesitatilor.

Comisia Europeana a constatat ca jumatate din recrutarile in sistemul judiciar au urmat o procedura ad-hoc pentru a asigura ocuparea rapida a posturilor vacante existente, pe baza de interviuri si experienta in munca, fara a controla calificarile sau pregatirea noului magistrat.

Atragem atentia asupra faptului ca si anterior acestui raport au fost facute recomandari cu privire la modul de recrutare a magistratilor, astfel incat acestia sa corespunda noilor exigente impuse nu in ultimul rand de evolutia legislatiei si jurisprudentei, precum si de aplicarea normelor de drept al Uniunii Europene, a jurisprudentei Curtii de Justitie a Uniunii Europene si a Curtii Europene a Drepturilor Omului.

Astfel, dupa cum am aratat la punctul 1, prin Recomandarea R (94) 12 a Comitetului de Ministri al Consiliului Europei catre statele membre cu privire la independenta, eficienta si rolul judecatorilor, se atrage atentia statelor membre cu privire la necesitatea numirii si promovarii judecatorilor pe criterii obiective, care sa aiba la baza competenta profesionala, integritatea si eficienta acestora.

Motivul pentru care s-a apelat la recrutarile prin interviu si fara a asigura garantiile stipulate (examen si formare initiala) a fost, la nivelul perioadei 2004-2008, necesitatea ocuparii rapide a locurilor vacante din sistem. in aceste conditii, au fost sacrificate, pentru a se asigura 'cantitatea', aspecte esentiale legate de 'calitatea' actului de justitie. Cei recrutati prin interviu nu sunt in masura sa raspunda exigentelor actuale ale profesiei de magistrat din moment ce nu le-au fost testate cunostintele si nu au fost anterior pregatiti pentru a raspunde acestor exigente. Admiterea prin interviu este o solutie paguboasa care creeaza un dezechilibru si care, in realitate, opreste accederea in magistratura a celor cu adevarat motivati.

3. Avantajele recrutarii si promovarii pe baza de concurs – admitere la Institutul National al Magistraturii; rolul Institutului National al Magistraturii in formarea magistratilor, exigentele actuale ale profesiei de magistrat.

Dispozitiile Legii nr. 303/2004, cat priveste recrutarea magistratilor exclusiv pe baza de examen, si promovarea magistratilor, exclusiv prin examen, nu trebuie schimbate.

Modalitatea principala de admitere in magistratura trebuie sa ramana concursul de admitere la Institutul National al Magistraturii, iar modalitatea principala si unica de promovare in functiile de executie trebuie sa fie examenul obiectiv.

in mod exceptional, asadar in cazuri extraordinare, pot fi numiti tot pe baza de concurs, persoanele indicate la art. 33 alin. 1 din Legea nr. 303/2004, dupa concurs si numire, acestia urmand un curs de formare profesionala in cadrul Institutului National al Magistraturii.

Propunerea criticata – de intrare in profesie a avocatilor si magistratilor-asistenti cu minim 18 ani vechime - nu reglementeaza ca acei primiti in magistratura fara concurs sa urmeze cursuri de formare profesionala si nici sa sustina la finalul cursurilor de formare un examen a carui nepromovare sa atraga eliberarea din functie, nu sunt propuse niciun fel de dispozitii tranzitorii pentru a reglementa situatia magistratilor care au fost numiti fara concurs.

Rolul Institutului National al Magistraturii este acela de a forma magistratul in acord cu modelul de magistrat european. Formarea unui astfel de magistrat, perfectionarea sistemului de pregatire a magistratilor si, mai ales, de selectie a acestora, constituie preocupari permanente si in alte state membre, acest obiectiv revenind in exclusivitate scolilor nationale de magistratura. Spre exemplu, scoala Nationala de Magistratura din Franta doreste reformarea sistemului de primire in profesie in felul urmator: prin introducerea testelor de personalitate pentru a detecta eventualele dificultati legate de fragilitatea psihologica a candidatilor, identificarea capacitatii de rationament si decizie, iar in cadrul formarii magistratilor se urmareste: dobandirea/aprofundarea cunostintelor de limbi straine, stapanirea dreptului UE si a celui international, cunoasterea sistemelor de drept straine prin programe de schimb intre scolile de magistratura, stagiu obligatoriu in strainatate. Asadar, se observa clar preocuparea pentru selectia cat mai buna si pentru o formare cat mai avansata a magistratului.

In schimb, in Romania, se constata in acest plan, prin inaintarea propunerilor criticate de noi, un puternic regres. Desi sunt create bazele legislative pentru o astfel de selectie si promovare pe criterii obiective, in mod cu totul inexplicabil se propune intarirea modalitatilor de primire in profesie pe baza unei selectii superficiale si arbitrare.

Din perspectiva propunerii referitoare la primirea in profesia de magistrat exclusiv pe baza de interviu, atragem atentia ca reintoarcerea la prevederile anilor 2004-2008,va conduce in mod cert la consecinte pe care le apreciem ca fiind extrem de grave, iar daca exista opinii contrare, in combaterea acestora, precizam inca o data cerintele pe care trebuie sa le indeplineasca un magistrat pentru a corespunde profilului de magistrat actual: cunostinte temeinice de drept intern, de drept al Uniunii Europene si familiarizarea cu jurisprudenta Curtii de Justitie a Uniunii Europene si a Curtii Europene a Drepturilor Omului, valorificarea corecta a acestora, deprinderea unor tehnici corecte de intocmire a actelor procedurale, cunoasterea a cel putin doua limbi de circulatie internationala, cunostinte de operare PC, familiarizarea cu regulile de deontologie profesionala, motivatie puternica pentru a desfasura o cariera si nu pentru a considera profesia de magistrat o trecere pasagera cu finalizarea unor avantaje materiale (un anumit cuantum al pensiei speciale, spre exemplu, dupa 1-2 ani in profesie, asa cum s-a intamplat si in anii 2007-2009).

Ne punem firesc intrebarea: vor corespunde avocatii si magistratii asistenti, indiferent de vechimea in alte functii, care nu au beneficiat de formare profesionala si care nu au fost selectati pe baza de competenta profesionala, profilului indicat? Raspunsul nostru este evident negativ.

In ceea ce priveste schimbarea modalitatii de promovare in functii de executie, suntem impotriva unui criteriu insuficient si total subiectiv – evaluare a activitatii in ultimii 3 ani, in detrimentul unei examinari obiective.

Evaluarea pe ultimii 3 ani nu constituie o proba, fiind o procedura lipsita de transparenta si de predictibilitate, neputand conduce la concluzia ca notele acordate sunt sustinute de aprecieri obiective. Dimpotriva, orice sursa de apreciere subiectiva trebuie inlaturata. Or, o astfel de modalitate propusa va da nastere la suspiciuni privind evaluarea anumitor candidati si modul in care au obtinut anumite calificative, desi notele la proba scrisa nu ii indreptateau la aceste calificative. Reiteram aici recomandarile Comitetului de Ministri al Consiliului Europei, cu privire la promovarea judecatorilor, care trebuie sa se faca dupa meritele si in functie in principal de pregatirea profesionala, apoi integritatea, competenta si eficienta acestora.

Or, acestea pot fi examinate doar prin intermediul unui examen, iar nu pasand sarcina examinarii catre o evaluare de natura sa departajeze candidati de aceeasi valoare in mod neprevizibil si nejustificat.

Atragem atentia si asupra aspectului ca nu se face vreo diferentiere cat priveste evaluarea, daca aceasta priveste ultimii 3 ani in activitatea efectiva in instante/parchete ori daca priveste o activitate in urma detasarii in diverse alte autoritati: Ministerul Justitiei, Ministerul Afacerilor Externe, Consiliul Superior al Magistraturii, Institutul Naional al Magistraturii etc. Exista o diferenta majora de evaluare in ce priveste autoritatile mentionate, ceea ce denota gradul si mai mare de subiectivism al criteriului propus.

Evaluarea pe anumite perioade de timp nu poate constitui o bariera in promovare prin instituirea sa ca proba cu o pondere de 50% din nota finala. Acest sistem este total inacceptabil, evaluarea nu poate constitui decat un criteriu de inscriere la examen, ceea ce si constituie la momentul actual. Evaluarea vizeaza indeplinirea conditiilor de integritate si eficienta mai sus indicate si se exprima in calificative, iar nu in note. Nu poate fi mai mult d o conditie de participare la examen, iar nu de promovare a examenului.

Totodata, criticam lipsa oricaror precizari privind proba scrisa la promovare in functii de executie, nefiind detaliat in ce consta aceasta proba scrisa, ce inseamna caracter practic si reiesind ca o evaluare a cunostintelor teoretice (care se impune in special la acest moment al intrarii in vigoare de noi coduri) si a pregatirii profesionale, a fost inlaturata total. Pregatirea profesionala, primul criteriu luat in considerare de Recomandarea Comitetului de Ministri al Consiliului Europei, a fost cu totul exclusa.

Aratam ca este discutabila propunerea referitoare la marirea excesiva a vechimii pentru promovare (7 ani vechime efectiva pentru tribunal, 10 ani vechime efectiva pentru curte de apel), iar aceasta trebuie raportata la capacitatile sistemului. O vechime foarte mare poate sa inlature orice stimulare de dezvoltare a magistratilor si sa determine o plafonare a acestora din punct de vedere al carierei. Desi, in mod repetat, s-a pus in vedere membrilor Consiliului Superior al Magistraturii necesitatea unei reglementari in cadrul examenelor de promovare in sensul instituiri unei vechimi efective la instanta imediat inferioara (2-3 ani), aceasta nu trebuia inteleasa ca o instituire a unei vechimi pentru promovare la tribunal si curte de apel care nu este justificata de Comisie prin date concrete.

Apar vadite neconcordante in propunerile inaintate, deoarece, pe de o parte, se mareste vechimea pentru promovare la peste un deceniu, ceea ce denota ca nu mai exista locuri vacante in sistem, iar, pe de alta parte, se instituie modalitati de primire in sistem ce pot fi justificate doar de un numar excesiv de mare de locuri vacante la toate nivelurile de jurisdictie (spre ex. reprimirea in profesie a celor care au avut functii de magistrati timp de minim 10 ani).

Niciun studiu al capacitatilor sistemului nu insoteste propunerile Comisiei si niciun fel de argumente nu sunt aduse in sprijinul lor.

4. Recrutarea prin interviu si recrutarea prin examen – carentele recrutarii prin interviu si exemple concrete din interviuri; modalitatea de sustinere a examenelor de admitere la Institutul National al Magistraturii si direct in magistratura, numarul, complexitatea examenelor si pregatirii din cadrul Institutul National al Magistraturii si obiectivul principal al acesteia – formarea unui corp de magistrati care sa corespunda profilului optim actual.

Carentele recrutarii magistratilor pe baza exclusiv de interviu transpar din insasi modalitatea efectiva de examinare. Astfel, in perioada anilor 2004-2008 acestia au fost supusi unui interviu, la care intrebarile pot fi calificate cu multa ingaduinta formale, de catre orice absolvent al facultatilor de drept. Exemplele sunt cunoscute: 'ce spuneti cand intrati in sala de judecata?, cum reactionati cand un justitiabil sta cu caciula pe cap in sala?, care este competenta judecatoriilor?' (a se vedea http://www.juridice.ro/32213/interviuri-intrare-magistratura-concurs.html). Magistratii astfel examinati au fost numiti fara a fi supusi unui test in ceea priveste competenta profesionala, motivat de experienta pe care acestia au acumulat-o. Nu este negata abilitatea profesionala a acestora care se recomanda in profesia din care provin, nu in aceea de magistrat. Admiterea in serviciul public, ca peste tot in lumea considerata moderna, trebuie facuta urmare unui examen, care trebuie sa evalueze cunostintele teoretice ale candidatului, care se presupune ca nu are, la acel moment, practica serviciului (practica e personala iar invatarea unor spete indicate intr-o bibliografie nu face dovada experientei, competentei si eficientei, ci eventual a memoriei candidatului).

Spre comparatie, cei numiti pe baza de concurs sunt supusi mai intai unui examen eliminatoriu, de dificultate ridicata (cel mai dificil dintre toate examenele aferente profesiilor juridice) cu privire la cunostinte de drept, apoi unui interviu care pune cu totul alte probleme candidatilor. Astfel, se cunoaste ca in cadrul acestui interviu candidatii sunt supusi unui adevarat examen, care are o parte psihologica si o parte referitoare la norme de deontologie (spete carora candidatii trebuie sa le gaseasca solutii in acord cu normele codului deontologic). Ulterior, acestia urmeaza doi ani cursuri de formare profesionala, finalizate - la randul lor - cu multiple alte examene, de ordinul zecilor.

Experienta acumulata in alte profesii, respectiv avocat, consilier juridic, notar, magistrat asistent, nu inseamna si insusirea tuturor cunostintelor necesare, corespunzator profilului actual de magistrat. Pentru a putea deveni magistrat, esential este sa fie intrunite, in principal, cerinte referitoare la competenta profesionala si integritate, iar indeplinirea conditiei referitoare la competenta profesionala nu se poate verifica altfel decat prin testare.

Asadar, cei primiti pe baza de interviu sunt admisi printr-o verificare formala si superficiala in bloc, atat a cunostintelor juridice cat si motivarii psihologice, si fara ca ulterior sa fie supusi unei formari profesionale, motivat de experienta pe care o au, argument care porneste de la premise false. Trebuie tinut seama obligatoriu de realitatea imediata din Romania, care nu indica cele mai inalte standarde in ceea ce priveste pregatirea din domeniul juridic. De cele mai multe ori, aceasta este superficiala.

Sustinerea examenelor identifica acele persoane care s-au preocupat de pregatire continua si actuala si care au motivatie puternica de a deveni magistrati si de a se supune formarii in acest scop.

Desi experienta profesionala este doar unul dintre criteriile ce pot fi avute in vedere pentru admiterea in magistratura sau promovarea in sistem, in fapt, prin propunerile formulate, s-a substituit tuturor celorlalte criterii, din moment ce restul lor nu mai sunt avute in vedere si nu sunt corespunzator verificate in cazul celor numiti direct pe post, fara concurs. Vechimea in alte profesii a devenit o conditie suficienta pentru numirea in magistratura, fiind greu de sustinut ca 'interviul' reprezinta, cu adevarat, o verificare a cunostintelor acumulate, precum si a cerintelor psihologice care trebuie intrunite de catre magistrati. Mai mult decat atat, vechimea nu este luata in considerare numai la admiterea in profesie, ci este valorificata inca o data, permitandu-se acestor magistrati numiti fara concurs sa acceada direct la instantele superioare.

CONCLUZII:

Consideram ca solutia pentru ocuparea putinelor locurilor vacante din magistratura nu este si nu poate fi aceea a facilitarii intrarii in magistratura prin interviu a unor persoane nemotivate si nepregatite sa faca fata cerintelor actuale. Avand in vedere maniera in care este perceput de catre opinia publica corpul magistraturii actuale, nu se poate spune ca imaginea justitiei se va imbunatati prin generalizarea sistemului recrutarii pe baza de interviu, prin chestionarea absolut formala a 'candidatului' (de fapt, am putea sa-l numim 'magistrat' inca dinaintea interviului), cu consecinta primirii in sistem a unor persoane care nu au cunostintele necesare, nici disponibilitatea de a le acumula. Esentiala este capacitatea candidatului de a aprecia liber si impartial situatiile juridice cu care se confrunta si de a aplica dreptul in spiritul respectarii demnitatii persoanelor si a drepturilor acestora.

Se impune inlaturarea alternativei comode, dar ineficiente, a numirii pe baza de interviu, care creeaza dezechilibre si prejudiciaza sistemul in totalitate. Justificarea mentinerii unei astfel de solutii inclusiv pe baza opiniei ca numarul de posturi rezervate unor astfel de numiri este mic, a fost contrazisa in perioada anilor 2004-2008 prin datele reale, cand se ajunsese la 195 de locuri ocupate prin interviu, locuri la care se urmarea adaugarea altora, in conditiile in care numarul de posturi vacante la judecatorii ti parchetele aferente era de 204. Or, o astfel de consecinta se produce in mod iminent prin admiterea propunerii de reintoarcere la aceasta modalitate de primire in sistem.

Este necesara, totodata, eliminarea posibilitatii reprimirii formale in sistem a magistratilor pensionati sau celor care si-au dat demisia, prin excluderea variantei reintoarcerii acestora la instanta de unde s-au pensionat sau de unde au plecat de buna voie. Posturile de la instantele superioare trebuie asigurate pentru promovare in urma organizarii concursurilor. Nu trebuie inchisa calea promovarilor prin aceasta metoda. Aceste posturi sunt mai putine comparativ cu judecatoriile, se cere un personal energic, care sa posede cunostinte actuale si moderne, nu reintoarcerea unor persoane cu privire la care exista riscul sa tina sistemul in loc si chiar sa nu faca fata. Cumulul unei pensii substantiale cu indemnizatia de magistrat este un avantaj individual, care nu trebuie generalizat.

Se impune inlaturarea oricaror modalitati subiective de promovare in functii de executie, mai ales a transformarii unei conditii generale de participare la examene ca evaluarea profesionala, in bariera perpetua si subiectiva, in detrimentul examinarii obiective, pe baza de examen, a cunostintelor atat teoretice cat si practice.

Mai mult ca oricand, este imperios necesar a se acorda o maxima atentie modalitatilor de primire in magistratura si formarii magistratului din Romania la standarde egale cu cele din statele membre ale Uniunii Europene. Aceste modificari propuse de comisia de specialitate a Consiliului Superior al Magistraturii, efectuate in conditii netransparente, fara consultarea magistratilor, reprezinta o intoarcere la prevederi a caror inlaturare a fost sustinuta de tot corpul judiciar in perioada 2007-2009 si care au fost puternic criticate prin rapoartele cu privire la sistemul judiciar, in cadrul monitorizarii justitiei prin Mecanismul de Cooperare si Verificare (MCV) agreat de Uniunea Europeana si Romania.

26.07.2015".

foto: jud. Marius Tudose, presedinte al CSM