Marius Tudose, despre concluziile proiectului "Consolidarea integritatii in cadrul sistemului judiciar": "Opinia generala este ca ne aflam pe un teren inca anomic din punct de vedere al normelor si aplicarii lor practice in domeniul integritatii magistratului roman" (Raportul preliminar al proiectului)

Consiliul Superior al Magistraturii a prezentat, intr-o conferinta desfasurata vineri 27 noiembrie 2015, concluziile proiectului Consolidarea integritatii in cadrul sistemului judiciar, avand ca obiective generale infiintarea unui Consiliu de Integritate si a unei Retele de consilieri de integritate.

Evenimentul a avut loc in aula Institutului National al Magistraturii, in prezenta a numerosi judecatori si procurori, dar si reprezentanti ai societatii civile, carora li s-au adresat, in deschidere, presedintele CSM Marius Badea Tudose (foto), procurorul general al Romaniei Tiberiu Nitu, ministrul Justitiei Raluca Pruna, directorul INM Octavia Spineanu Matei, judecatorul suprem Roxana Popa si Anke ter Hoeve (foto), adjunctul misiunii Ambasadei Regatului Tarilor de Jos in Romania.

Derularea proiectului Consolidarea integritatii in cadrul sistemului judiciar roman a inceput in 2014, la initiativa Consiliul Superior al Magistraturii din Romania, in parteneriat cu Consiliul Judiciar din Olanda, in scopul cunoasterii bunelor practici si al identificarii celor mai eficiente mijloace de intarire a integritatii sistemelor judiciare si magistratilor din cele doua tari. Astfel, expertii romani si olandezi au intocmit un Raport preliminar al proiectului – care urmeaza a fi supus consultarii judecatorilor si procurorilor –, in care se arata ca "actuala reglementare si actualul sistem privind integritatea judecatorilor si procurorilor, a eticii si deontologiei profesionale sunt orientate spre sanctiune si mai putin pe preventie", si propun infiintarea unui Consiliu de Integritate si a unei Retele de consilieri de integritate ca parte a unui sistem functional, orientat in special spre satisfacerea unui serviciu public si spre asigurarea unui act de justitie independent si impartial.

In cadrul evenimentului, organizatorii au prezentat si noua pagina web Integritatea sistemului judiciar, care vine in ajutorul judecatorilor si procurorilor cu informatii privind Reteaua consilierilor de integritate, jurisprudenta si legislatie in domeniul integritatii.

Discursul judecatorului Marius Badea Tudose, presedintele CSM, sustinut cu ocazia deschiderii Conferintei nationale pentru prezentarea concluziilor proiectului "Consolidarea integritatii in cadrul sistemului judiciar":

„Distinsi oaspeti,

Stimati colegi!

Deschid lucrarile acestei Conferinte multumind pentru disponibilitatea consecvent manifestata de Ambasada Regatului Tarilor de Jos si de Consiliului Judiciar olandez in sustinerea procesului de reforma a justitiei din Romania.

Consolidarea integritatii sistemului judiciar romanesc nu este doar un deziderat national, ci si o asteptare a Uniunii Europene, a carei transpunere o regasim constant in recomandarile formulate de Comisia Europeana in cadrul Rapoartelor de evaluare ale Mecanismului de Control si Verificare instituit la momentul aderarii tarii noastre la Uniune.

In acest context, este meritoriu demersul colegului nostru, domnul judecator Horatius Dumbrava, de a initia si de a apela la valoroasa expertiza olandeza in domeniu, prin capacitarea de importanti experti in integritate pentru elaborarea ineditului proiect (in sensul de noutate a lui) ce urmeaza a fi prezentat si suspus dezbaterii in cadrul acestei conferinte.

La fel de veche precum democratia, notiunea de integritate a insotit functia si autoritatea publica in devenirea sa istorica, construindu-se ca o valoare de sistem, dar si individuala, diferit apropiata si inteleasa de catre fiecare persoana investita cu exercitarea autoritatii publice. Indiferent de constructiile teoretice, de standardele asociate, de cultura sau cutuma, integritatea unui sistem este data de suma integritatilor variabile a celor ce alcatuiesc sistemul.

Integritatea magistratului si a sistemului judiciar, fara a fi superioara sau mai importanta decat integritatea demnitarului, functionarului public si a celorlalte structuri de autoritate, este una mult mai complexa. Aceasta trebuie incadrata in specificul si statutul profesiei si a rolului justitiei in stat si societate. Astfel, justitia, ca si magistratul, are dreptul si obligatia de a fi independeta si impartiala. Dincolo de garantarea prin Constitutie si legi a acestor atribute, eficienta lor este data, in mare masura, de modul in care magistratul intelege sa isi calibreze conduita profesionala si comportamentul public, prin raportare la etica si deontologia profesionala, ca filtru si punte intre lege si valorile morale recunoscute de societate.

Prima mare provocare a unui sistem obligat la integritate este de a stabili componentele valorice si principiale ale integritatii – adica la ce este tinut fiecare membru al sau si el in ansamblu. Aceasta trebuie sa fie urmata de stabilirea limitelor si reperelor necesare si utile in standardizarea unor criterii de evaluare individuala in raport cu setul de valori si principii asociate – adica unitatile si instrumentele de masura utilizate pentru obtinerea unor rezultate cuantificabile si interpretabile individual si global, precum si limitele erorii standard admise.

Odata clarificate aceste aspecte, o alta mare provocare este aceea de a selecta resursa umana setata educational, dar mai ales vocational, la a dezvolta un comportament integru raportat la standardele etalonate si asigurarea unui cadru de activitate care sa nu afecteze, de niciun fel si in niciun mod functionarea fiecarei resurse/persoane in parametrii de integritate predefiniti, proprii sistemului.

Avand in vedere complexitatea conceptuala a integritatii magistratului, consider ca acest capital nu poate fi inlocuit cu nimic: nici cu metode sau mijloace de preventie, nici cu sanctiuni sau premii.

Din parcurgerea materialelor etapizat intocmite pana la acest moment, inteleg ca echipa de proiect propune infiintarea unei retele de consilieri de integritate la nivelul unor instante si parchete mari din tara, precum si crearea unei platforme pe internet care sa permita constientizarea, comunicarea si accesarea de catre toti magistratii a unor materiale cu relevanta in domeniul integritatii.

Din dezbaterile avute de-a lungul timpului cu reprezentantii sistemului judiciar, din practica sectiilor disciplinare si a sectiilor Consiliului Superior al Magistraturii in materie de deontologie, rezulta, asa cum de altfel se sustine si in introducerea materialului suport al conferintei de azi, ca, (citez): „reglementarea in domeniul integritatii magistratului sufera de multiple imperfectiuni, teoretice si practice, precum: multipla reglementare a unor interdictii sau incompatibilitati, existenta unor proceduri diferite de sanctionare a incalcarii acestora, practica neunitara a Inspectiei Judiciare, a sectiilor disciplinare ale CSM si a ICCJ in caile de atac impotiva solutiilor date de sectiile CSM, lipsa de claritate si predictibilitate a unora dintre normele legale in ceea ce priveste calificarea unei fapte ca fiind de natura a atrage raspunderea disciplinara sau afectarea bunei reputatii si consecintele diferite ce decurg din aceste doua tipuri de raspundere” etc...

Deci, opinia generala, inclusiv a promotorilor proiectului, este aceea ca ne aflam pe un teren inca anomic din punct de vedere al normelor si aplicarii lor practice in domeniul integritatii magistratului roman.

Pornind de la aceasta, este de analizat daca nu ar fi oportuna intregirea acestui proiect prin initierea unui demers de consolidare a reglementarii existente si ma refer aici, la Codul deontologic al judecatorilor si procurorilor, completat, eventual, si cu un proiect al Codului de etica pentru magistrati. Acestea ar putea defini standarde si genera criterii obiective, clare si neechivoce, indispensabile in stabilirea unor indicatori si subindicatori individuali de evaluare.

Mai mult, o reglementare eficienta a domeniului poate configura coordonate stabile, obiective si predictibile de desfasurare a activitatii consilierilor de integritate. Apreciez ca o astfel de abordare, dublata de autoritatea profesionala si morala a celui ce indeplineste functia de consilier de integritate poate raspunde nevoilor de preventie, este in masura sa genereze un raspuns individual si colectiv adecvat, precum si un cadru sanctionator nesusceptibil de a fi contestat.

Iata de ce va propun ca, in cadrul dezbaterilor de azi, sa analizam si aceasta perspectiva de lucru si sa incercam o abordare sistemica a temei si a potentialului proiectului pentru a face urmatorii pasi in directia necesara si utila.

Va multumesc pentru participarea dvs. la aceasta conferinta atat de necesara pentru sistemul judiciar!”.

>>Raportul preliminar al proiectului

Marius Badea Tudose, presedinte al CSM (stanga), si Horatius Dumbrava, membru al CSM

Raluca Pruna, ministru al Justitiei, si Horatius Dumbrava

Tamara Manea, inspector judiciar, si Horatius Dumbrava

Octavia Spineanu Matei (stanga), director al INM